38,269 matches
-
interesante privesc frecvențele terminațiilor numelor de țări sau localități, contextele de dezambiguizare, posibilitatea de a forma un plural neutru de la numele de localități (Bolintinuri, Clujuri), refacerea unei forme de singular a toponimelor cu forma de plural (Iasul, Bucureștiul) - acceptată că tendința normală a limbii, de regularizare formală și semantica. Nu ultimul dintre meritele volumului e deschiderea pe care o oferă unor cercetări ulterioare: ceea ce se poate dori în primul rînd e continuarea demersului formal prin multiplicarea parametrilor istorici și sociolingvistici - urmărind
Numele proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18024_a_19349]
-
și semantica. Nu ultimul dintre meritele volumului e deschiderea pe care o oferă unor cercetări ulterioare: ceea ce se poate dori în primul rînd e continuarea demersului formal prin multiplicarea parametrilor istorici și sociolingvistici - urmărind diferențele de uz și de frecvență, tendințele și cauzele lor în diferite momente, medii sociale, situații de comunicare.
Numele proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18024_a_19349]
-
univers moral asumat, un univers al obstacolelor, al frămîntărilor și decepțiilor. Astfel încît nu putem a nu-i consideră pe poeții în chestiune decît un soi de existențialiști șui generis. Formulă lor poetica e cea a umorului absurd, corespunzînd unei tendințe de eliberare de sub presiunea unei cenzuri ideologice, de sub constrîngerile unui mediu nociv, conform explicației oferite atît de teoria psihanalitica privitoare la comic, cît și de cea axiologica, înrudită cu prima (Wilhelm Stern, Charles Lalo). Deoarece, cu tot fundalul escatologic realizat
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
bizuit pe incongruentele, fie și terifice, care trimit la esență comicului de totdeauna. 1. Una din preotesele acestei sumbre antiliturghii lirice - mai nou venită, dar nu și mai puțin dotată decît măcar o parte din cei amintiți - este Gabriela Cretan. Tendința poetei este o exacerbare a materiei, o hiperbola a acesteia, ca o negare demonstrativ metaforica a spiritului, însă și că o flagelare de sine, sub semnul invocației sacrilege, menită a potenta sarcastic autoflagelarea. Astfel eul își reneagă el însuși sîmburele
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
miza ei polemică: autorul tinde, sistematic, să reducă la minimum rolul influentelor străine în evoluția romanei. Din perspectiva specialistului în lingvistică romanica, e și normal să fie preferată, de cîte ori e posibil, explicația unor transformări semantice sau formale prin tendințe de evoluție lingvistică manifestate încă din latină tîrzie, sau cel puțin în evoluția ulterioară a limbilor romanice. Chiar dacă în cazurile de detaliu discuția despre influențele non-romanice, despre rolul substratului sau al superstratului nu e definitiv închisă, poziția teoretică de ansamblu
Romanistică, românistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18038_a_19363]
-
de românul spaniol - reactivează și consideră cu un ochi actual o formulă narativa ăclasică și specifică Spaniei, care și-a dovedit în repetate rânduri eficacitatea timp de peste trei secole, si anume picaresca. Orașul minunilor se încadrează deci în tipologia și tendința neo-picarescă a românului spaniol actual. Într-adevăr, cartea narează isprăvile unui picaro modern din picaresca Barcelona a ămodernismuluiă. În decursul a numai patru decenii scurse între cele două Expoziții universale organizate în capitala Cataloniei (1888-1929), (anti-)eroul lui Eduardo Mendoza
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
și ale U.R.S.S. de a crea din România și alte țari est-europene un teritoriu satelit puterii sovietice. Și a izbîndit, deși, subliniază autorul nostru, daca Anglia, prin Churchill "a cedat România forțelor sovietice, Statele Unite au crezut, nerealist, ca aceste tendințe puteau fi controlate, daca nu răsturnate, la sfîrșitul războiului." Dar istoria a avut desfășurarea știuta, și noile autorități comuniste (în care, formal, măi figurau și "tovarăși de drum") au acceptat alegerile din noiembrie 1946 (pe care le-au trucat în
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
Așa-numitul "naționalismul socialist", în august 1959, avea trăsături șovine, anulîndu-li-se minorităților naționale și drepturile avute pînă acum. Interesantă este analiza rădăcinilor politico-economice ale Declarației P.M.R. din aprilie 1964, care nu ignoră instinctul primitiv de autoconservare politică față de Kremlin cu tendințe monolitice. Oricum, "identitatea națională și dezvoltarea economică erau privite cu simpatie de toți românii. În 1960 accentul cădea pe creșterea economică; pînă în 1961 el se mutase pe identitatea națională", P.M.R. căutîn- du-si o legitimitate istorică. Dar, chiar în
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
de la Kremlin abandonează proiectele punitive ale lui Hrusciov. Dej a învins din nou în politică, nu și în starea sănătății, răpus fiind de un cancer. Urmează perioadă sinistra a conducerii lui N. Ceaușescu, căruia autorul îi surprinde, cu umor tragic, tendințele de a fi prezentat că supraom. Iar din 1972, după o liberalizare șireata, reinstaurează un neostalinism lugubru. Iar accelerarea industrializării, cu deosebire a celei grele, în dauna celei ușoare și a agriculturii, dezechilibrează efectiv economia, cu consecințe funeste pînă astăzi
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
cît sînt mai inteligenți, educați și civilizați, cu atît recunosc bărbații mai usor valoarea și nu fac discriminări. De fapt, părerea ei este că bărbatul și femeia nu sînt egali ci complementari, iar polaritatea masculin-feminin e într-un echilibru fragil. Tendința, reală în zilele noastre, de masculinizare a femeii și feminizare a bărbatului complică și mai mult lucrurile. * În sfîrșit, lideră feminismului românesc, Mihaela Miroiu, ține să lămurească o confuzie: feminismul nu e o mișcare împotriva bărbaților, ci împotriva patriarhatului că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]
-
cu bătrîni, cu ceva din verva coloristica a lui Toto le Héros -, filmele tinerilor văzute anul acesta la Solothurn au demonstrat o prospețime și-o pofta de ludic de care, mărturisesc, nu-i credeam în stare. Campionul absolut al acestei tendințe a fost Hell for Leather de Dominik Scherrer (32 de ani). Imaginați-vă o operă rock - gen "Jesus Christ Superstar" - al carei erou nu e Isus, ci Satan! N-o să vă așteptați acuma să "predice" Binele, ci - evident - Răul în
Solothurn 34 - Piper si sulf by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18057_a_19382]
-
de Freud și Jung traduși prost din franceză) vorbește cu mai multă siguranță de cheia - de fapt, șperaclul - lui: Visul este realizarea unei dorințe, în ultimă instanță a unei dorințe inconștiente. Deși împiedicate să treacă în comportament sau în conștient, tendințele anticulturale ale naturii umane nu renunță la a se exprima din inconștient. Pe cai ocolite, în haine străine, pentru a nu fi recunoscute, dorințele inconștiente ajung în timpul somnului, care presupune diminuarea vigilentei cenzurii, în planul conștientului. Ceea ce visătorul reține în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
desigur,/ dar acum spre sfîrșit de cei chtonieni mă simt/ mai apropiat" (Chtonieni sau/ și solari). Dar în perspectiva divinei împăcări a contrariilor oare cele două tărîmuri nu comunica? Oare elanul dionisiac nu se poate întîlni cu cel mistic, prin tendința comună a dizolvării individualului în universal? Orgiasticul nu e o modalitate primitivă a căutării sacrului? Adrian Popescu: Fără vîrstă, Ed. Cartea Românească, 1998, 58 pag., preț nemenționat.
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
care analizăm cauzele degradării societății românești, datorate - după opinia mea - dezertării oamenilor de cultură, si mai ales a scriitorilor, în rîndurile ateismului și scepticismului intelectual. Făceam apel la trezirea conștiințelor, la regasirea filonului spiritual care să producă o inversiune de tendința. - Reintegrarea României în Europa ar putea influența această "trezire a conștiințelor" de care vorbiți? - Avem obsesia întoarcerii României în Europa, după o absență de aproape o jumătate de secol. Dar în care Europa? Față de cea de acum cinzeci de ani
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
a găsit, cu mult înainte de alții, piatra filosofala, calea regală, soluțiile geniale care ne-au propulsat triumfator pe culmi de neatins. Despre Miorița se afirma neted că ar prefigură " în formă de cristal a versului popular, ceea ce modernii sfîșiați de tendințe contrarii vor descoperi prin cîțiva mari poeți, după lungi și sinuoase evoluții. Nici un popor - cade tranșant că o ghilotina concluzia - nu a privit asemenea românilor, cu atîta înțelegere, existentă, ca o condiție a împăcării, o revărsare în Pax magna... (sic
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
inima întunericului - și acolo, cum bine știa,/ - și i-a învățat asta pe mulți - a descoperit oroarea, oroarea -/ șoaptele întunericului, astea îi stăruiau în cămara sufletului"... * În sumar figurează și o dezbatere - de fapt, un grupaj de monologuri - cu titlul Tendințe postmoderne în proza românească. Semnatarii intervențiilor sunt: Cornel Moraru, Gabriel Dimisianu, Mircea Nedelciu, Dan-Silviu Boerescu, Luca Pitu, Henri Zalis și Marian Victor Buciu. În stilul său binecunoscut, Luca Pitu propune - desigur, fără legătură directă cu problema prozei românești - să nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18109_a_19434]
-
prin nivelul ridicat de elaborare intelectuală a producerii și a receptării sale, ceea ce al asociază inteligenței (cel putin an cazul umorului an sens mai restrâns, diferit de formele elementare, non-intelectuale și adesea non-lingvistice, ale comicului). Valorizarea pozitivă e confirmată de tendința stereotipurilor etnice de a atribui sau cel puțin de a nu nega aptitudinea pentru umor propriului grup identitar, unele dintre aceste stereotipuri ("umorul englezesc", "umorul evreiesc") bucurându-se chiar de o mai largă răspândire și acceptare. Ideea că "românii au
Umorul national by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17428_a_18753]
-
noi de contextul politic al celei de-a doua jumătăți a secolului: ăntr-un regim dictatorial, funcțiile umorului (de critică, supapa, autoconsolare) șanț mai importante, măi "vitale" decât ăntr-o societate liberă. an plus, cum fiecare țară din estul Europei a avut tendința de a se izola iar cetățenii ei pe aceea de a-si consideră propria experiență ca unică prin proporțiile râului, rezultatul a fost convingerea orgolioasa a românilor că au avut o rezistență prin umor, preponderent oral (bancul, parodia) care le-
Umorul national by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17428_a_18753]
-
o tradiție estică, cu siguranță de prestigiul categoriei și de amplificarea politică sub totalitarism a rolului său - e "impuritatea", capacitatea de a se amestecă cu orice tip de discurs, de a apărea an orice situație. Această capacitate combinatorie se opune tendinței culturale de a izola umorul, de a-l limită la anumite momente și situații. Amestecul umoristic, vizibil deopotrivă an Internet și an parlament, poate fi convingător demonstrat analizând structura unor publicații cotidiene: an acestea, editorialul mizează an foarte multe cazuri
Umorul national by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17428_a_18753]
-
și pe cei mai înrăiți obsedați sexual să tragă cu coada ochiului în jur înainte de a-l rosti, ele n-au ce căuta în programele de televiziune. Cronicarul nu va lua la puricat fiecare program de televiziune în parte, ci tendințele care au dus la asemenea producții de măscări televizate. Așa-numiții comici de serviciu ai fiecărui post t.v. s-au luat la întrecere în timpul anului trecut în privința glumelor fără perdea, a expresiilor de nereprodus cărora le-au găsit variante
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
Timișoara, unde a sustinut mai multe concerte subsumate Festivalului British Days. an ceea ce privește selecția de filme prezentate anul acesta, ea nu a mai urmărit - ca an cei anteriori, să sistematizeze - pe cicluri tematice sau an prim-planuri de creatori, tendințele din cinematografia britanică postbelică. A fost o selecție mai degrabă pragmatică, orientată spre producții de data recentă ("cea mai veche" fiind Pianul - 1993 - și cea mai nouă Wonderland (lansată an această primăvară an competiția oficială a Festivalului de la Cannes). an
Toamnă cinefilă by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17433_a_18758]
-
RL, 2028, 1996, 1); "asista nepăsător la o controversă pe spatele amărîtului de cetățean" ("Evenimentul zilei"= EZ, 1051, 1995, 1). Din toate aceste surse, mai cu seamă din conotațiile uzului pentru "ins nedeterminat" și "ins supus legii", s-a constituit tendința de a-l folosi pe cetățean în contexte negative și de a-i asocia o valoare depreciativa. Același proces s-a produs de altfel și cu ins și individ, desemnarea generica fiind în unele cazuri ofensatoare pentru persoana umană. Determinat
Ca simplu cetătean... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17466_a_18791]
-
dragoste pentru regele surghiunit). Numai că Florentin, ămblânzitor de lei din vocație absolută, moare ăntr-o grădină zoologică an Australia, după care leii de acolo ăncep să răspândească cuvântul Domnului. Nae Lebădaru, țiganul mâncător de lebede, duce la extrem această permanentă tendința de simbolizare, sordidul consum de lebede se transformă ăntr-o adevărată vânătoare ritualica:"aȘa fi mâncat o lebădă-două la viață meaă, răspunse țiganul, cu prefăcuta modestie. aEram la Viena, ăntr-o duminică... Nu mâncasem de trei zile... M-am aciuit ăntr-un parc
Cealaltă Arkadia by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17464_a_18789]
-
de artiști de primă importantă, care se înscriu profund în același orizont, fără ca aceasta absența să fie sesizabila. Deși lipsesc de aici Vasile Gorduz, Silvia Radu, Sorin Ilfoveanu, Ștefan Câltia, Mircea Român, Florin Mitroi, Dup Darie, Laurențiu Mogosanu și alții, tendința estetică explicită și ideologia artistică subcutanata nu sînt în nici un fel perturbate. Prin acest enunț axiomatic, prin această conturare fermă a unei tendințe spirituale cu o mare continuitate în viața publică românească, expoziția de la Kalinderu nu este atît o expozitie
Transcendentă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17471_a_18796]
-
Gorduz, Silvia Radu, Sorin Ilfoveanu, Ștefan Câltia, Mircea Român, Florin Mitroi, Dup Darie, Laurențiu Mogosanu și alții, tendința estetică explicită și ideologia artistică subcutanata nu sînt în nici un fel perturbate. Prin acest enunț axiomatic, prin această conturare fermă a unei tendințe spirituale cu o mare continuitate în viața publică românească, expoziția de la Kalinderu nu este atît o expozitie temporară - și cu atît mai puțin o expoziție a unor artiști importanți -, cît o expoziție permanentă cu caracter doctrinar, veritabil nucleu al unui
Transcendentă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17471_a_18796]