KorAP: Find »[drukola/base=tabel & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...35 36 37 ...4129 >

103,224 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248

simpatizanții PNL, PD și PSD. Tabelul 31. Sentimentul de anomie socială și opțiunea politică (%)tc "Tabelul 31. Sentimentul de anomie socială și opțiunea politică (%)" Calculele sunt efectuate numai pe subeșantionul de români pentru a putea asigura comparabilitatea cu datele din tabelul 30. +/-: numai în celulele respective seînregistrează asocieri semnificative pozitive/negative între valorile de pe linie și cele de pe coloană (conform rezultatelor obținute prin reziduuri standardizate ajustate). * Indicele percepției anomiei sociale a fost construit prin numărarea cazurilor în care persoana și-a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
teme ideologice este faptul că 35% dintre românii care consideră că „oamenii de altă naționalitate decât cea română ar trebui să părăsească România” susțin, în același timp, că ar accepta să aibă maghiari ca rude, prieteni sau colegi de muncă (tabelul 32). Cu alte cuvinte, se înregistrează o opinie inconsistentă de tipul „cred că cei care nu sunt români ar trebui să părăsească țara, dar în ceea ce mă privește, aș accepta să am rude, prieteni sau colegi de etnie maghiară, deși

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
cred că cei care nu sunt români ar trebui să părăsească țara, dar în ceea ce mă privește, aș accepta să am rude, prieteni sau colegi de etnie maghiară, deși sunt român” (tipul A de inconsistență). Contradictorie este și opinia celor Tabelul 32. Inconsistență la nivel de ideologie etnică (%)tc "Tabelul 32. Inconsistență la nivel de ideologie etnică (%)" Calculele sunt efectuate numai pe subeșantionul de români. * Tipul A de inconsistență. ** Tipul B de inconsistență. care nu acceptă punctul de vedere al expulzării

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
să părăsească țara, dar în ceea ce mă privește, aș accepta să am rude, prieteni sau colegi de etnie maghiară, deși sunt român” (tipul A de inconsistență). Contradictorie este și opinia celor Tabelul 32. Inconsistență la nivel de ideologie etnică (%)tc "Tabelul 32. Inconsistență la nivel de ideologie etnică (%)" Calculele sunt efectuate numai pe subeșantionul de români. * Tipul A de inconsistență. ** Tipul B de inconsistență. care nu acceptă punctul de vedere al expulzării celor de altă etnie din țară, dar pe de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
în continuare, folosind ca bază informații empirice de sondaj. Tradiționalism identitartc "Tradiționalism identitar" Specificul regional pentru multe fenomene socioculturale apare prin observarea satului. Aici, efectele nivelatoare ale modernizării sunt mai redusedecât la oraș. Regularitățile care îl structurează sunt mai evidente (tabelul 33). La nivelul conștiinței rurale difuze, fenomenele de identificare locală - comunitară sau regională - sunt: - mai puternice în termeni de regiune decât de comunitate locală (localitate); - mai intense decât cele ocupaționale. Loialitățile regionale sunt de maximă intensitate în Transilvania. Aici, cota

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
locală - comunitară sau regională - sunt: - mai puternice în termeni de regiune decât de comunitate locală (localitate); - mai intense decât cele ocupaționale. Loialitățile regionale sunt de maximă intensitate în Transilvania. Aici, cota lor este considerabil mai mare decât pentru loialitățile comunitare. Tabelul 33. Ponderea persoanelor cu grad mare de identificare locală și ocupațională, pe regiuni istorice și medii rezidențialetc "Tabelul 33. Ponderea persoanelor cu grad mare de identificare locală și ocupațională, pe regiuni istorice și medii rezidențiale" Sursa: Sondaj COMALP finanțat de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
decât cele ocupaționale. Loialitățile regionale sunt de maximă intensitate în Transilvania. Aici, cota lor este considerabil mai mare decât pentru loialitățile comunitare. Tabelul 33. Ponderea persoanelor cu grad mare de identificare locală și ocupațională, pe regiuni istorice și medii rezidențialetc "Tabelul 33. Ponderea persoanelor cu grad mare de identificare locală și ocupațională, pe regiuni istorice și medii rezidențiale" Sursa: Sondaj COMALP finanțat de CNCSU, realizat de Catedra de Sociologie a Universității București în septembrie 1995 pe un eșantion reprezentativ la nivel

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
CNCSU, realizat de Catedra de Sociologie a Universității București în septembrie 1995 pe un eșantion reprezentativ la nivel național. Am notat cu (-) subeșantioanele foarte mici, sub 30 de persoane, pentru care instabilitatea procentelor este foarte mare. În fiecare celulă a tabelului este notat procentul de persoane care se declară a fi legate sufletește mult sau foarte mult de localitate/regiune/ocupație din totalul persoanelor din regiunea respectivă. Dacă satul este locul cel mai potrivit pentru analiza fenomenelor de identificare locală, orașul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
loialități față de grupurile naturale care funcționează ca agenți tradiționali de socializare: familia, comunitățile locale și biserica. Persoanele din Crișana-Maramureș manifestă nivelul maxim de tradiționalism comunitar. Minimumul se înregistrează la populația din orașele sudice localizate în Muntenia, Oltenia și în București (tabelul 34). Tabelul 34. Nivelul mediu al tradiționalismului identitar pe regiuni istorice și medii rezidențialetc "Tabelul 34. Nivelul mediu al tradiționalismului identitar pe regiuni istorice și medii rezidențiale" Sursa: Sondaj COMALP; - subeșantion sub 30 de persoane Regionalizarea problemelor socialetc "Regionalizarea problemelor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
grupurile naturale care funcționează ca agenți tradiționali de socializare: familia, comunitățile locale și biserica. Persoanele din Crișana-Maramureș manifestă nivelul maxim de tradiționalism comunitar. Minimumul se înregistrează la populația din orașele sudice localizate în Muntenia, Oltenia și în București (tabelul 34). Tabelul 34. Nivelul mediu al tradiționalismului identitar pe regiuni istorice și medii rezidențialetc "Tabelul 34. Nivelul mediu al tradiționalismului identitar pe regiuni istorice și medii rezidențiale" Sursa: Sondaj COMALP; - subeșantion sub 30 de persoane Regionalizarea problemelor socialetc "Regionalizarea problemelor sociale" Slaba

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
biserica. Persoanele din Crișana-Maramureș manifestă nivelul maxim de tradiționalism comunitar. Minimumul se înregistrează la populația din orașele sudice localizate în Muntenia, Oltenia și în București (tabelul 34). Tabelul 34. Nivelul mediu al tradiționalismului identitar pe regiuni istorice și medii rezidențialetc "Tabelul 34. Nivelul mediu al tradiționalismului identitar pe regiuni istorice și medii rezidențiale" Sursa: Sondaj COMALP; - subeșantion sub 30 de persoane Regionalizarea problemelor socialetc "Regionalizarea problemelor sociale" Slaba diferențiere regională a fenomenelor identitare contrastează puternic cu diferențierea problemelor sociale. Există o

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
și medii rezidențiale" Sursa: Sondaj COMALP; - subeșantion sub 30 de persoane Regionalizarea problemelor socialetc "Regionalizarea problemelor sociale" Slaba diferențiere regională a fenomenelor identitare contrastează puternic cu diferențierea problemelor sociale. Există o acută segmentare regională a conștiinței asupra problemelor sociale locale (tabelul 35): - teama de prețuri și șomaj este maximă în orașele din Muntenia și Dobrogea și în întreaga Moldovă; - corupția și infracționalitatea sunt resimțite ca deosebit de grave în orașele din Dobrogea și în București. Situația cel mai puțin problematică din acest

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
ca deosebit de grave în orașele din Dobrogea și în București. Situația cel mai puțin problematică din acest punct de vedere pare să fie în orașele Transilvaniei și în satele din Crișana-Maramureș; - bucureștenii acuză cea mai proastă stare a serviciilor publice. Tabelul 35. Gravitatea problemelor sociale locale estimată de populație, pe regiuni istorice și medii rezidențiale (valorile medii ale indicelui)tc "Tabelul 35. Gravitatea problemelor sociale locale estimată de populație, pe regiuni istorice și medii rezidențiale (valorile medii ale indicelui)" Sursa: Sondaj

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
pare să fie în orașele Transilvaniei și în satele din Crișana-Maramureș; - bucureștenii acuză cea mai proastă stare a serviciilor publice. Tabelul 35. Gravitatea problemelor sociale locale estimată de populație, pe regiuni istorice și medii rezidențiale (valorile medii ale indicelui)tc "Tabelul 35. Gravitatea problemelor sociale locale estimată de populație, pe regiuni istorice și medii rezidențiale (valorile medii ale indicelui)" Sursa: Sondaj COMALP, septembrie 1995. * Număr mic de cazuri în subeșantion, insuficiente pentru ca media să fie relevantă. I1, I2 și I3 sunt

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
vârstă, avere, educație, sex, mediu rezidențial), diferențierile regionale în percepția problemelor sociale se mențin. Contrastul dintre fenomenele identitare și cele de conștientizare a problemelor sociale sugerează ipoteza unei regionalizări a României mai mult pe probleme sociale decât pe orientări culturale (tabelul 36). Tabelul 36. Modele cauzale ale tradiționalismului identitar și gravității percepute a problemelor socialetc "Tabelul 36. Modele cauzale ale tradiționalismului identitar și gravității percepute a problemelor sociale" + relație semnificativă, de directă proporționalitate. - relație semnificativă, de inversă proporționalitate. 0 relație nesemnificativă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
educație, sex, mediu rezidențial), diferențierile regionale în percepția problemelor sociale se mențin. Contrastul dintre fenomenele identitare și cele de conștientizare a problemelor sociale sugerează ipoteza unei regionalizări a României mai mult pe probleme sociale decât pe orientări culturale (tabelul 36). Tabelul 36. Modele cauzale ale tradiționalismului identitar și gravității percepute a problemelor socialetc "Tabelul 36. Modele cauzale ale tradiționalismului identitar și gravității percepute a problemelor sociale" + relație semnificativă, de directă proporționalitate. - relație semnificativă, de inversă proporționalitate. 0 relație nesemnificativă între variabila

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
dintre fenomenele identitare și cele de conștientizare a problemelor sociale sugerează ipoteza unei regionalizări a României mai mult pe probleme sociale decât pe orientări culturale (tabelul 36). Tabelul 36. Modele cauzale ale tradiționalismului identitar și gravității percepute a problemelor socialetc "Tabelul 36. Modele cauzale ale tradiționalismului identitar și gravității percepute a problemelor sociale" + relație semnificativă, de directă proporționalitate. - relație semnificativă, de inversă proporționalitate. 0 relație nesemnificativă între variabila de pe linie și cea de pe coloană. Fiecărei coloane îi corespunde un model de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096

perete (din baletul clasic) „3” Elemente cerute de Programa de clasificare FRG și alte elemente artistice „5” Exerciții pentru dezvoltarea creativității și expresivității „6” Exerciții la centrul covorului „4” 9 Perioada pregătitoare - etapa pregătitoare de bază 3 septembrie - 6 ianuarie (Tabelul 1). În această perioadă de pregătire fiecare categorie de mijloace a fost executată pe o durată mai mare de timp, numărul de repetări fiind variabil în funcție de nivelul de execuție a gimnastelor. Exercițiile pentru dezvoltarea ritmicității și muzicalității motrice, precum și exercițiile

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
creativității și expresivității au fost planificate atât în această etapă cât și în cea precompetițională. Acțiunile motrice specifice fiecărei categorii de mijloace ale pregătirii artistice au fost stabilite astfel încât să contribuie la îndeplinirea obiectivelor propuse și au fost descrise corespunzător. Tabelul 1. Perioada pregătitoare - etapa pregătitoare de bază Mijloace Min. L M Mie J Vin Sâm Încălzire 25 * * * * * * Exerciții pentru ritm. și muzicalității motrice 10 * * Exerciții cu sprijin la bara de perete 35 * * * * * Exerciții la centrul covorului 15 * * * * Elemente cerute de

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
Sărituri sissone; • Săritură grupată - tems - lie - poză în stând pe un picior, celălalt înapoi sprijinit, brațele coroană sus; • Săritură pas - pas înainte-poză în stând pe un picior, celălalt înapoi sprijinit, brațele lateral. Perioada pregătitoare - etapa precompetițională 7 ianuarie - 30 martie (Tabelul 2). Obiective de capacități: • formarea ținutei corecte și a execuției artistice a mișcărilor; dezvoltarea aptitudinilor creative; • perfecționarea expresivității, eleganței, dinamismului și virtuozității execuțiilor; dezvoltarea calităților motrice (forță, rezistență, viteză, mobilitate, capacitatea coordinativă - ritm, orientare spațio - temporală, echilibru); • consolidarea și perfecționarea

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
de programa de clasificare FRG; perfecționarea părților de exerciții artistice la bârnă și sol, perfecționarea exercițiilor integrale. Număr de cicluri săptămânale: 12 Nr. de antrenamente de pregătire artistică pe ciclu săptămânal: 6 Concursuri de verificare: 29 - 30 martie, Bârlad. 27 Tabelul 2. Perioada pregătitoare - etapa precompetițională Mijloace Min. L M Mie J Vin Sâm. Încălzire 20 * * * * * * Exerciții cu sprijin la bara de perete 30 * * * Exerciții la centrul covorului 10 * * * Elemente cerute de Programa de clasificare FRG și alte elemente artistice 20

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
liz ar ea a ce st or a cu ț in ut ă co re ct ă, ex pr es iv , cu ri tm ic ita te și am pl itu di ne . 34 Perioada competițională 31 martie - 25 mai (Tabelul 3) Obiective de capacități: • formarea ținutei corecte și a execuției artistice a mișcărilor; • menținerea nivelului calităților motrice; perfecționarea elementelor și combinațiilor artistice cerute de programa de clasificare FRG.; • perfecționarea exercițiilor artistice la bârnă și sol. Număr de cicluri săptămânale: 12

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
exercițiilor artistice la bârnă și sol. Număr de cicluri săptămânale: 12 Nr. de antrenamente de pregătire artistică pe ciclu săptămânal: 6; Concursuri de verificare: 29 - 30 martie, Bârlad, 5 - 6 aprilie, Focșani, 3 - 4 mai, Galați; 10 - 11 mai, Onești. Tabelul 3. Perioada competițională Mijloace Min. L M Mie J Vin Sâm. Încălzire 15 * * * * * * Exerciții cu sprijin la bara de perete 20 * * Exerciții la centrul covorului 10 * * Elemente cerute de Programa de clasificare FRG și alte elemente artistice 25 * * * * * * Părți artistice

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
ale piciorului peste orizontală, înainte și lateral (forță de susținere forță - rezistență); genuflexiuni pe un picior (forța musculaturii membrelor inferioare; balansări de picioare înainte pe durata a 30 secunde (viteză de repetiție); două exerciții artistice legate la sol (rezistență specifică) - Tabelele 4 și 5. Testarea mobilității s-a realizat prin următoarele probe: ridicare pe vârfuri cu măsurarea distanței dintre sol și călcâie (mobilitate la nivelul articulației gleznelor); sfori pe toate direcțiile cu măsurarea distanței dintre sol și bazin (mobilitate coxo - femurală

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
cu măsurarea distanței dintre sol și bazin (mobilitate coxo - femurală); pod cu măsurarea distanței dintre palme și tălpi (mobilitate la nivelul coloanei vertebrale) și coborârea brațelor de sus, înapoi cu bastonul apucat cu măsurarea distanței dintre mâini (mobilitate scapulo - humerală) - Tabelele 6 și 7. 70 Tabelul 4. Analiza comparativă a indicatorilor pregătirii motrice (forță, viteză și rezistență) la testările inițiale și finale ale grupei martor și de experiment Parametrii înregistrați Testare inițială t P Testare finală t P Grupa martor (n

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]