2,444 matches
-
luând-o de mijloc, începu să o sărute cu pasiune. Apoi se opri, o privi în ochi, Talestri părea tulburată și vrăjită. Se lăsa în brațele omului de lângă ea, care începu să îi mângâie trupul și să o sărute cu tandrețe. Prințesa îi simți mai întâi buzele moi și calde, apoi brațele puternice atingându-i fiecare părticică a corpului. Se lăsă dusă înapoi în camera cu piei și blănuri. Amâdoi păreau să fi uitat de furtună și de intamplarile petrecute. Cu
PASIUNE ŞI FURTUNĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365552_a_366881]
-
sens neîmplinitelor esențe. Arunci fără să-ți pese ale ratării zdrențe și-n tulnicele altor vise suni. Cât a rămas? Nu-ți pasă. Și-o zi e de ajuns ca în destin să îți cioplești menirea când simți cu ce tandrețe te-alintă nemurirea ce-n suflet cu iubire ți-a pătruns. Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1532, Anul V, 12 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365640_a_366969]
-
Toate Articolele Autorului Dac-aș putea... Dac-aș putea să dau tristețea, Acestui suflet neînțeles, Pentru un strop de fericire, Și-o secundă de iubire... Dac-aș putea să uit durerea, Prin care am trecut mereu, Pentru o clipă de tandrețe, Și-o clipă de mângâiere... Dac-aș putea să strâng toți anii, În care-am suferit enorm, Pentru o clipă de iubire, Și-un umăr pe care să plâng... Dac-aș putea să număr anii, În care nu am suferit
DAC-AŞ PUTEA… de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366109_a_367438]
-
ziua prin soare. Nici nu a simțit când Jeni cu greutatea burticii sale, s-a băgat în pat lângă el. Pruncul lovea cu piciorușele în burta mamei sale, făcându-și simțită prezența. Chiar dacă primea aceste lovituri, Jeni își mângâia cu tandrețe burtica țuguiată și vorbea în șoaptă cu pruncul său, alintându-l. Era totuși speriată, fiind primul lor copil și nu avea decât douăzeci de ani iar din familia sa, nu avea pe nimeni în comună, să o ajute la o
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
umbra i se lipise de vârful cozii și, vrând-nevrând, trebuia s-o care prin toată ograda. Orice șoricel ar fi tremurat de groază, privindu-i mustățile zburlite spre cer. Numai câinele, culcat în iarbă, îl privea cu un strop de tandrețe, dar și cu un strop de milă. În cojocu-i negru se îneca întunericul. Un ghem de întuneric în mijlocul zilei, asta era Șușurel, un neisprăvit de motănel de opt săptămâni. Până și vrăbiile săreau în jurul lui, cântărindu-l din ochi, curioase
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
îi mângâia cu vârful limbii fiecare mamelon, în timp ce degetele lui dibace se infiltraseră pe sub chilot, alintând cu pricepere finețea mătăsii cârlionțate de la îmbinarea picioarelor. Simțea umezeala scoicuței și îi alinta interiorul cu grația unei harpiste care ciupește coardele harpei cu tandrețe și dragoste. Irina își ridică fesele, iar Sandu slobozi scoica Irinei de învelișul chilotului, scoică ce se deschidea tot mai mult la fiecare mângâiere tandră și pricepută a tânărului. Buzele sale lacome începură să coboare la încheietura picioarelor, producând la
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
mai temeau la început, mediu aprobat tacit de indiferența mamei. Poate prin ele Fana refula toată disperarea unei vieți tinere lângă un bărbat pe care nu l-a iubit și de care nu a fost iubită niciodată. Nu a cunoscut tandrețea unor îmbrățișări și nici nu a avut cui să i le ofere, cu toate că era o fată tânără și frumușică. Poate aflând despre aventurile fiicelor sale, în sinea sa, le aproba. Era în acțiunile lor libertatea pe care poate și-ar
ZBORUL DIN CUIB de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361615_a_362944]
-
rouă nu trece nu trece mi-ai spus orice flacără-l va rupe în două și va arde-ntr-o gheară de dor pe apus aveam tălpile mele albastre pe umeri cântase un zeu și-apoi purtaseși cu mâinile noastre tandrețea orbită intens dar vai un spin navigase pe-un gând de ateu în alt sens știam că petreci spre tăcere o aripă-n care ți-am pus tot crezul de fluturi și miere și șoapta în care-ai promis că
ÎNTR-UN VIS HAIDUCESC de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351917_a_353246]
-
de neglijență, deviaționism, improvizație și corupere emoțională în formă continuă. În spațiul vizualului public se practică vulgaritatea, pornografia, scandalagismul, grotescul, bădărănia și instigarea directă la ură revanșardă! Au fost eliminate, cu mici excepții, temele formative, artele frumoase, manifestul iubirii, duioșia, tandreța, frumusețea ca stare de spirit, caritatea, buna cuviință, smerenia și toleranța. Strada a devenit o junglă umană. Agresivitatea trotuarului, nesimțirea automobilistului, insolența omului de ordine, kitchul omniprezent, extravaganța și exhibiționismul, toate, în parte sau la un loc, agresează la tot
APEL-MANIFEST CU PRIVIRE LA STAREA MORALEI PUBLICE ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ de MIRCEA CHELARU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352265_a_353594]
-
în cozile desfășurate pământului rod sunt acri! sunt acri! sunt acri! câteva boabe cad din crucea ciorchinelui sunt dulci! sunt dulci! sunt dulci! cântă roșcatele din ieslea de piatră a glasurilor ascuțite e cântecul lor. nu judec încercările roșcatelor au tandrețea lor când înfiripă corul minuscul al minciunilor se aruncă filele în aer explodează un mugure de liniște uit zgomotul. fanioanele se ridică. începe cursa din ea rețeaua pașilor se multiplică alerg alerg printre literele curate murdare sunt colțurile meselor colțurile
CÂT O SĂGEATĂ CÂNTĂ-MI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352346_a_353675]
-
purcei... Sau anchetele din cămăruța din spate a postului, aia dotată cu pat de fier, eheeee, da’ uite, că a trecut vremea, așa cum trece ea ca nebuna și odată cu ea, eehhh.... Aristide se simți cuprins de un puternic sentiment de tandrețe și iubire, ca de obicei, numai față de el însuși, moment în care gândul din cap fugi făcând un punct mic și luminos pe ecranul întunecat al creierului. Îi venise ideea! - Fac o fântână, fire-ar mama ei a dreacu’, că
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
in sus, cu un băț trecut prin el. Și totuși, severitatea chipurilor imi stârnea amintiri despre răsteli verbale și uitături fioroase, învățate din filme. Eu știu însă că pe lângă severitatea, intransigența și hotărârea japonezului există o notă caldă și o tandrețe de suflet. O melodie cum e Sakura nu poate fi cântată decât de un suflet tandru. Apoi văd pe stradă semne de extremă amabilitate, care merg dincolo de plecăciunile rituale. Eram la o masă când o tânără care lua si ea
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (2) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352353_a_353682]
-
Din pieptul meu de ceară s-au mai topit fiorii Din mintea ta de sculptor s-au amăgit apusuri Am înghițit lumina, am sărăcit și norii Cu ale noastre buze am sfârtecat răspunsuri Cu degete de luna ți-am căutat tandrețea Pe ochii tăi alunecam în cer Sorbeam din nemurire, adesea, frumusețea Și tresăream în brațe-ți ca un copil-aster Rămas-am fără mine când vocea ta pălit-a În buba ciumănoasă, într-un puroi abject În boala rătăcită iubirea doar
NE-AM ÎMPĂRȚIT UNUL ALTUIA PĂMÂNTUL de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352585_a_353914]
-
agață în pânza de păianjen - mister spulberat. Goană de mistreți - gloanțele mușcă stânca turma dispare. În plină noapte soarele strălucește - luna-n travesti. Luptă de cocoși - în poiană găina privește o stea. Pe ram albine flori de vișin sărută - câtă tandrețe. Se sparge noaptea în fragmente de vise - micropoeme. Printre crengi de dud se rostogolesc poame în ciocul raței. Ascunși în zarzăr doi ochi sfredelesc zarea - cloșcuță în cuib. Năpârlit lupul semăna cu un câine - blana contează. Gura râului privi fruntea
HAIKU DE GHEORGHE VICOL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351247_a_352576]
-
nu întotdeauna adevărate ale poetului. Și ale poeziei.” Și până să înceapă dialogul de taină, deja știau o sumedenie de lucruri unul despre celălalt. Din tăceri grăitoare. Din fâlfâiri de aripi de heruvimi. Din priviri și din acel flux de tandrețe, cu două sensuri, care circula de la unul la altul. Sunt lucruri care nu pot fi rostite. Să lăsăm inefabilul să vorbească și el va ști până când, până unde...“ Ce minune a lumii a fost acest poet” - îmi scrie Nicolae Băciuț
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
în colț de stradă ori la fereastră, un chip drag pentru care merită să te întorci de pe oriunde ai fi fost rătăcit în această lume imensă și destul de străină. Gesturi familiare, surâsuri calde, semne de bunăvoință și chiar fărâme de tandrețe. Mă întâmpinau cuvintele cunoscute, (prietenii care nu m-au trădat niciodată), cuvinte vechi, nefolosite încă, ori cuvinte noi, al căror parfum îl recunoșteam de departe. Am învățat (învăț încă!) de la alții. Nu mi-e rușine s-o afirm. Până în ceasul
O CONŞTIINŢĂ A VEACULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350738_a_352067]
-
Vila Maria. La ora 7 eram deja pe plajă. Încă nu era lume. După vre-o trei ore revenim la Vila Maria, soarele fiind prea fierbinte. În timpul zilei nu ne deranjează țânțarii. După un somn bun, Ani mă trezește cu tandrețe! Era gata cu mâncarea! Pusă pe masa de pe terasă. Era foarte plăcut. Afară fiind soarele prea tare mai stăm în cameră și ne uităm la televizor. Prindem aici trei canale românești, restul numai elene. Alegerile de duminică au adus schimbări
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
să te întorci prin apă? -Euu? Cum să nu! -Atunci, cum am venit, ne și putem întoarce! a răspuns Raul, sigur pe el, am și eu o experiență palpitantă cu tine ... ce zici? - și din nou a cuprins-o cu tandrețe, rugându-se de ea din priviri. -Dar eu nu te mai aștept, să știi! -Bine, bine, fiecare merge în ritmul lui, am înțeles - zâmbea tânărul îngăduitor. Înapoi drumul a fost mult mai ușor, ca întotdeauna, distanța cunoscută pare mereu mai
CÂND CREZI CĂ LUMEA E A TA de SUZANA DEAC în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351542_a_352871]
-
să te schimbi în ceva sport, urmează provocarea mea, mă privea cu expresia șugubeață a unuia care face farse. Doamne.. și eu aveam impulsuri serioase să-l cuprind în brațe. Avea acea calitate rară la un bărbat, de a inspira tandrețe, atracție masculină și liniștitoare în egală măsură. Un duș fierbinte m-a reconfortat, părul se aranja singur. Am coborât nerăbdătoare. Îmi pusesem colanți negri si un maiou de sport.În pantaloni de trening, tricou alb, era la fel de atrăgător. M-a
AMINTIRILE BĂTRÂNEI DOAMNE (1) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351608_a_352937]
-
cu lentoare cartea Ilenei Popescu Bâldea numită cu un titlu cât se poate de incitant și de romantic în aceeași măsură: „Tu nu știi cum plâng fluturii”. Chiar, cine altul decât poetul poate ști cum plâng ori cum râd fluturii? Tandrețea fluturilor care mângâie florile este cunoscută până și de copii. Pentru că fluturii, nu-i așa, ne învață să pregustăm mireasma și polenul florilor, nu numai ale celor ce mor, dar și al florilor nemuritoare. Flori nemuritoare pot fi și poeziile
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
se vădește a fi ludică sau heraldică, precum cuvântul de început din cartea vieții: „Fiat Lux!”. În lucrările lui Cătrună femeia este adeseori identificată cu natura, nu neapărat cu substantivele de gen feminin, ci cu orice „nume” care inspiră feminitate, tandrețe, romantism, liniște, fără urmă de trivialitate sau indecență. Astfel, femeia poate fi pe rând mare sau râu, pădure sau cer, lumină sau lumânare, seară de basm sau lună plină, ramură în floare sau pescăruș în zbor, fântână ce curge sau
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346551_a_347880]
-
a femeii înzestrata de Dumnezeu cu stele de iubire. Ea este împlinirea în viață prin iubire și dăruire. Fiecare femeie poartă în ea visul de dragoste care nu se stinge niciodată. Dăruind, femeia este și ea însetata de gesturi de tandrețe și de mângâieri izvorâte din dragoste care sunt esență vieții de familie și fără de care viața nu ar mai avea niciun farmec. Bărbatul trebuie să îi ofere locul binemeritat în viață, acela de a fi iubita, soție și mama. Numai
OMAGIU DE ZIUA FEMEII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346587_a_347916]
-
FEMEII - să-i dăruim zâmbetul nostru, care valorează mai mult decât o galaxie. Așa ne vom aduce aminte să iubim și prin aceasta - să fim OAMENI! EI - FEMEII - să-i aducem în dar o clipă de liniște, o secundă de tandrețe, o bucurie măruntă, devenind: apa învolburată a râului ce adapă malurile însetate, convertindu-ne în spectacolul vieții peste simțirile adormite. Probabil veți spune de ce să-i oferim femeii atât de multe? Nimic mai simplu! Deoarece am uitam ce, cum, când
LA MULŢI ANI, FEMEIE! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346586_a_347915]
-
Publicat în: Ediția nr. 407 din 11 februarie 2012 Toate Articolele Autorului DIMINEAȚA ... Când dimineața te trezești, Dă-ți o palmă peste față, E o realitate că trăiești, Ce frumoasă ești viață. Privești către înaltul Soare, Care ne alintă cu tandrețe, Privește spre zile viitoare, Fii încă plin de tinerețe. Sărută-ți soția încă adormită, Mai spune-i odată „TE IUBESC”, Intră în ziua veșnic liniștită, Cât de mult vreau să trăiesc. Moldova Veche 09 septembrie 2003 *** GLASUL TĂU Muzica cea
DIMINEATA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346634_a_347963]
-
își lua prea mult timp să se pregătească pentru seara... prea multă cremă, prea multă oboseală... Încetul cu încetul viața lor intimă se transformase într-un fel de iarnă lungă și uscată. Și mai mult decât lipsa intimității era lipsa tandreții. Câteodată vroia doar s-o țină în brațe, doar să-i simtă căldura lipită de căldura lui. Se întrebă adeseori cum de ea nu simțea această nevoie. Apoi își aminti din nou momentul în care el a realizat că de
...DIN CAND IN CAND... de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346666_a_347995]