1,612 matches
-
cu acesta (reacția la suferință, stereotipii în exprimare, moduri particulare de reacție), identificarea anumitor date patologice care ne orientează spre o anumită suferință medicală (wheezing, disfonie, voce bitonală, neregularitatea zgomotelor cardiace sau a pulsului auzită la măsurarea tensiunii arteriale) Simțul tactil → identificarea (prin atingere și palpare în cursul examenului fizic) caracterelor anumitor zone corporale cu modificări patologice. Realizarea examenului fizic implică și utilizarea unor instrumente medicale specifice: metru, cântar, termomentru, tensiometru, stetoscop, diverse aparate de monitorizare. De evitat: -Lipsa de continuitate
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
interfalangiene și metacarpofalangiene (5). Modificarea este inițial nedureroasă, nefiind percepută ca atare de pacient. Manifestările clinice includ: senzația de înțepenire a mâinii, pierderea dexterității pentru mișcările fine și senzație de slăbire a mâinilor (căderea obiectelor din mână). Diminuarea simțului discriminator tactil (recunoașterea obiectelor pipăite fără a le vedea) indică un grad de afectare nervoasă fie datorată neuropatiei asociate, fie datorată îngroșării pielii, aceasta având un aspect ceros. În zonele interesate „semnul ciupitului” este pozitiv (imposibilitatea plierii pielii). „Semnul rugăciunii” (încercarea de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92251_a_92746]
-
lui Hristos, semnul cel mai evident de desemnare, alegere a oamenilor cei mai simpli și mai pioși ? (Albert, 1996 : 170). În cadrul ritualurilor religioase, mirosurile și „aromatele” (parfumurile) sunt mai mult decât simple senzații neuropsihice, ele fiind învestite simbolic cu calități tactile, de relaționare atât cu instituția religioasă, cât și a pelerinilor (practicanților) între ei. Mireasma persistentă de busuioc uscat din jurul Catedralei din Iași, de exemplu, trasează, pe de o parte, o frontieră „olfactivă” între spațiul pelerinajului și oraș, iar pe de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
obiectivă a omului este ansamblul mecanismelor care îi permit să perceapă și să interpreteze lumea terestră. În această perspectivă, ea depinde de cele cinci simțuri fizice și de cele cinci facultăți obiective care le sunt legate, adică văzul, auzul, simțul tactil, gustul și mirosul. Ea depinde totodată de diferitele noastre procese mentale, adică de memorie, imaginație, reflexie și, într-o formă generală, posibilitățile intelectuale pe care psihologii le denumesc "funcții subiective". Tocmai de aceea rosicrucienii consideră că facultățile obiective și funcțiile
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ale Claviaturii universale a vibrațiilor cosmice. Ceea ce se aplică văzului și auzului este valabil și pentru gust și miros, căci există alimente care nu produc nici o savoare și arome care nu se traduc prin nici un miros precis. Cât despre simțul tactil, el poate fi denaturat atât de textură cât și de consistența anumitor substanțe. Animalele, de exemplu, văd lucruri sau culori care nu formează nici o impresie asupra ochilor noștri, sau mai puțin, care nu formează obiectul nici unei interpretări în conștiința noastră
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de ceea ce este chiar în acest moment. Schimbarea, mișcarea și instabilitatea sunt deci caracteristicile lumii terestre. De aceea, ceea ce percepem noi din lumea materială prin intermediul conștiinței obiective nu poate fi permanent și stabil 212. Altfel spus, văzul nostru, auzul, simțul tactil, gustul și mirosul, ne transmit senzații care, în funcție de proveniența lor, nu sunt decât reflexia schimbării, mișcării și instabilității mediului înconjurător. În consecință, interpretarea noastră mentală asupra lumii terestre, nu poate fi fiabilă. De aceea misticii au insistat dintotdeauna asupra faptului
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
fac frunzele, pietrele, apa, metalul, dar mai ales omul în modul cel mai conștient, doar că surprinde fenomenele și le redă fără a le mai explica. Citiți vers după vers. Inițierea vine citind. Descriu un peisaj vizual, sonor, olfactiv, gustativ, tactil prin cuvinte. În plus percepeți și acel ceva simțit fără cuvinte. Oglinda, cum spunea Roland Barthes în "Imperiul semnelor" e vidul pentru orient și nu un obiect narcisiac ca în occident. Ea captează alte oglinzi și această reflectare infinită este
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și dorințe și pe zi ce trece simt că înțeleg tot mai mult mesajul și simt că știu. Degetul lui Demiurgos și cunoașterea senzorială 389 În semnificația sa umană pielea reprezenta contactul total al ființei cu lumea înconjurătoare. Capacitățile simțului tactil de a aduce informații complexe despre mediu, despre situația și situarea omului în context universal, fie el social, fizic sau spiritual, constituie motivația unei aplecări profunde posibil ca acest conducător al tuturor simțurilor în procesele treziei și somnului să dea
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
fel în câte o parte a lumii, să zicem a cosmosului, și altfel în câte o altă parte(. Timpul și spațiul își găsesc locul doar pentru a întări demonstrația relației universale a omului prin simțurile sale, mai ales prin cel tactil. Apropierea de iubită, de fenomenul cosmic prin care Eminescu înțelege pătrunderea dermică a omului în eternitate, are un sens spațial și temporal totodată "Cum oare din noianul de neguri să te rump,/ Să te ridic la pieptu-mi, iubite înger scump
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
eminescian, o licărire de conștiință ascunsă înfiorării convenționale. Cosmosul e construcție în jurul pielii noastre și respirația lui pătrunde prin toți porii să impregneze celulele capabile de rezonanță cu undele neantice. O nouă semnificație pare a se naște din înțelegerea simțului tactil, la rândul său cuprins și transmițând atâtea înțelesuri. La Eminescu cunoașterea senzorială capătă dimensiuile cosmice asemănătoare degetului demiurgului sub penelul lui Michelangelo. Degetul lui Demirgos și durerea Durerea reprezintă nu numai o tulburare a fundamentelor biologice sinaptice, de comunicare a
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
lumini. Referindu-se la fonetica terestră în raport cu nervul divin citim "Diferite sunt învelișurile / iarba pentru pământ/ apa pentru pești/ blana și pielea pentru carne,/ țipătul pentru frică,/ literele pentru cuvânt,/ și, la urmă, peste tot aerul". Pielea, organ al simțului tactil poate deveni, dulcea de ea, o amforă (Epica Magna), trupul putând deveni pentru iubita care-l îmbracă o respirare, dragostea putând fi înfășurată în speranță sau aer mat. Durerea se asociază tot mai mult atingerii, uneori exprimând fabulosul ireal "Ghimpi
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
sensibilitate a mnirosului de un milion de ori mai bun decât omul. Și totuși cel mai complex rămâne cel de-al cincilea simț, o quinta essentia, atingerea. Să ne oprim la cel puțin unsprezece simțuri distincte care compun atingerea, simțul tactil. Sub atingere lucrează milioane de senzori la nivelul pielii. Fiecare centimetru pătrat de piele diferă de celălalt. Numărul detectorilor de durere, căldură, răcoare etc. variază de la un petic de piele la altul. Putem observa acest lucru analizând senzațiile creierului la
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
pielii. Fiecare centimetru pătrat de piele diferă de celălalt. Numărul detectorilor de durere, căldură, răcoare etc. variază de la un petic de piele la altul. Putem observa acest lucru analizând senzațiile creierului la atingerea degetelor. Sunt patru varietăți principale ale simțului tactil prin atingere, de la percepția luminii până la profunda apăsare în durere. Distribuția lor la nivelul pielii variază pentru fiecare tip și cantitate. Pe spatele corpului pielea nu poate detecta la un centimetru dacă ai aplicat un stimul sau două apropiate, cum
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
la acest nivel. Reprezentarea senzorilor pentru atingere este însă foarte mare determinând uriașe impresii psihice de tip afectiv. Chiar sunt afirmații ale senzualității excesive a umerilor întru capacitățile intuitive ale creierului. De asemeni găsim o amplă distribuție a receptorilor simțului tactil la nivelul de tranziție între piele și mucoase (piele interioară) cum ar fi buzele și nasul, asemenea pielii buricului degetelor. Minuni ale dexterității mâinile noastre sunt un adevărat medium al relației cu lumea fizică, reprezentând lucrarea vieții umane. Utilizarea mâinilor
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
noi nu suntem capabili să evaluăm vidul care ne separă de obiecte, fie prin intermediul vederii, atingerii sau auzului, noi n-am putea avea nici o idee asupra spațiului. Tocmai din acest motiv noi avem constant nevoie de repere vizibile, dar și tactile sau auditive, pentru a măsura distanța care se află între noi înșine și ceea ce percepem în jur. Deci, suntem mereu înșelați de percepția noastră asupra mediului înconjurător. De aceea, interpretarea noastră asupra spațiului este ea însăși subiectul iluziei. Atunci când privim
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
pe care am prezentat-o în cadrul primelor treceri ale tale, cititorule, în spirala din clopot, în Templul virtual pe care doresc să-l creez pentru tine, vibrațiile perceptibile de către cele cinci simțuri corespund unor frecvențe vibratorii diferite. De exemplu simțul tactil acoperă octavele dintre două și șaisprezece oscilații pe secundă, în timp ce vederea poate fi sensibilă la frecvențe corespunzând la milioane de oscilații pe secundă. Chiar și numai pentru acest motiv ochiul este un organ atât de complex și, în același timp
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
că cele cinci facultăți ce ne aparțin constituie santinelele corpului uman, însărcinate în același timp cu protecția, dar și cu informația a ceea ce se întâmplă în exterior. Să ne oprim la cel puțin unsprezece simțuri distincte care compun atingerea, simțul tactil. Sub atingere lucrează milioane de senzori la nivelul pielii. Fiecare centimetru pătrat de piele diferă de celălalt. Numărul detectorilor de durere, căldură, răcoare etc variază de la un petic de piele la altul. Putem observa acest lucru analizând senzațiile creierului la
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
pielii. Fiecare centimetru pătrat de piele diferă de celălalt. Numărul detectorilor de durere, căldură, răcoare etc variază de la un petic de piele la altul. Putem observa acest lucru analizând senzațiile creierului la atingerea degetelor. Sunt patru varietăți principale ale simțului tactil prin atingere, de la percepția luminii până la profunda apăsare în durere. Distribuția lor la nivelul pielii variază pentru fiecare tip și cantitate. Pe spatele corpului pielea nu poate detecta la un centimetru dacă ai aplicat un stimul sau două apropiate, cum
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
la acest nivel. Reprezentarea senzorilor pentru atingere este însă foarte mare determinând uriașe impresii psihice de tip afectiv. Chiar sunt afirmații ale senzualității excesive a umerilor întru capacitățile intuitive ale creierului. De asemeni găsim o amplă distribuție a receptorilor simțului tactil la nivelul de tranziție între piele și mucoase (piele interioară) cum ar fi buzele și nasul, asemenea pielii buricului degetelor. Minuni ale dexterității mâinile noastre sunt un adevărat medium al relației cu lumea fizică, reprezentând lucrarea vieții umane. Utilizarea mâinilor
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
sale de a ne duce în eroare, adesea fiind dificil să identificăm originea și natura anumitor zgomote pe care le auzim. Cuvântul zgomot exprimă prin el însuși ideea că sunetele care ne parvin nu pot fi întotdeauna corect interpretate. Simțul tactil pe care l-am studiat îndeaproape poate fi subiect de eroare, deoarece informațiile pe care ni le oferă privind forma sau textura lucrurilor, pot fi false sau cu lipsuri asupra detaliilor. În multe cazuri informațiile tactile necesită confirmarea văzului. Printre
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
întotdeauna corect interpretate. Simțul tactil pe care l-am studiat îndeaproape poate fi subiect de eroare, deoarece informațiile pe care ni le oferă privind forma sau textura lucrurilor, pot fi false sau cu lipsuri asupra detaliilor. În multe cazuri informațiile tactile necesită confirmarea văzului. Printre iluziile tactile cele mai cunoscute, sunt cele ce privesc temperatura obiectelor pe care le atingem. Astfel, în timp de câteva secunde, un obiect foarte cald ne poate părea călduț dacă îl preluăm după ce ne-am băgat
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
care l-am studiat îndeaproape poate fi subiect de eroare, deoarece informațiile pe care ni le oferă privind forma sau textura lucrurilor, pot fi false sau cu lipsuri asupra detaliilor. În multe cazuri informațiile tactile necesită confirmarea văzului. Printre iluziile tactile cele mai cunoscute, sunt cele ce privesc temperatura obiectelor pe care le atingem. Astfel, în timp de câteva secunde, un obiect foarte cald ne poate părea călduț dacă îl preluăm după ce ne-am băgat mâna în apă rece. Pe de
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
produce uneori o senzație identică cu cea care ne este transmisă de către un corp fierbinte. În această privință, un frig foarte intens poate frige, de unde senzația de arsură pe care o simțim atunci când băgăm mâna în gheață. O altă iluzie tactilă cunoscută este aceea pe care Aristotel o utiliza pentru a arăta discipolilor săi lipsa de fiabilitate a pipăitului: dacă încrucișați degetul mijlociu cu cel arătător, și plasați o mică bilă între extremitățile acestor două degete, veți avea impresia că atingeți
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în câte o parte a lumii, să zicem a cosmosului, și altfel în câte o altă parte 719. Timpul și spațiul își găsesc locul doar pentru a întări demonstrația relației universale a omului prin simțurile sale, mai ales prin cel tactil. Apropierea de iubită, de fenomenul cosmic prin care Eminescu înțelege pătrunderea dermică a omului în eternitate, are un sens spațial și temporal totodată Cum oare din noianul de neguri să te rump,/ Să te ridic la pieptu-mi, iubite înger scump
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
eminescian, o licărire de conștiință ascunsă înfiorării convenționale. Cosmosul e construcție în jurul pielii noastre și respirația lui pătrunde prin toți porii să impregneze celulele capabile de rezonanță cu undele neantice. O nouă semnificație pare a se naște din înțelegerea simțului tactil, la rândul său cuprins și transmițând atâtea înțelesuri. La Eminescu, de exemplu, cunoașterea senzorială capătă dimensiunile cosmice asemănătoare degetului demiurgului sub penelul lui Michelangelo. Însă atingerea își găsește cea mai frumoasă exprimare în opera nichitastănesciană. Începând cu iubirea care mi
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]