955 matches
-
partea de est să cuprindă satul Cuștelnic, asimilat orașului spre sfârșitul anului 2000, prin referendum local. În partea de vest și sud, peste râul Târnava Mică, se află zona Boziaș, comuna Adămuș și Botorca, ultimele două fiind incluse administrativ orașului Târnăveni în anul 1950. Datorită cultivării pe o arie însemnată a viței-de-vie, încă din Evul mediu, zona a fost desemnată ca o adevărată "Țară a vinului" ("Weinland"). Prin construirea spitalului și a gării în anul 1897 a fost modificat proiectul de
Târnăveni () [Corola-website/Science/296990_a_298319]
-
zona a fost desemnată ca o adevărată "Țară a vinului" ("Weinland"). Prin construirea spitalului și a gării în anul 1897 a fost modificat proiectul de sistematizare al localității, mutându-se bariera localității de la podul Târnavei pe linia căii ferate. Municipiul Târnăveni este punct nodal a două șosele, care-l străbat pe directia Est-Vest și Sud-Nord, și care fac legătura cu orașele din prejur: Sovata (la cca. 70 km), Blaj (la 40 km), Mediaș (la 24 km), Sibiu (la 78 km), Cluj-Napoca
Târnăveni () [Corola-website/Science/296990_a_298319]
-
prezent în localitate sunt sute de societăți comerciale ce desfasoară, mai mult sau mai puțin profitabil, atât activități de producție (intern și export) cât și de prestări servicii către populație. Evoluția demografică a localității din anul 1850 până în prezent (orașul Târnăveni fără satele aferente: Botorca, Bobohalma, Boziaș acum cartier al orașului din 1966) Populația orașului Târnăveni împreună cu satele componente începând cu 1880: Conform recensământului din anul 2002 orașul are o populație de 26.537 de locuitori structurați pe etnii și religie
Târnăveni () [Corola-website/Science/296990_a_298319]
-
profitabil, atât activități de producție (intern și export) cât și de prestări servicii către populație. Evoluția demografică a localității din anul 1850 până în prezent (orașul Târnăveni fără satele aferente: Botorca, Bobohalma, Boziaș acum cartier al orașului din 1966) Populația orașului Târnăveni împreună cu satele componente începând cu 1880: Conform recensământului din anul 2002 orașul are o populație de 26.537 de locuitori structurați pe etnii și religie astfel: Cu numeroase exponate, prezintă vizitatorilor o bogată colecție arheologică, precum și materiale etnografice de pe Valea
Târnăveni () [Corola-website/Science/296990_a_298319]
-
zona Jidveiului, și relațiile pe care aceasta le întrețineau cu populația din Valea Rinului și Mosei au contribuit la calitatea vinurilor produse în această zonă. Cele mai importante localități unde se produce vin sunt: Jidvei, Cetatea de Baltă, Băgaciu, Blaj, Târnăveni
Podgoria Târnavelor () [Corola-website/Science/300148_a_301477]
-
, cunoscut și ca "Varmeghia Târnava-Mică" (în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1876-1920. Capitala comitatului a fost orașul Diciosânmartin (azi Târnăveni). Teritoriul comitatului se află în prezent în centrul României. se învecina la vest cu Comitatul Alba de Jos ("Alsó-Fehér"), la nord cu comitatele Turda-Arieș ("Torda-Aranyos") și Mureș-Turda ("Maros-Torda"), la est cu Comitatul Odorhei ("Udvarhely") și la sud cu Comitatul Târnava-Mare
Comitatul Târnava-Mică () [Corola-website/Science/300160_a_301489]
-
Trianon din 1920, comitatul, alături de întreaga Transilvanie istorică, a devenit parte a României. După Unirea Transilvaniei cu România, teritoriul său a fost inclus în județul Târnava-Mică. Teritoriul Comitatului Târnava-Mică se regăsește azi în județele Mureș (centrul și nordul, cu orașul Târnăveni), Alba (partea de sud-vest) și Sibiu (partea de sud, cu orașul Dumbrăveni). În 1910, populația comitatului era de 116.091 locuitori, dintre care: La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului "Târnava-Mică" erau următoarele:
Comitatul Târnava-Mică () [Corola-website/Science/300160_a_301489]
-
comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Satul a fost atestat documentar în anul 1324 cu numele de "Sanctus Martinus". Satul se întinde pe râul Târnava Mică, la 15 km de Târgu Mureș și aproximativ 30 km de Târnăveni, pe drumul județean Bălăușeri - Târnăveni. Numărul locuitorilor satului Coroisânmartin la recensământul din 1992 era de 441 de locuitori, dintre care 177 români, 222 maghiari, 40 țigani ș.a.
Coroisânmărtin, Mureș () [Corola-website/Science/300195_a_301524]
-
județul Mureș, Transilvania, România. Satul a fost atestat documentar în anul 1324 cu numele de "Sanctus Martinus". Satul se întinde pe râul Târnava Mică, la 15 km de Târgu Mureș și aproximativ 30 km de Târnăveni, pe drumul județean Bălăușeri - Târnăveni. Numărul locuitorilor satului Coroisânmartin la recensământul din 1992 era de 441 de locuitori, dintre care 177 români, 222 maghiari, 40 țigani ș.a.
Coroisânmărtin, Mureș () [Corola-website/Science/300195_a_301524]
-
Cucerdea (în - "Kocsárd-ul românesc") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Cucerdea se găsește pe DN 14A, 10 km la Nord de Târnăveni și 6 km la Sud de Iernut și pe valea pârâului Cucerdea. De asemenea la 37 km de municipiul Târgu Mureș, Râmnicu Vâlcea (160 km), Sibiu (80 km), Cluj-Napoca (78 km). Localitatea este așezată în centrul Podișului Transilvaniei între râurile
Cucerdea, Mureș () [Corola-website/Science/300229_a_301558]
-
Taberei de Pictură și Sculptură în Sare de la Salina Praid, 2001, cu ediții anuale, al Taberei de Sculptură în Lemn “Interart”, de la Reghin, 2002, cu ediții anuale, al Salonului Județean de Carte Mureșeana, în 2001, cu ediții la Reghin și Târnăveni, al Teberei de Pictură “Apollo”, cu tema “Nudul”, Sângeorgiu de Mureș, 2003, a inițiat seria de volume Repere Culturale Mureșene, I - 2002, ÎI - 2003, III - 2004, IV - 2005, Editura Tipomur, a inițiat galerii de artă în spații nonconvenționale - bănci, sedii
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
absenți”, de Alan Ayckbourn. A primit “Diplome de excelență” din partea consiliilor locale Reghin, Blaj, Râciu, Premiul “Mihai Eminescu” al Casei de Cultură “M. Eminescu” pentru sprijinul acordat mișcării culturale, Diplomă de Merit, acordată de Casă de Cultură „Mihai Eminescu” din Târnăveni, pentru „sprijinul permanent dat scriitorilor Cenaclului literar „Elenă din Ardeal”, mai 2005, si a fost distins cu titlul de “Cetățean de onoare” al localității Deleni, Mureș, pentru sprijinul acordat în promovarea valorilor ortodoxiei. A participat la lucrările Congresului Academiei Româno-Americane
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
oraș. Sâncel este situat în partea de est a județului Alba, în bazinul râului Târnava Mică, aflându-se la o distanță de 48 km de reședința județului, municipiul Alba Iulia, 4 km de municipiul Blaj și 36 km față de municipiul Târnăveni. Coordonatelor geografice care definesc așezarea satului sunt: paralela de 460 latitudine nordică, și meridianul 240 longitudine estică. Din punct de vedere administrativ teritoriul comunei din care face parte satul Sâncel are în componență trei sate: Sîncel, reședință comunei, situat pe
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
comunele Lopadea Nouă și Bucerdea Grânoasă; - la est și nord-est, comuna Șona; - sud-est, comuna Valea Lungă; - la sud-vest, municipiul Blaj. Principalele căi de comunicație sunt constituie din Drumul Județean 107, și calea ferată, ambele făcând legătura cu municipiul Blaj și municipiul Târnăveni. Blaj-ul este un important nod de cale ferată și asigură accesul la Drumul Național 14 B, care face legătura între orașele Teiuș și Copșa Mică. Relieful caracteristic este dominat de unitățile geomorfologice sculptate de principalul curs de apă, Târnava
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
sat în comuna Bahnea din județul Mureș, Transilvania, România. Bernadea este situată în lunca Târnavei Mici aici se poate ajunge pe drumul comunal DC 71 Bahnea - Bernadea - Capalna de Sus - DJ 142. Bernadea se găsește la aproximativ 15 km de Târnăveni. Această localitate este atestată documentar în anul 1301, sub denumirea "terra Bernad", dar istoria sa este mult mai veche. Cercetările arheologice efectuate pe raza localității, coordonate de regretatul academician Constantin Daicoviciu și de colaboratorii săi Nicolae Vlassa și Ioan Glodariu
Bernadea, Mureș () [Corola-website/Science/300571_a_301900]
-
Bobohalma (în , în ) este un sat ce aparține municipiului Târnăveni din județul Mureș, Transilvania, România. Se află în partea de sud-vest a județului, în Podișul Târnavelor. Localitatea este așezată în partea de sud-vest a județului Mureș, la nord-vest de orașul Târnăveni, căruia îi aparține din punct de vedere administrativ din
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
Bobohalma (în , în ) este un sat ce aparține municipiului Târnăveni din județul Mureș, Transilvania, România. Se află în partea de sud-vest a județului, în Podișul Târnavelor. Localitatea este așezată în partea de sud-vest a județului Mureș, la nord-vest de orașul Târnăveni, căruia îi aparține din punct de vedere administrativ din anul 1968. Spre nord și nord-vest se întind dealurile Cucerzii și ale Bordului, spre vest cele ale Chinciusului. În partea de sud-est, pădurea Stejarul desparte Bobohalma de Târnăveni, iar spre sud
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
nord-vest de orașul Târnăveni, căruia îi aparține din punct de vedere administrativ din anul 1968. Spre nord și nord-vest se întind dealurile Cucerzii și ale Bordului, spre vest cele ale Chinciusului. În partea de sud-est, pădurea Stejarul desparte Bobohalma de Târnăveni, iar spre sud pădurea Clonțului desparte satul de Dambau. Formă de relief, specifică de altfel întregului ținut, influențează asupra florei și fertilității solului. Singură apă curgătoare, dar și aceasta cu un debit mic, este valea Bobohalmei, care, după ce adună câteva
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
în secolele XIV-XV, si, probabil, până în anul 1848, Bobohalma a fost un sat de iobagi, fiind proprietatea familiilor de moșieri Kendi, Balodzi, Taliari. Într-un alt document se menționează că Bobohalma aparținea districtului Ernotului (Iernut) cu oficiul poștal la Diciosanmartin (Târnăveni), avea biserică de lemn (1877) și casa parohiala de lemn din 1899. Există școală comună pentru catolici și ortodocși. Pe timpul conscripției episcopului Klein, parohia era curat greco-catolica și numără 320 de suflete. Fosta biserică greco-catolica, cu hramul "Sfinții Arhangheli", atestata
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
au apărut în jurul unui izvor, ce zvâcnea de sub un dâmb pietros. Izvorul s-a numit "Fântână hârciogului", fiindcă ieșea că dintr-o galerie de hârciog. De sute de ani, acest izvor potolește setea trecătorilor care bat drumul peste deal, dinspre Târnăveni spre satele vecine, Chincius, Bord, Deag, Salcud și Petrilaca. Legenda spune că pe dâmbul din dosul izvorului trăia cea mai bătrână femeie dintre cei veniți aici și că ei, sătenii, i-ar fi zis locului "Dealul babei", ceea ce în limba
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
au deschis porțile spre civilizație și bobohalmenilor. De la an la an, sătul și-a schimbat înfățișarea. În locul caselor scunde, întunecoase, neîncăpătoare, au apărut construcții noi pe ulițele care coboară de pe dealuri spre drumul principal. Orașul cel mai apropiat de sat, Târnăveni, a devenit un punct de atracție culturală, economică și administrativă și pentru locuitorii Bobohalmei, ceea ce a influențat benefic modul de viață al sătenilor. Din anul 1968 satul a devenit suburbie a orașului Târnăveni. Dezvoltarea industriei în oraș, caracterizată prin preponderenta
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
principal. Orașul cel mai apropiat de sat, Târnăveni, a devenit un punct de atracție culturală, economică și administrativă și pentru locuitorii Bobohalmei, ceea ce a influențat benefic modul de viață al sătenilor. Din anul 1968 satul a devenit suburbie a orașului Târnăveni. Dezvoltarea industriei în oraș, caracterizată prin preponderenta locurilor de muncă pentru bărbați, a făcut că forța de muncă necesară să se completeze cu o mare parte a bărbaților din Bobohalma, care au constituit elementul de bază în unele secții cheie
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
nord și Dealul Viilor la sud de Târnava Mică. Localitatea este străbătută de râul Târnava Mică și de mai multe pâraie cu debite mici, cel mai important fiind pârâul Bedea. Satul Gănești se află la 5 km distanță de municipiul Târnăveni, fiind așezat în valea pârâului Bedea, pe ambele maluri ale râului Târnava Mică. Existența unor inscripții și ale unor rămășițe de drum atestă faptul că inițial primii locuitori se stabiliseră la vest de așezământul actual. Însă prima invazie a tătarilor
Gănești, Mureș () [Corola-website/Science/299938_a_301267]
-
A fost eliberat la 4 august 1964, în virtutea Decretului de grațiere a tuturor deținuților politici, emis de regimul comunist pentru a sărbători aniversarea a 20 de ani de la eliberarea de sub fascism. După eliberarea din închisoare s-a așezat în orașul Târnăveni, unde la început a fost angajat ca muncitor la Întreprinderea de Gospodărire Comunală și Locativă. Comportarea excepțională la locul de muncă i-a determinat pe superiori săi să ceară recunoașterea studiilor lui teologice ca studii superioare și, astfel, George Guțiu
George Guțiu () [Corola-website/Science/299297_a_300626]
-
nu a antrenat decât formații mai puțin cunoscute, și în general echipe din Liga a II-a sau Liga a III-a. A început la Prahova Ploiești, apoi, după o pauză de cinci ani, Mica Brad, din nou Prahova, Chimica Târnăveni, Aurul Zlatna și Tehnofrig Cluj. În anul 1964 Raffinsky s-a retras din cariera de antrenor.
Ladislau Raffinsky () [Corola-website/Science/307866_a_309195]