2,064 matches
-
Zotu publică în n-rii 6 și 7 (iunie-iulie) a "Columnei lui Traian" o recenziune asupra logicei d-lui Titu Maiorescu. Din cauza invidiabilelor antipatii de care autorul logicei are onoarea a se bucura, recenziunea au fost reprodusă repede-repede de "Presa" și "Telegraful", încît atenția celor cari mai bine ar muri decât să judece singuri au fost deja pusă în cuvenita mișcare. Căci putem presupune că atât onor. confrații de la "Presa", cât și cei, dacă se poate și mai onorabili, de la "Telegraful", nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și "Telegraful", încît atenția celor cari mai bine ar muri decât să judece singuri au fost deja pusă în cuvenita mișcare. Căci putem presupune că atât onor. confrații de la "Presa", cât și cei, dacă se poate și mai onorabili, de la "Telegraful", nu s-or fi dedat la veleitatea de-a ceti mai întîi logica de Maiorescu, înainte de-a retipări judecata d-lui dr. Zotu. Vivat sequens! Recenziunea merită atenție din puntul de vedere al observațiilor ad personam. La argumentările ad
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nici una, de vreme ce asemenea e-ndeobștie cunoscut că orice carte ungurească e bună pentru școale, ba că cele mai multe nici nu conțin mai mult decât ceea ce trebuie să știe... un copil. [19 august 1877] FOAIE LITERARĂ ["ALĂTURI CU JURNALUL... "] Alături cu jurnalul "Foișoara Telegrafului Romîn" care se ocupă mai mult cu științele (agronomie, istorie, linguistică), apare de acum înainte tot în Sibiiu o foaie beletristică ilustrată, cu numele "Albina Carpaților". Ortografia e mai puțin fonetică decât a Foișoarei și samănă întrucîtva cu cea a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
avea această intenție într-adevăr, lucrul n-ar fi tocmai greu de făcut, căci n-ar avea decât să ne lese să trăim în pace, pe unde sîntem răspândiți. Dar pentru a vedea cum înțeleg ei această înfrățire reproducem din "Telegraful romîn" următorul articol: "Cu înfrățire ne îmbie maghiarii! ". Vezi infra, p. 777. [2 septembrie 1877] CARTE NOUĂ ["A IEȘIT DE SUB TIPAR... A ieșit de sub tipar partea I a unei "istorii a romînilor" de Grigorie Christescu, învățător în comuna Dobrovăț, ținutul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și Ioachim, electorul de Brandenburg. Aceste acte răposatul le-au fost extras din arhiva de la Berlin. Cât despre politică... au făcut-o și el cum o face oricine la noi; dar... de mortuis nil nisi bene. [16 octombrie 1877] SCORNIRILE "TELEGRAFULUI" DIN BUCUREȘTI În primul său București de la 17 curent "Telegraful", comparând presa conservatorilor cu păserile cobitoare, ajunge la concluzia că această presă voiește a introduce ură între moldoveni și munteni. Aceste aiurări, a căror îndreptățire n-o discutăm, ne-ar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fost extras din arhiva de la Berlin. Cât despre politică... au făcut-o și el cum o face oricine la noi; dar... de mortuis nil nisi bene. [16 octombrie 1877] SCORNIRILE "TELEGRAFULUI" DIN BUCUREȘTI În primul său București de la 17 curent "Telegraful", comparând presa conservatorilor cu păserile cobitoare, ajunge la concluzia că această presă voiește a introduce ură între moldoveni și munteni. Aceste aiurări, a căror îndreptățire n-o discutăm, ne-ar fi găsit însă foarte nepăsători dacă "Telegraful" n-ar fi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de la 17 curent "Telegraful", comparând presa conservatorilor cu păserile cobitoare, ajunge la concluzia că această presă voiește a introduce ură între moldoveni și munteni. Aceste aiurări, a căror îndreptățire n-o discutăm, ne-ar fi găsit însă foarte nepăsători dacă "Telegraful" n-ar fi binevoit a insinua aceleași intenții monstruoase și "Curierului de Iași", pe care are naivitatea a-l numi organul d-lui Maiorescu. D. Maiorescu este într-adevăr un prozator bun și cu judecată, ale cărui idei literare le
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cărui idei literare le împărtășesc astăzi însuși contrarii săi politici (vezi de ex. "Romînia liberă" și noul curent în Academie), dar de aici nu urmează de loc că foaia noastră ar fi organul d-sale. Drept dovadă despre netemeinicia aserțiunii "Telegrafului" redactorii lui n-ar avea decât să deschidă "Curierul de Iași" și să vadă că, oridecîteori am vorbit de o lucrare bună pe terenul literar, am abstras întotdeauna de la rolul politic al autorilor. Observarea pe care ne-o impută "Telegraful
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Telegrafului" redactorii lui n-ar avea decât să deschidă "Curierul de Iași" și să vadă că, oridecîteori am vorbit de o lucrare bună pe terenul literar, am abstras întotdeauna de la rolul politic al autorilor. Observarea pe care ne-o impută "Telegraful" e că am pomenit că divizia a patra, cea amestecată mai mult în luptele de la Plevna, e compusă aproape numai din moldoveni. Aceasta am făcut-o pentru că ziarele bucureștene, atât liberale cât și conservatoare fără deosebire, ignorează acest adevăr și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ziarele bucureștene, atât liberale cât și conservatoare fără deosebire, ignorează acest adevăr și pare c-ar lua mai bine foc în gură decât să spuie anume că moldovenii se poartă escelent pe câmpul de război. Deci tocmai ziare de teapa "Telegrafului", prin păcatul reticenței, bagă ură între moldoveni și munteni, nu noi, care dăm fiecăruia ce-i a lui. Oare un jurnal oficial n-are voie să zică că moldovenii se bat bine? Și oare, dacă chiar ziare străine laudă pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lui. Oare un jurnal oficial n-are voie să zică că moldovenii se bat bine? Și oare, dacă chiar ziare străine laudă pe oștenii moldoveni, atunci, dacă-i lăudăm și noi, sîntem poate separatiști? Sau e o crimă în ochii "Telegrafului" de-a rosti numele Moldovei? Noi, din contra, credem a ne putea făli cu împrejurarea de-a fi români din Moldova, cu calitățile și scăderile noastre, cum ne-au făcut Dumnezeu. Dacă pielița redactorilor "Telegrafului" e mai smadă decât a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
e o crimă în ochii "Telegrafului" de-a rosti numele Moldovei? Noi, din contra, credem a ne putea făli cu împrejurarea de-a fi români din Moldova, cu calitățile și scăderile noastre, cum ne-au făcut Dumnezeu. Dacă pielița redactorilor "Telegrafului" e mai smadă decât a noastră și originea așa de neaoșă încît n-au dreptul de a se numi nici moldoveni, nici munteni, ni se pare că nu noi sîntem de învinovățit pentru aceasta. Sânt și la noi și cam
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ce zboară se mănâncă; noi mai facem și deosebiri și nu aruncăm pe toată lumea în căldarea patimelor momentane, pentru a-i scoate sau albi sau negri, după plac. {EminescuOpIX 437} În fine, puindu-ne în paralelă cu "Neue fr. Presse", "Telegraful" face ceea ce n-au cutezat nimeni să facă pîn-acuma. Cine au urmărit opinia statornică ce noi o avem de acel ziar vienez, care se bucură de înrîurire, pentru nefericirea nu numai a noastră, dar a imperiului vecin chiar, acela va
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Cine au urmărit opinia statornică ce noi o avem de acel ziar vienez, care se bucură de înrîurire, pentru nefericirea nu numai a noastră, dar a imperiului vecin chiar, acela va înțelege că insinuarea, dacă n-ar veni de la redacția "Telegrafului", ar fi pentru noi cea mai gravă insultă. Căci acel organ este cel de căpetenie care-n Austria chiar vâră ură între deosebitele naționalități și le sumuță una asupra alteia, acel ziar este deopotrivă stricăcios germanilor ca și celorlalți, el
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Inteligența e putința, buna - credință e voința de-a vedea și reproduce obiectiv cele ce esistă și se 'ntîmplă. Acuma sunt la noi 4 specii de jurnale: Neinteligente dar de bună - credință; aceste nu posed posibilitatea de a vedea obiectiv: Telegraful. Inteligente dar de rea - credință; aceste nu posed voința de-a vedea obiectiv. Neinteligente și de rea - credință; aceste sunt gunoiul presei noastre: Trompeta, Poporul. Inteligente și de bună - credință în fine. În ată privință nu ne dăm părerea, căci
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
noastre: Trompeta, Poporul. Inteligente și de bună - credință în fine. În ată privință nu ne dăm părerea, căci 56r ne temem că aceste organe ar fi batjocorite [2în felul: ]2. Asta-i caracterul mai multor jurnale din Austria: Albina, Federațiunea, Telegraful. TEATRU ROMÎNESC ["MOARTEA LUI CONSTANTIN BRÎNCOVANU... "] 2254 Moartea lui Constantin Brîncovanu încearcă a fi o dramă în 4 acte iară autorul 303r ei încearcă a fi d-nul Antonin Roques. Deși titlul cât și numele autorului sunt indiferente, totuși piesa
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
valorilor și modurilor de expresie ale unei culturi pot modifica societatea. De asemenea, descoperirile științifice pot produce și, de cele mai multe ori produc, tehnologii noi. De exemplu, progresul obținut în fizică la începutul secolului al 19-lea a făcut posibil invenția telegrafului și telefonului. Noi credințe și noi valori pot de asemenea aduce schimbarea. De pildă, Max Weber a argumentat rolul potențialul al ideilor în schimbarea socială. Accentul pus de protestantism pe munca stăruitoare și amânarea gratificației au creat mediul favorabil pentru
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
stil, vervă, chiar în exces. Tânărul Dan Deleanu trimite, pe lângă scrisori și în chip de scrisori, poeme femeilor. La Medeleni dar și alte romane și povestiri sunt burdușite de epistole reproduse in extenso. În epoca radiocomunicației și a transmisiilor digitale, telegraful a dispărut și vechiului PTTR i-a căzut un T. Înainte însă, mesajul telegrafic era simbolul urgenței și conciziei, în formulări dramatice sau comice. Mulți autori le speculează, Caragiale în primul rând. Prinși în aventuri pe coclauri, Cireșarii lui Chiriță
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
religioase sau de altă natură. Tiparul a însemnat posibilitatea exploziei informației aplicate, cu efecte peste mări și țări, peste ani și ani, peste puterea de înțelegere a autorilor. Să ne gândim numai la opera lui Jules Verne. Semnele Morse, adică telegraful, cu o comunicare cifrată dar la distanțe mari și foarte mari. Și pe vremea lui Ștefan al nostru erau semnele transmise de plăieși, paznici la focurile mari și mici, cu cornuri și buciume și cai de șleah... Dar, telegraful "a
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
adică telegraful, cu o comunicare cifrată dar la distanțe mari și foarte mari. Și pe vremea lui Ștefan al nostru erau semnele transmise de plăieși, paznici la focurile mari și mici, cu cornuri și buciume și cai de șleah... Dar, telegraful "a făcut" războaie ! Telefonul: Mare invenție (comparabilă cu praful de pușcă). S-a impus mai greu din cauza costurilor mari ale liniilor și centralelor dar comunicarea directă a însemnat un mare pas înainte pentru omenire. Toată viața și sentimentele oamenilor au
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
încărcare (dacă nu sunt suportate de importatorul nerezident și nici de transportatorii internaționali), eventualele taxe de export. Exportul de servicii cuprinde următoarele elemente: serviciile de transport de bunuri; serviciile de transport de călători; serviciile de asigurări; alte servicii (de comunicație-poștă, telegraf, telefon, radiodifuziune și televiziune; închirieri de filme și mijloace de transport, servicii de publicitate etc.). Importurile de bunuri cuprind elementele menționate la exporturi, privite însă din punctul de vedere al țării importatoare. Acestea sunt evaluate la prețurile CIF (cost insurance
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
drept pătrunde din ce în ce mai mult în cultura noastră și va cunoaște o mare dezvoltare începând cu anii '60, sub numele de "dezvoltare personală". Capitalism și socialism 1. Apariția mașinismului lansează prima revoluție industrială (industria textilă, mașina cu vapori, metalurgia, căile ferate, telegraful). Ea va fi urmată de alte revoluții industriale, până astăzi. Capitalismul liberal care organizează procesul economic funcționează urmând modelul homo aeconomicus. Este imaginea producătorului și a consumatorului care, în orice împrejurări, urmăresc să își maximizeze interesele: să vândă cu cel
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
produsul tradițional de genul anarhismului, nihilismului sau fanatismului. El este altceva, e partenerul contemporan al globalizării" (Baudrillard, 2002:63). Globalizarea comunicării permite oamenilor să aibă acces la informații provenite din orice punct al globului practic pe loc. Începând cu apariția telegrafului, continuând cu înființarea agențiilor internaționale de știri și cu dezvoltarea noilor mijloace de transmitere a informațiilor prin unde electromagnetice, dezvoltarea rețelelor de comunicare globală a schimbat sensul noțiunii de comunicare și i-a conferit conotații noi. Presa scrisă, radioul, televiziunea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
că este un abuz ca să ni-l luați mereu de la gură. Nu vă gândiți că doamna Pora este cea mai frustrată dintre noi toți? De când dumneavoastră ați monopolizat fundul președintelui, sărmana de ea, pupă mobila prin casă, pupă stâlpii de telegraf, barierele de cale ferată și cu privirea pierdută într-un neant doar de ea cunoscut, linge ore întregi, în neștire, receptorul telefonului. Și noi ceilalți, avem accese din acestea, dar ni le înfrângem cu bărbăție, pe cât putem. Sperăm că pentru
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
et doctrine des Pères et Docteurs de l’Église, Tome Premier, Livres I et II, Sociéte de S. Jean L’Évangéliste, Desclée et cie, Éditeurs Pontificaux Paris -Tournai-Rome, 1927, p. 3; Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, „Cu privire la Sfinții Părinți”, în Telegraful Român, anul 140, Sibiu, 1 și 15 decembrie, nr. 45-48, 1992, p. 4; A. Vacant, E. Mangenot, É. Amann, Dictionnaire de Théologie Catholique, Paris-VI, Librairie Letouzey et Ané, 87, 1932, p. 1196 sq. footnote>, ultima condiție referindu se la
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]