27,041 matches
-
Nici vanitatea luării în stăpînire și nici măcar legitimul orgoliu de artist nu pot fi descifrate în aceste desene, în aceste exerciții intime de apropiere, ci un lucru mult mai simplu și, în același timp, mult mai înalt sălășluiește în ele: teama de a pierde clipa (și de aici de multe ori notația eliptică) dublată, pentru realizarea instinctivă a unei atitudini simetrice, de aspirația suspendării din timp. Peisajele naturale și chipurile umane, momentele cotidiene și festive, viața și moartea, au intrat în
Un portret în sepia: Eugenia Iftodi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17182_a_18507]
-
sunt bine definite. Ea se impune prin exterioritate și prin forța organizării, prin programul pe care l-a stabilit pentru binele tuturor. Ai senzația că altfel nu se poate...decît așa!! Așa apare cuvîntul "obiectiv" pe care îl folosești cu teamă pentru că el se referă la o realitate sigură și definitivă, în afara ta. O realitate pe care după toate aparențele, toți o recunosc în aceeași măsură. - Toți dorm la ora asta de noapte, toți gândesc așa depare lucrul acesta, toți cei
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
mai avut prilejul de a sublinia, atitudinea celor enunțați mai sus, cu foarte puține și nesemnificative excepții, a rămas neschimbată și după 1990. Urmărind constant aparițiile editoriale, în special din mediile anglo-saxone, ale ultimilor 20 de ani, putem afirma, fără teama de a greși foarte tare, că România continuă să rămână „terra deserta” sau locul unde nu se întâmplă nimic, fiind, pe nedrept, trecute sub tăcere personalități marcante ale culturii, literaturii sau artei românești cu contribuții imposibil de neluat în seamă
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
banalului "băiat curajos": "Mă rog de tine, băiat curajos,/ Încercat pe zidul morții, în bîlciul copilăriei,/ Nu umbla să mă smulgi de la zmeul cu șapte capete/ Ca să cîștigi o parte-a-mpărăției. O, toate fetele acelea din poveste,/ Care de teamă v-au urmat mereu,/ Cînd e atît de simplu și de omenește/ Să-ncerci o dată să iubești un zmeu!" (Rugă). De cele mai multe ori, e un duh, un strigoi care adastă la granița imprecisă dintre cele două lumi: "Parcă sîntem copii
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
mîna/ Spre cele două canale de vid/ Și să le-nchid" (Stăm față-n față). Zeul fals al proslăvirii comuniste nu e decît un canibal: Nu pot să mă plîng de foame,/ Hrana mea din ceruri vine,/ Dar mi-e teamă pentru zeul/ Ce se va hrăni cu mine" (Nu pot să mă plîng). Teama thanatică dobîndește o valență antitotalitară. Din nou revine tonul bacovian, înhămat la carul prezentului: "Întreg orașul era plin de morți,/ Ieșiseră în strada principală/ Așa-mbrăcați
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
față). Zeul fals al proslăvirii comuniste nu e decît un canibal: Nu pot să mă plîng de foame,/ Hrana mea din ceruri vine,/ Dar mi-e teamă pentru zeul/ Ce se va hrăni cu mine" (Nu pot să mă plîng). Teama thanatică dobîndește o valență antitotalitară. Din nou revine tonul bacovian, înhămat la carul prezentului: "Întreg orașul era plin de morți,/ Ieșiseră în strada principală/ Așa-mbrăcați în hainele de gală/ Pe care cît ești viu nu prea le porți.// Treceau
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
Traversase râul de frontieră cu fruntea lipită de geam, zâmbind. Cu ochii pierduți în undele cenușii, mocirloase. Copleșit de îngrijorare, un timp, dar calm, aproape nepăsător, mai târziu. Topind, în fericirea că-și revedea țara, orice motiv de îngrijorare, orice teamă. în zâmbetul lui era totul, viața trăită frumos, intransigența lui structurală, plăcerea nesecată de a scrie. Ce mai încăpea, dincolo de el?" În afară de afinitatea sa (declarată) pentru Breban, Florin Sicoie are, fără îndoială, și o afinitate pentru Lampedusa. El este un
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17225_a_18550]
-
jurnalist elvețian, vine în România pentru a corupe o societate proaspăt ieșită în lume. Ceea ce întîlnește aici îi depășește previziunile cele mai optimiste: o lume plină de infirmi, cerșetori, alcoolici, o lume în care hoții sînt singurii oameni lucizi, unde teama de foame este mai puternică decît teama de moarte, iar singura salvare pare a fi haosul purificator. Pînă și atuul demonului occidental, seducția aparenței, a imaginilor frumoase, care fac ca nici moartea să nu mai fie autentică, ci doar o
Despre actualitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17245_a_18570]
-
corupe o societate proaspăt ieșită în lume. Ceea ce întîlnește aici îi depășește previziunile cele mai optimiste: o lume plină de infirmi, cerșetori, alcoolici, o lume în care hoții sînt singurii oameni lucizi, unde teama de foame este mai puternică decît teama de moarte, iar singura salvare pare a fi haosul purificator. Pînă și atuul demonului occidental, seducția aparenței, a imaginilor frumoase, care fac ca nici moartea să nu mai fie autentică, ci doar o reclamă în culori la sicrie de lux
Despre actualitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17245_a_18570]
-
întrevede acest pericol: "Ieri la ora asta încă mai stăteam în fața ecranului și vorbeam cu oamenii statistici (...) Cînd m-am trezit, am descoperit că și cu ceilalți se întîmplă același lucru. Doar că ei n-au calculatoare și le e teamă să rămînă singuri... Își închipuie că oamenii cu care au de-a face sînt niște automate. Imagini inventate de mintea lor. Fiecare stă în fața unui ecran." Onest, pentru a nu își înscrie în palmares o victorie nemeritată, diavolului nu îi
Despre actualitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17245_a_18570]
-
Nimicului, al căror aer furibund îți dă senzația că nu te afli printre indivizi trăind pe coaja pămîntului ci închiși ermetic în pămînt trăind o viață care e o supraviețuire a propriei morți și de acolo inimile lor bat cu teamă continuă să nu se spargă" (Agamemnon șMemoriaț). Lascivitatea se întîlnește cu extincția prin intermediul amărăciunii (a dezolării existențiale, ca spontană "filosofie") care mediază dramatic între extreme. Absolutul nălucește în articulațiile contingentului, în același anevoios proces al redobîndirii întregului refuzat: "! și senzualitatea
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
aflat că a fost căsătorită cu un strămoș al său; ultima sa iubită, Magdeleine Leclerc în vîrstă de 15 ani; testamentul lui Sade în care o conjură pe Magdeleine să nu-i acopere corpul timp de 48 de ore, de teama de a nu fi murit cu adevărat. Magdeleine Leclerc nu se ține de cuvînt și de aceea corpul Marchizului bîntuie fără suflet printre noi. Ca și ciudatele arătări, ființe tarate fizic de șirul de incesturi al căror rezultat sînt. Minotaurii
O săptămână sadică la sfîrșitul lumii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17268_a_18593]
-
reîntoarce în trecut, analizînd, în două capitole dense, situația României în interbelic și chiar fizionomia Principatelor Române în secolul al XIX-lea, pentru că al IV-lea capitol despre primul război mondial și consecințele sale se integrează, de fapt, în substanța temei sale anunțată în titlu. Aceste capitole au rostul de a familiariza cititorul din străinătate cu istoria fenomenului românesc, din nervurile căreia avea să se nască, mai tîrziu, în 1927, mișcarea legionară. Căutînd precursorii acestei funeste mișcări politice, autorul relevă că
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
Legiunea e în fortificare, numărul cuiburilor ajungînd, în decembrie 1935, la 34.000. Sistema taberelor de muncă și întreaga propagandă, masivă, a legionarilor îi fortifică, cîștigînd noi aderenți, încît la Congresul studențesc de la Tîrgu Mureș (1935) s-au organizat, fără teamă, echipe ale morții (botezate "echipe de onoare") care trebuiau, la momentul socotit potrivit, uciși, dizidenți și oameni politici (Armand Călinescu, Virgil Madgearu, Victor Iamandi), iar un grup de legionari pătrund în vila de la Sinaia a lui Madgearu și-i aduc
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
constituie jocul însuși al dragostei. Scrierea unei cărți te obligă să respecți un anumit protocol. Trebuie să construiești fraze complete, să nu te repeți, să nu te contrazici, să-i menționezi pe autorii care te-au precedat în tratarea unei teme, să păstrezi de la prima până la ultima pagină același ton (să fii, deci, monoton!), să joci comedia modestiei (fiindcă un moment de fanfaronadă devine dizgrațios prin eternizarea - fie și falsă - realizată de tipar). Practic, scrisul s-a transformat de multă vreme
GÂNDIREA EXCLAMATIVĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17294_a_18619]
-
nu au decît un caracter relativ, uneori amuzant: "trec desculț prin văile tale procariote prin milioanele-ți/ de nucleotide ca prin pîraiele Izei blînd prăvălindu-se/ de pe dumbrava Dragomireștiului de sub Țibleș/ sau pe sub liniile de troleu ale Bucureștiului" (ibidem). Exaltarea temei cosmice prezintă un aspect ambivalent, grandoarea, subliniată cu o fină nuanță a pierderii definitive, a eșecului absolut, asociindu-se cu simțămîntul de spectacol strident, de circ, al lucrurilor ce se ciocnesc în chip violent-distractiv. O incurabilă difidență derivă din imensa
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
că Norman Manea, Z. Ornea, Vladimir Tismăneanu, Leon Volovici sînt proiectați în absurda, neverosimila, monstruoasa ipostază de conspiratori evrei urmărind distrugerea culturii române?! În ce mă privește, refuz să cred și să accept că e vorba de indiferență. Și nici teamă nu cred că e (teamă fie de "antisemiții" Manolescu, Liiceanu, Tudoran, fie de "puterea ocultă a evreilor"); mai degrabă o fremătătoare pîndă înfometată, de carnasiere mici, în așteptarea momentului cînd marile dihănii prinse în absurda încleștare se vor prăbuși epuizate
Fără ieșire?! by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17314_a_18639]
-
Vladimir Tismăneanu, Leon Volovici sînt proiectați în absurda, neverosimila, monstruoasa ipostază de conspiratori evrei urmărind distrugerea culturii române?! În ce mă privește, refuz să cred și să accept că e vorba de indiferență. Și nici teamă nu cred că e (teamă fie de "antisemiții" Manolescu, Liiceanu, Tudoran, fie de "puterea ocultă a evreilor"); mai degrabă o fremătătoare pîndă înfometată, de carnasiere mici, în așteptarea momentului cînd marile dihănii prinse în absurda încleștare se vor prăbuși epuizate, agonizînd. Cei zece ani trecuți
Fără ieșire?! by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17314_a_18639]
-
la comentariile săracilor citate anterior?" Și iată că ni se mai furnizează un exemplu grăitor de la sine: * La început mi-a fost frică de toți și de toate; de soțul meu, de sat, de poliție. Astăzi nu mai mi-e teamă de nimeni. Am propriul meu cont în bancă. Sînt conducătoarea grupului deponenților din satul meu. Le povestesc surorilor mele despre mișcarea noastră (Bashiranbibi - Asia de Sud). Eradicarea sărăciei, a bolilor, avînd drept revers al monedei mizeria morală, iată sensul mileniului care vine
Visînd la bobul de orez... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17335_a_18660]
-
unui secol/ umflînd gurile de canal? (Peisaje umane, II). Sau această angelică halucinație, de-o puritate ce-și asociază cruzimea (sabia tăioasă e un motiv obsedant), așezîndu-se în clima boreală, în vecinătatea literară a hiperboreei nichita-stănesciene: "Îngerul de metal vinde teama de sabie/ îngerului de lemn cioplit din teama de idoli și/ îngerul de noapte miroase teama din crinii imperiali și tu/ îngere de sticlă taie-mă să curgă sîngele cuvintelor peste/ îngerul de zăpadă care trimite teama de frig să
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
II). Sau această angelică halucinație, de-o puritate ce-și asociază cruzimea (sabia tăioasă e un motiv obsedant), așezîndu-se în clima boreală, în vecinătatea literară a hiperboreei nichita-stănesciene: "Îngerul de metal vinde teama de sabie/ îngerului de lemn cioplit din teama de idoli și/ îngerul de noapte miroase teama din crinii imperiali și tu/ îngere de sticlă taie-mă să curgă sîngele cuvintelor peste/ îngerul de zăpadă care trimite teama de frig să ne vadă iar tu/ înger de aur poleiește
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
ce-și asociază cruzimea (sabia tăioasă e un motiv obsedant), așezîndu-se în clima boreală, în vecinătatea literară a hiperboreei nichita-stănesciene: "Îngerul de metal vinde teama de sabie/ îngerului de lemn cioplit din teama de idoli și/ îngerul de noapte miroase teama din crinii imperiali și tu/ îngere de sticlă taie-mă să curgă sîngele cuvintelor peste/ îngerul de zăpadă care trimite teama de frig să ne vadă iar tu/ înger de aur poleiește-mi teama de zorii zilei cu roua ta
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
de metal vinde teama de sabie/ îngerului de lemn cioplit din teama de idoli și/ îngerul de noapte miroase teama din crinii imperiali și tu/ îngere de sticlă taie-mă să curgă sîngele cuvintelor peste/ îngerul de zăpadă care trimite teama de frig să ne vadă iar tu/ înger de aur poleiește-mi teama de zorii zilei cu roua ta de/ înger care ne trece în cele trei ceruri ca pe orbi strada" (Chemarea îngerilor). De altminteri, prezența bardului Necuvintelor se
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
idoli și/ îngerul de noapte miroase teama din crinii imperiali și tu/ îngere de sticlă taie-mă să curgă sîngele cuvintelor peste/ îngerul de zăpadă care trimite teama de frig să ne vadă iar tu/ înger de aur poleiește-mi teama de zorii zilei cu roua ta de/ înger care ne trece în cele trei ceruri ca pe orbi strada" (Chemarea îngerilor). De altminteri, prezența bardului Necuvintelor se simte adesea în filigranul stihurilor în discuție, care, în pofida acestui fapt, știu să
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
se hotărăște să scrie un amplu eseu despre "spiritualitatea poeziei românești" ca un exercițiu de supraviețuire. Au urmat ani lungi și grei de închisoare pentru Nichifor Crainic, iar manuscrisele rămase în grija familiei și a urmașilor au fost ascunse de teama Securității, supuse unei firești degradări. Unele pagini sunt mai greu descifrabile sau cuprind lecțiuni incerte. În ediția pe care o comentăm, la capitolul Grigore Alexandrescu, p. 11, fragmentul: "Poezia lui realizează din acest punct de vedere un fel de ascetism
Poezia în perspectivă teologică by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17371_a_18696]