2,472 matches
-
de a se pomeni brusc atras de un copil. Într-adevăr, John Robert a fost extrem de surprins când a constatat că, aflat față-n față cu nepoata lui, încerca emoții de o natură cu totul nouă. Ce anume era? Interes, tandrețe, afecțiune Orice-ar fi fost, își ținu sentimentul în strictă rezervă, numai pentru el. Își hotărâse cu multă vreme în urmă „tiparul de viață“, și experiențele de până atunci, îndeosebi relațiile odioase cu fiica lui, îi confirmaseră din plin justețea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
bețivi adunați pe trotuar cântau încetișor. Tom se simțea amețit, sau mai curând beat. Anthea îi luă mâna și își simți ochii inundați de lacrimi. Îl iubea pătimaș pe Joey Tanner, care nu răspundea dragostei ei, și îl iubea cu tandrețe pe Tom McCaffrey, dar ca pe un prieten, ca pe un frate. Drumul care ducea de la Omul Verde spre pasajul de nivel și apoi, traversând calea ferată, spre islaz, trecea prin fața camerei mobilate a lui Hector, unde poposiră acesta din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
a relațiilor cu profesorul său. Când George recunoscuse caligrafia lui John Robert pe plic, sperase, în primul moment, că scrisoarea va conține ceva, nu știa exact ce, pe măsura dorințelor lui, un cuvânt bun, un gest de umor sau de tandrețe, orice, chiar și reproșurile i-ar fi putut hrăni și încălzi inima, sau l-ar fi putut chiar vindeca (orice o fi însemnând această noțiune). Brutalitatea misivei pe care o ținuse între degetele lui tremurânde îl șocase profund. Ingeniozitatea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
continuare, măritată cu tine. — De ce? — Știi de ce? Pentru că te iubesc. Pentru că mă gândesc... că ceea ce ne leagă... e ceva absolut. — Absolut, ce cuvânt! Totdeauna ai fost o absolutistă. Tu vorbești de iubire, tu care n-ai în tine pic de tandrețe, de blândețe, de iertare! — Încerc toate aceste simțăminte, dar tu le ucizi mijloacele de a se exprima, felul în care aș dori să le exprim, tu respingi limbajul meu... Întotdeauna e vina mea. Nu. — Nu mi-ai iertat niciodată nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
purtată pe aripile romanței. Desigur că moartea lui Rozanov a sudat și legătura dintre ei, prin preocuparea și afecțiunea nutrită, respectiv, față de Tom și Hattie. Au devenit (și prevăd că vor rămâne) prieteni foarte buni și fiecare dintre ei aduce tandrețe, bucurie și înțelepciune în viața celuilalt. Contrar așteptărilor lui Emma, Pearl se înțelege de minune cu mama lui, și amândouă discută la nesfârșit despre el. Pearl a fost convinsă (și aici îmi arog și eu un merit) că nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
pe zona lui! Cââh..., societate selectă, de vază, ce să zic? Cercul Fiii Țuicii! Necrofili... Bine! Om vedea ce mai învârtim. Carevasăzică, voi trei ați fost plecați, reia Nae dialogul, sugându-și zgomotos măselele plombate, în vreme ce umple gospodărește, cu o tandrețe infinită, fiecare pahar spălat, jumătate cu matrafust, jumătate cu Coca-Cola, pentru a obține un cockteil " Moartea neagră", cât mai băubil și de cursă lungă. Ei, ia ziceți-mi, ați fost la curve, nu? Nici pomeneală! glăsuiește același Vierme care, molfăindu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
decât au primit sunt foarte puțini, îi număr pe degetele de la o mână. Cu aceștia n-am făcut decât un film și gata. Cu toți ceilalți am făcut totdeauna mai multe. De unii însă m-am apropiat mai mult, cu tandrețe și prin tot felul de afinități. E cazul lui Krysztof Kieslowski și al lui Abbas Kiarostami, care e un regizor iranian. După moartea lui Kieslowski, n-am mai avut chef multă vreme să mai produc ceva; m-a tulburat profund
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
de violențele brutale ale iubirii-pasiune, iubirea se naște în acest caz dintr-un timp trăit împreună, dintr-o construcție. Lecția lui Lucrețiu: iubirea nu este un dat, ea se construiește. Și departe de ficțiunile sociale sau de amăgelile comunitare. în tandrețea unei complicități elaborate în doi, unul prin celălalt, unul pentru celălalt, Lucrețiu propune cuplul ataraxic ca pe o operă de artă filosofică. Lucrețiu misogin, falocrat, pesimist, disperat, sinucigaș, nebun? Haida-de!... XIV DIOGENE DIN OENANDA și „bucuria naturii noastre” -1Pe această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
crescut eu. RÎde, mă Îmbrățișează stîngaci, așa cum o face de obicei, un gest Între pupat pe obraji și strîns În brațe și strîns mîna În același timp. E un moment, circumstanțele speciale (fiul e acum ostaș) cer un pic de tandrețe. — Măcar e nouă, adaug eu. Uniforma, zic. Se dă În spate și mă admiră cu ochiul lui estetic, dar nu prea are ce. — Îți ies pantalonii din bocanci. Parcă-s mai mici ca ăia pe care-i aveai data trecută
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
mare plasticitate încât mă gândii ce fericite trebuie să fie elevele acelor clase ascultând-o, căci nu putea vorbi acolo altfel decât acum, pentru că rostea substanța. Târziu, încheind vorbirea despre Proust, recită din Verlaine și Baudelaire, iar inflexiunile vocii căpătară tandreți și capcane în care se rotiră toți musafirii acelei nopți, acum plecați (dansând, pălăvrăgind sau jucând cărți), fiecare mai bun decât era în realitate, ea se sculă, deretecă niște nimicuri în bufetul din față, se reîntoarse, și-n timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
bufetul de lângă fotoliu; cineva dacă ar fi filmat scena, un ipotetic spectator, ar fi jurat că pelicula a surprins un moment din viața unei tinere familii, abia înjghebate, atât de naturale îi erau gesturile, comportările la care adăuga o vagă tandrețe. - Nu știu; fel de fel de versiuni, dar nu mă interesează: „Limba și Literatura Franceză” rămân tot limba și literatura franceză, doar n-o să-i scoată din manuale pe Corneille, Flaubert sau François Villon, cum am auzit pe una din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
în noi am fi tânjit la asta. Dar ea îmi întrerupse gândirea: - N-a fost să fie! repetă. Apoi se îndreptă spre fereastra ce dădea în curte, și, privind florile întârziate aflate de-a lungul gardului, spuse atingându-mi cu tandrețe mâna dreaptă pe care o țineam pe pervaz: - Ce frumoase flori! Păcat, în curând vor dispare! Ziua aceea trecu amestecat: ne plimbarăm pe străzi, pe bulevarde, în centru, prin forfota de oameni vorbăreți, coborârăm pe strada în pantă ce duce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
dată fața îi fu adumbrită de o tristețe vagă în mod absurd mi se făcu deodată dor de ea, deși încă nu plecase. O și vedeam departe, niciodată întoarsă și începui să duc aberant dorul vocii ei cu inflexiunile de tandrețe știute de mulți ani în urmă. Și o vedeam întoarsă în tinerețe răsărind în alte lumi, un fel de Circe în drumul lui Ulise. Era așa sau altfel, n-are importanță; important era numai felul în care ochii mi-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
era publicat noul decret imperial pentru combaterea corupției. Într-un tîrziu, În cadrul ușii rămase deschisă, apăru silueta Înaltă și deșirată a pacientului Pablo, de la salonul opt. — Bună dimineața, tovarășă Elena! spuse el cu un aer exigent care ascundea totuși o tandrețe secretă. Ar trebui poate menționat că pe asistentă o chema, de fapt Agneta. Dar Pablo Îi spunea tovarășa Elena din simplul motiv că el se credea, atunci cînd era calm și avea o conduită corectă, tovarășul Nicolae Ceaușescu. CÎnd era
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
decât explicit, regăsim un model al sistemului de atitudini care poate fi ușor - și cu folos - translatat într-un model al fenomenului comunicațional. „În realitate - spune autorul -, sistemul atitudinilor elementare cuprinde cel puțin patru termeni: o atitudine de afecțiune, de tandrețe și de spontaneitate; o atitudine care rezultă din schimbul reciproc de prestații și contraprestații; iar pe deasupra acestor relații bilaterale mai cuprinde două relații unilaterale, una corespunzând atitudinii creditorului, cealaltă, aceleia a debitorului. Altfel spus: mutualitatea (=); reciprocitatea (!); dreptul (+) și obligația (-)” (Lévi-Strauss
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
400; Ion Tarbac, Istoria presei gorjene, Târgu Jiu, 1994, 228-232; Ion Brădiceanu, Eveniment editorial: „Împărăția luminii”, „Gorjeanul”, 1995, 1 555; Ion Popescu, „Docan” - un roman de excepție, „Gorjeanul”, 1996, 1 796; Ion Tarbac, „Greșeala lui Dumnezeu” - nuvele despre puritatea și tandrețea feminină, „Ager”, 1997, 62; Ion Tarbac, Cel mai valoros și longeviv scriitor gorjean, nonagenarul Sabin Velican, debutează ca poet, „Ager”, 1997, 63; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 101-102; Alexandru Burlacu, Literatura română din Basarabia. Anii’20-’30, Chișinău, 2002, 184; Firan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290482_a_291811]
-
Începerea activității scolare. Competențele profesionale ale oricărei persoane care lucrează cu copilul se extind și În domeniul afectiv. Nimeni nu poate lucra cu un copil dacă nu are capacitatea de a Întreține cu acesta o relație bazată pe afecțiune, bunăvoință, tandrețe, exigență explicată, conduită constantă și de a construi o legătură de atașament reciproc durabilă. Copilul cu tulburări trebuie să perceapă că relația pe care adultul o stabilește cu el este individualizată. Copilul trebuie să aibă convingerea că atitudinea adultului nu
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia ADAMESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2148]
-
creația lui . „Natura” înfățișată este însă mereu o scenă încărcată de întâmplări din viața animalelor pădurii, a păsărilor de câmpie sau de munte, descrise cu competența unui specialist care le-a studiat metodic; poate tocmai de aici, patosul pledoariei, sinceritatea, tandrețea cu care propune spre protecție micile vietăți, pădurea etc. Miniaturale, picturile sale cu farmecul întoarcerilor către excursii școlare pline de peripeții, cu aplicații pe îndelete, când se descoperă tainele vieții de toate zilele. Frumusețea lor vine tocmai din autenticitatea cu
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
parcă ‚rupte” din satul „adus” în literatură de Marin Sorescu, ori ivesc personaje aievea din lumea povestirilor lui Amza Pellea .Histrionismul, ironia, umorul popular sunt la ele acasă! Și peste toate acestea, vegheată parcă de icoane, o nostalgică tresărire de tandrețe, la despărțirea de intimitatea și franchețea vieții rurale, cu amestecul ei de culori, de întâmplări, de mici „evenimente”.”(Ion Parhon, Panoramic, 9/1996) Ciobanu Dumitru Pictor Localitatea Pietroșani, județul Teleorman. Studii: Pensionar Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
populară, Ed. Meridiane, București, 1983; Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 35; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 52, 53, 206. „Comentariul faptelor eroilor preferați poartă ușoare accente de tandrețe, învăluiri de ton, nuanțări de alburi transparente ce revin în preajma conturilor căutate cu emoție nedisimulată. Spațiul în care își situează eroii se bazează pe documentația la fața locului, cu șevaletul, în vederea obținerii unei atmosfere epice, evocatoare.” (Vasile Savonea - Arta naivă
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
de acceptare și își organizează viața în așa fel încât să acorde atenție copilului cu cerințe speciale. Părinții echilibrați sunt calmi, cooperanți, stabili emoțional, își manifestă frecvent dragostea, au o atitudine de deschidere față de cei din jurul lor, le acordă atenție, tandrețe, atașament, își încurajează copiii fără a abuza de un ton critic, de pedepse sau amenințări. În funcție de diagnostic și de prognosticul specialiștilor, vor găsi resursele necesare pentru a acționa, mai ales că ei știu ce este necesar, când și cum trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
putere, femeia, copiii, prietenii, acela nu poate iubi până la capăt nici cetatea. Principiul generator al cetății e cuplul la treapta umană (în romanul lui Goethe Afinitățile elective, personajul Herr Mittler spune același lucru: căsnicia e temeiul civilizației). Iubirea înseamnă mângâiere, tandrețe, răbdare, dar deseori și asprime, necruțare, mânie. Și totdeauna curaj. Ea se exprimă în elegii sau imnuri, dar niciodată în tămâiere și flagornerie. Ea presupune neapărat încredere și fidelitate, deci optimism, dar nu optimismul mincinos și laș al ipocriziei, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
în sine un cuvânt cald, iar o cocină nu emană altceva decât căldură și protecție. EA: O îngrămădeală alandala, fertilitate, nevoia de sprijin, sugrumarea nevoii de a respinge, absența spirituală, lenea molipsitoare de afară. EL: Clarificarea se naște din sindromul tandreței prin încheierea căsătoriei între porc și cocină. Cocina de porci este un cuvânt existențial ca o pledoarie împotriva oricărui lucru dintre oameni în sine. Și în gunoi scormonește spintecătorul, acela deci, care se oferă și desface tot, pentru că poate să
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
că, din punct de vedere sexual au tot atâta drept la plăcere ca și partenerii lor; mai crede că situația de încornorat nu trebuie să rămână privilegiul bărbaților, ar fi suficient ca soțiile să fie discrete; în sfârșit, el elogiază tandrețea în intersubiectivitatea sexuală... Ce s-ar putea spune mai mult? Mai ales în acea epocă în care creștinismul trimitea femeile la rug sub pretextul ipocrit al conlucrării cu diavolul... Lucrul de care Montaigne se teme, din partea femeilor - dar el trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cine știe ce iubire pasională, toridă, sexuală, libidinală; evită mai bine să stai sub același acoperiș cu femeia iubită într-un mod prea incandescent! Incendiile pustiitoare se sting repede... Cuplul ideal în căsătorie - în mod vizibil, nu acesta e cazul său - presupune tandrețe, plăcere de a fi și a trăi împreună. Sexualitatea are aici un rol igienic. Nici prea mult, nici prea puțin ci atât cât este necesar pentru a evita starea de fustrare. Disocierea iubirii de sexualitate pare a fi o idee
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]