30,883 matches
-
un mic arbust bonzai.// Mă, pardon, am vrut să spun carbonizai/ c-un aruncător de flăcări montat/ lângă soldu^tău bonton, cir-li-lai.// Mă, ce mai, în cele din urmă aveai/ mărunțit că un pătrunjel în ciorbă ta de guleai." (Îmi tăiai capul și-mi puneai altul la loc). Sperăm că "poetus captivus" se va elibera și va redeveni "poeta vates". Poetus captivus, un poem dat de la Dumnezeu cu mâna lui Mihail Gălătanu și ochiul lui Felix Lupu care se dedică Nicoletei
Experimente poetice riscante by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17981_a_19306]
-
teaca argintie, lucitoare, de metal. Cred că din argint... Numai cît am spus pînă aici și tot era cea mai nemaipomenită din tot ce exista!... Dar sabia! Sabia era din aur curat, galbenă și îndoita, cum avea Regele Mihai. Și tăia, ca la turci! Un mîner negru, nu știu din ce și o apărătoare lata, peste toată mîna, tot de argint, cu modele. Extraordinar! - Cum se spune? A urmat chestia care se întîmplă totdeauna, cînd primești ceva, dar n-am stat
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
oferta gazdelor, ci datoria lui de editorialist l-a minat pînă acolo. Sau cum spune Ion Cristoiu: "Merg în Thailanda așadar pentru a vedea cum va arata România de peste doi ani, dacă guvernul de la București ar avea curajul de a tăia în carne vie. Aș putea spune că fac mii de kilometri distanță pentru a ajunge în România anului 2001. Asta dacă actuala putere își va da seama ca agoniei de acum, întreținute prin alimentarea monedei naționale din rezerva valutară, îi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
actuala putere își va da seama ca agoniei de acum, întreținute prin alimentarea monedei naționale din rezerva valutară, îi e de preferat o moarte bruscă, din care, înviind, am putea rezolva marile probleme ale economiei reale." Și dacă guvernul nu taie, ce va vedea Ion cristoiu? Se va rătăci editorialistul COTIDIANULUI în Thailanda din 1999 în loc să se convingă cu ochii săi cum va arata România în 2001? * Celebrii frați Boilă, senatorul Șerban Săndulescu, Victor Ciorbea și Ion Rațiu toți din PNȚCD
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
cu un nou partid unic care să le dicteze ce pot spune și ce nu? Cînd oftezi după un regim politic despre care Constituția îți atrage atenția că nu îl va mai tolera, e greu de crezut că îți vei tăia limba de dragul întoarcerii la ceausism. Sau că vei privi ceausismul altfel decît că pe o alegere posibilă, dar nu finală. La ora actuală a declara că era mai bine sub Ceaușescu înseamnă, de fapt, a exprima o amenințare de alegător
"Înapoi la Ceausescu?" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18061_a_19386]
-
la un contingent mult prea pregnant: comédiile lui Ionescu, Dealul Spirii, biserica Antim, Stabilimentul... Astăzi e cu totul altceva: (credem că) am luat distanță. În concluzie, literatura că "felie de viață" e un mit. Vorba lui Gîde: indiferent cum am tăia-o. Sau în fine, la rigoare, aș putea s-o și accept, cu condiția ca măcar "sosul" să fie asezonat ficțional. Ceea ce nu totdeauna se întîmplă. Q.e.d.
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
piept a suferinței. Chiar și în momentele de paroxism ale lucidității, cănd singura soluție pare sinuciderea, personajul liric are un ton voios și ingenuu și, cel mult, o inofensiva ironie în relatarea dramei sale: "o foarfecă foarte fină a mai tăiat astăzi din mine ceva/ cu multă delicatețe, cu pricepere" (Sauna). Poeta are revelația mecanicii dragostei, acea mecanică atât de fastuos și caustic reprezentată în Casanova lui Fellini, dar nu devine niciodată cinica. Luciditatea ei este o luciditate visătoare: "furnică harnica
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
interesului politic. În aceste condiții, e greu să nu vezi în sentința lui Miron Cozma o nedorită componentă politică. Atunci când vrei să lecuiești o boală de gravitatea celei puse în evidență de simptomul Miron Cozma, nu te mulțumești doar să tai unghiile! Chirurgia trebuie să meargă până la capăt, altminteri cancerul va înflori amenințător și va cuprinde întregul organism. Magiile juridice parțiale nu fac, în astfel de împrejurări, decât să pună în evidență superficialitatea vinovată a celor care stiu perfect că boala
Aisbergul ca o cioară vopsită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18081_a_19406]
-
împărtășește totuși ceva esențial cu ele: acea voioasa și, în același timp, tristă umanitate, care prin puterea unei imaginații miraculoase ajunge să viețuiască pe fîșia subțire dintre realitate și fantasma. Cele trei cărți, Baronul din copaci,Cavalerul inexistent și Vicontele tăiat în două, de curînd publicate în condiții editoriale demne de toată laudă de Univers, pot intra lesne în tradiția literaturii pentru copii, dar și pentru vîrstnici înțelepți, alături de Alice în țară minunilor, de unele române ale lui Jules Verne, Peter
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
în care nu se află nici un corp, dar totuși o făptura cu identitate) e inserata pe fundalul unui univers firesc și cotidian, care se miră cînd descoperă ceva altfel, bombăne eventual, dar nu opune rezistență, ci asimilează acel altceva. Vicontele tăiat în două, de pildă, este un fel diavol-Dumnezeu, o creatură care are o jumatate foarte bună, angelica, și una foarte rea, malefica. Ca să se căsătorească cu o fată frumoasă, partea rea, care conduce scindatul întreg, se folosește de cea bună
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
de Despina Mladoveanu, cu o prezentare a autorului, Editura Univers, București, 1999, 286 pagini, preț nemenționat. Italo Calvino - Cavalerul inexistent, traducere de Despina Mladoveanu, cu o prezentare a autorului, Editura Univers, București, 1999, 126 pagini, preț nemenționat. Italo Calvino- -Vicontele tăiat în două, traducere de Despina Mladoveanu, cu o prezentare a autorului, Editura Univers, București, 1999, 110 pagini, preț nemenționat.
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
doilea român, este că el întruchipează explicit atît inventatorul, cît și nestatornicul: cel care își creează propriile sale ficțiuni amoroase, abandonîndu-le mereu pentru altele. Eroul concepe tot soiul de mașinării, mai mult sau mai putin banale ori ciudate: fierăstraie de tăiat copaci enormi, instalații de țevi pentru captarea apei, ori simple mașini de cusut făcătoare de vestminte modeste pentru sărăntoci. Fiecare mașinărie e asociată cu o poveste de dragoste, în sensul că personajul se îndrăgostește în timp ce își prezintă invențiunea. Legătură nu
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
viața!", zice muritorul, și Moartea încasează marea lecție... Milos Forman povestește, în memoriile lui, cum, lucrînd la montajul Zborului deasupra unui cuib de cuci i s-a reproșat, la un moment dat, că filmul ar fi prea lung. Drept care a tăiat vreo jumătate de oră. Rezultatul, paradoxal: în loc să pară mai scurt, filmul părea acum mult mai lung decît înainte! Un exemplu în plus că, în artă, deci și în cinema, durata e cu totul altceva decît o chestiune de cronometraj. De
Moartea în vacantă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18106_a_19431]
-
diferite teste. În loc să fie atrași subtil în intimitatea poetului, elevii sînt somați să-l venereze sub amenințarea anatemei, la vîrsta cînd sînt cel mai puțin predispuși spre idolatrie. Deși anumite versuri delectează în mod genuin urechea, comentariile adiacente din manuale taie în mod ireversibil apetitul de lectură: "Poetul-geniu visează sub lumina argintie a lunii la condiția omului în Univers. Gîndind că toate au trecut pe lume numai răul a rămas, poetul se așază la roată mare a istoriei și dă vremea
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
vorbea despre originea poloneză a lui Ciprian Porumbescu. "Cum, mi s-a spus indignat, ni-l ia și pe acest compozitor?". Degeaba a fost pledoaria că autorul își bizuie afirmația pe indiscutabile probe documentare. A avut de ales între a tăia acele cîteva rînduri sau a i se respinge manuscrisul de la viză. Să mai spun că a tăiat acel pasaj și cartea a apărut ciuntită? Citind, acum, ediția d-nei Nina Cionca cuprinzînd corespondența lui Iraclie Porumbescu, tatăl lui Ciprian, am verificat
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
și pe acest compozitor?". Degeaba a fost pledoaria că autorul își bizuie afirmația pe indiscutabile probe documentare. A avut de ales între a tăia acele cîteva rînduri sau a i se respinge manuscrisul de la viză. Să mai spun că a tăiat acel pasaj și cartea a apărut ciuntită? Citind, acum, ediția d-nei Nina Cionca cuprinzînd corespondența lui Iraclie Porumbescu, tatăl lui Ciprian, am verificat, încă o dată, adevărul spuselor de acum două decenii și mai bine. Într-adevăr, Iraclie Porumbescu, chiar el
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
pești întregi giletați roșu, galbăn și albastru, apoi epurii și fugiăi, după care pasteuri în diferite forme, ba de turnuri, ba ca de pepeni, pere și mere, toate înăuntru cu porumbi, cu rețe și gîscă. Apoi torte, care băbuca le tăia și împărțea. Advocatul Seleski a adus din Cernăuți două flori artificioase, frumoase și mari, în vasoane aurite, care stau înaintea jubiliarilor și tortă mare și luxos decorată cu inscripțiunea Să trăiască jubiliarii". Să mă opresc aici, cu observația că bătrînului
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
dintre figurile azilului e ăntr-un fel eroica, pe toți ai leagă formidabilul curaj de a se fi opus fățiș regimului de acasa; an plus fiecare poartă cu sine o poveste stranie. Pe voluptoasa Vera o cunoaște toată lumea pentru că și-a tăiat venele de trei ori an fața sediului Securității din Timișoara; obsesia ei este epilatul continuu, ceară bruna, "radicală" e singura avere pe care a luat-o cu sine. Croatul Radovan Baleu visează și obiectele din visele sale se ăntrupează an
Cealaltă Arkadia by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17464_a_18789]
-
exterioare, fie ele de ordin moral. Cu toata modestia vieții ce o duc, nu-mi lipsește nici conștiința vieții de sine: am convingerea că numai puțin administrată sau ădirijată cum se spune astăzi, din activitatea mea s-ar fi putut tăia câteva cariere academice și universitare". Cum se știe, acest final de raspuns explică dramă tăcută a marelui critic: refuzul de a i se acordă o carieră universitară și laurii Academiei. Arghezi răspunde spiritual: "Enormă ăntrebare! ăntr-adevăr, de ce-oi fi
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
an viața mea (râde). Dar nu mai sunt. Acum, când mă uit an oglindă și văd tot ce văd sunt foarte crispat." O fotografie din tinerețe, reprodusa alături, ne arată că nu exagerează: splendoarea virila a acelui tânăr chiar ați taie respirația. Dar acest "ce-am avut și ce-am pierdut" nu se transformă nici o clipă an lamentație, ăntregul interviu fiind o pledoarie pentru acceptare lucida: Dacă bătrânul nu-și exagerează ambiția de a părea anca valabil că mascul - ceea ce este
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
litanii vor țâșni din creierul tău/ și se vor pierde spre asfințit printre alte vise noroioase/ și departe de casă./ Păi sigur că da, așa stau lucrurile" (Dihanii azurii și litanii). "Dezastrul" ănsusi iese din trup precum un șarpe veninos, tăindu-i drumul vieții: "Dar năpârca vineție a dezastrului/ cât de bine mi-o amintesc./ S-a strecurat tiptil anca din copilărie/ pe maidanul din spatele casei noastre,/ și-a făcut cuib, a inventat jocuri cu miez,/ mi-a sărit an față
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
flori an jardiniere, pajiștile pe care s-au ăncrustat se retrag cu sfiala (am mai găsit - fiind, pe alocuri, pământuri anca virgine - ceea ce vor fi ultimele brândușe, ultimii clopoței sau garofițe de munte), pe ăntinderile de teren fie s-au tăiat arborii, fie n-au fost plantați alții noi, iar făloasele excrescențe ale tonelor de beton - scări amenajate an pădurea mutilată, kilometri de ălei inutile, lacuri artificiale, gata oricând, la diluvii, să se reverse peste casele din aval - se lăfăiesc nemiloase
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
pervertește, adesea, gusturile), prin micile grădini cu flox, crăițe ori dalii (reprofilate an straturi de zarzavaturi nici măcar de soi), prin pomii fructiferi (ah, cireșele ori prunele ănsirate pe bat, vândute de femei când se oprea trenul acolo!), care au fost tăiați cu spor, ca "să nu facă umbră porcului" sau "fasolii" (cu consolarea că tot dădea mâna peste pruni, așa că țuică s-a ănlocuit - orice, dar nu poate lipsi, acolo, "tăria"! - cu extrase din borhoturi mortale); iar puținele vaci rămase sau
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
aproape de cișmea), țâșnea cu modestă fala pe vreo 20 de metri ănăltime și ași răsfira crengile monumentale, de căte 7-8 metri, ăntrecându-se cu mesteacănul argintiu, sădit an spatele lui. O singură dată, la ănceput, a ăndrăznit cineva, pe ascuns, să taie vârful unuia dintre ei (pom de Crăciun? de nuntă? de ănmormântare?), dar apoi, s-au dumirit vecinii că le venea aer curat de la ei, ai respectau, ba chiar ("imitația la Români" - uneori sí benefică), unii, din ămprejurimi, au șterpelit sí
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
firul de electricitate (scurtcircuitat din vina lui) până la vârful stâlpului, musai an acea zi, fără să aștepte venirea autorizată, legală, a CONEL-ului, cu o scară lungă ori cu mașina cu scară ("utilajul"). Ca să ridice firul, au folosit, ilegal, Bradul, tăind crengile de jos ale superbului arbore, măcelărindu-l, distrugându-l iremediabil. A rămas, sus, o creangă care atingea firul electricității, dar nu ajungeau la ea fără scară specială: asta nu-i mai interesa. Au rămas sí două crengi mari și
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]