2,132 matches
-
laterală profundă a regiunii posterioare a gambei, întins de la fibulă la haluce (primul deget al piciorului). El are originea sus pe cele două treimi inferioare ale fibulei și pe porțiunea învecinată a membranei interosoase, de unde coboară, transformându-se într-un tendon, care străbate trei șanțuri: șanțul posterior al extremității inferioare a tibiei, șanțul de pe procesul posterior al talusului și șanțul de pe fața inferioară a lui Sustentaculum tali de pe calcaneu. După ieșirea din aceste șanțuri, el ajunge la plantă, unde se încrucișează
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
străbate trei șanțuri: șanțul posterior al extremității inferioare a tibiei, șanțul de pe procesul posterior al talusului și șanțul de pe fața inferioară a lui Sustentaculum tali de pe calcaneu. După ieșirea din aceste șanțuri, el ajunge la plantă, unde se încrucișează cu tendonul flexorului lung al degetelor și se termină pe extremitatea posterioară a falangei a II-a a halucelui. Unghiul format de axul lung al șanțului tendonului mușchiului flexor lung al halucelui cu axul trohlear transvers este în mediu de 68°, maxim
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
de pe calcaneu. După ieșirea din aceste șanțuri, el ajunge la plantă, unde se încrucișează cu tendonul flexorului lung al degetelor și se termină pe extremitatea posterioară a falangei a II-a a halucelui. Unghiul format de axul lung al șanțului tendonului mușchiului flexor lung al halucelui cu axul trohlear transvers este în mediu de 68°, maxim 85° și minim 55°. Tuberculul medial al procesului posterior al talusului ("Tuberculum mediale processus posterioris tali") numit și tuberculul posteromedial sau tuberculul lui Stieda (L.
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
al talusului ("Tuberculum mediale processus posterioris tali") numit și tuberculul posteromedial sau tuberculul lui Stieda (L. Stieda, 1837-1910, anatomist și histolog german) este o proeminență osoasă a procesului posterior al talusului aflată imediat în spatele sustentaculum tali; el mărginește medial șanțul tendonului mușchiului flexor lung al halucelui. Tuberculul medial este în continuitate cu parte inferioară rugoasă a feței mediale a corpului talusului și are o mărime variabilă, fiind mai mic și mai puțin proeminent față de tuberculul lateral. Rareori, tuberculul medial poate fi
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
mediale a corpului talusului, imediat sub fața maleolară medială în formă de virgulă. Ligamentul talocalcanean medial ("Ligamentum talocalcaneum mediale") se inseră pe porțiunea inferioară a tuberculului medial. Ligamentul transvers al talusului se inseră pe marginea medială și laterală a șanțului tendonului mușchiului flexor lung al halucelui, transformând acest șanț într-un tunel osteofibros, tunelul tendonului mușchiului flexor lung al halucelui. Tuberculul lateral al procesului posterior al talusului ("Tuberculum laterale processus posterioris tali"), numit și tuberculul posterolateral, este o proeminență osoasă piramidală
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
talocalcanean medial ("Ligamentum talocalcaneum mediale") se inseră pe porțiunea inferioară a tuberculului medial. Ligamentul transvers al talusului se inseră pe marginea medială și laterală a șanțului tendonului mușchiului flexor lung al halucelui, transformând acest șanț într-un tunel osteofibros, tunelul tendonului mușchiului flexor lung al halucelui. Tuberculul lateral al procesului posterior al talusului ("Tuberculum laterale processus posterioris tali"), numit și tuberculul posterolateral, este o proeminență osoasă piramidală triunghiulară a procesului posterior al talusului care mărginește lateral șanțul tendonului mușchiului flexor lung
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
tunel osteofibros, tunelul tendonului mușchiului flexor lung al halucelui. Tuberculul lateral al procesului posterior al talusului ("Tuberculum laterale processus posterioris tali"), numit și tuberculul posterolateral, este o proeminență osoasă piramidală triunghiulară a procesului posterior al talusului care mărginește lateral șanțul tendonului mușchiului flexor lung al halucelui. Tuberculul lateral este de obicei mai pronunțat, mai proeminent și mai mare decât tuberculul medial. Dimensiunea sa variază de la o structură abia perceptibilă până la un tubercul bine dezvoltat care proeminează posterolateral de la talus. Acest tubercul
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
retinaculului flexorilor ("Retinaculum musculorum flexorum") se inseră pe partea medială, iar ligamentul talocalcanean posterior al articulației subtalare ("Ligamentum talocalcaneum posterius") se inseră pe marginea inferioară (plantară) a procesului posterior. Ligamentul transvers al talusului se inseră pe marginea laterală a șanțului tendonului mușchiului flexor lung al halucelui. Uneori în partea posterioară a talusului, lângă tuberculul lateral al procesului posterior al talusului se află un os mic supranumerar numit osul trigon. Fața anterioară articulară a osului trigon formează cu tuberculul lateral al talusului
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
de specialitate a fi între 1,7 și 8% în populație, iar în 1,4% este bilateral. La examenul radiologic, prezența sa trebuie să se distingă clar de fractură Shepherd (fractura tuberculului lateral) care întrerupe baza procesului posterior al talusului. Tendonul mușchiului flexorul lung al halucelui trece medial de osul trigon. După cum sugerează și numele, osul trigon are de obicei o formă triunghiulară, cu 3 fețe (anterioară, inferioară și posterioară), dar poate avea și o formă rotunjită sau ovală. Osul trigon
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
a talusului și fața superioară a calcaneului prin intermediul fețișoarelor lor articulare posterioare. Articulația talocalcaneonaviculară unește talusul de calcaneu și navicular. Pe talus nu se inseră nici un mușchi, ci numai 11 ligamente sau fascicule ligamentare ale articulațiilor talocrurală, subtalară și talocalcaneonaviculară; tendoanele mușchilor trec pe lângă el, spre a se insera pe diferitele oase ale piciorului. Ligamentul calcaneonavicular plantar nu se inseră pe talus, însă are pe fața lui superioară (dorsală) un fibrocartilaj triunghiular denumit navicular (sau fața articulară superioară a ligamentului calcaneonavicular
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
lasă unele fragmente în afara acestor vase, regenerarea lor este compromisă, evoluând cu necroză avasculară. Interlinia articulară talo-crurală se poate palpa prin mișcări pasive de flexie și extensie aplicate piciorului. Anterior, această interlinie se palpează pe părțile laterale ale mănunchiului de tendoane musculare aflate pe dorsul piciorului, iar posterior lateral și medial de tendonul ahilean. Capul talusului se palpează pe fața postero-laterală a piciorului, anterior de maleola fibulară sau, cu piciorul în valgus medio-distal de maleola tibială. Între cele două maleole, ventral
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
necroză avasculară. Interlinia articulară talo-crurală se poate palpa prin mișcări pasive de flexie și extensie aplicate piciorului. Anterior, această interlinie se palpează pe părțile laterale ale mănunchiului de tendoane musculare aflate pe dorsul piciorului, iar posterior lateral și medial de tendonul ahilean. Capul talusului se palpează pe fața postero-laterală a piciorului, anterior de maleola fibulară sau, cu piciorul în valgus medio-distal de maleola tibială. Între cele două maleole, ventral și distal, se palpează proeminența unghiului ventro-lateral al trohleei talusului. Talusul se
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
și 4, prin intermediul cuboidului cu care se articulează, precum și direct pe sol. Alături de aceste oase, care sunt numite fundamentale sau canonice, mai există și alte oase de o natură mai puțin bine precizată, numite "oase sesamoide", adică dezvoltate într-un tendon în mod cu totul secundar, fie drept rudimente de degete. Fracturile talusului sunt relativ rare, dar atunci când se produc, ele sunt însoțite de un număr mare de complicații. Incidența fracturilor de talus este de aproximativ 2% din totalul traumatismelor membrului
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
de energie. Femeile (în medie) sunt în proporție de 52% de puternice că bărbații în partea superioară a corpului și, în jur de 66% în partea inferioară . Bărbații în medie au oase mai dense și mai rezistente, la fel pentru tendoane și ligamente. Bărbații disipa căldură mai rapid decât femeile prin intermediul glandelor sudoripare. Femeile au o protecție mai mare și rezerve mai mari de energie stocate în țesutului adipos subcutanat, absorbind mai putina căldură exotermica, si reținând mai multă căldură endotermica
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
a depășit recordul mondial pentru echipa de start cu cele mai multe selecții (587), depășind recordul anterior de 546 de selecții deținut de Noua Zeelandă. L-a înlocuit pe căpitanul Thierry Dusautoir care nu a mai participat la turneu din cauza unei accidentări la tendonul de la bicepsul drept
Turneul celor Șase Națiuni din 2014 () [Corola-website/Science/335593_a_336922]
-
osteo-tendinoase, reprezintă o parte importantă a examenului neurologic pentru a depista modificări patologice apărute în sistemul nervos central sau în cel periferic. După descoperirea simultană în 1875 a reflexelor musculare de întindere de către Heinrich Erb și Carl Westphal, neurologii percutau tendoanele cu degetele pentru a declanșa acest fenomen. Ulterior au fost dezvoltate diverse instrumente, majoritatea având forma unui ciocan. În 1888, J. Madison Taylor, lucrând din însărcinarea neurologului S. Weir Mitchell, la spitalul ortopedic din Filadelfia, a proiectat pentru prima dată
Ciocan de reflexe () [Corola-website/Science/310453_a_311782]
-
cu un cap triunghiular de cauciuc, având forma unui "tomahawk" indian. În principiu, diversele instrumente folosite au, cu mici excepții (vezi modelul "Babinski"), forma unui ciocan, cu un mâner de metal și un cap de cauciuc, cu care se percută tendoanele. Unele au înglobate în mâner o mică pensulă și un ac, pentru examinarea diferitelor moduri de sensibilitate (modelul "Buck"). Alte modele: Tip "Queen Square", tip "Witroe", tip "Stookey", tip "Kraus", tip "Rossier" etc. Se percutează diversele tendoane ale mușchilor examinați
Ciocan de reflexe () [Corola-website/Science/310453_a_311782]
-
care se percută tendoanele. Unele au înglobate în mâner o mică pensulă și un ac, pentru examinarea diferitelor moduri de sensibilitate (modelul "Buck"). Alte modele: Tip "Queen Square", tip "Witroe", tip "Stookey", tip "Kraus", tip "Rossier" etc. Se percutează diversele tendoane ale mușchilor examinați (de ex:. tendonul rotulian, tendonul achilian), provocându-se astfel o scurtă întindere a mușchiului; răspunsul reflex este o scurtare (contracție) a mușchiului respectiv. În cazuri patologice răspunsul poate fi foarte viu, exagerat sau clonoid (hiperreflexie) sau, dimpotrivă
Ciocan de reflexe () [Corola-website/Science/310453_a_311782]
-
înglobate în mâner o mică pensulă și un ac, pentru examinarea diferitelor moduri de sensibilitate (modelul "Buck"). Alte modele: Tip "Queen Square", tip "Witroe", tip "Stookey", tip "Kraus", tip "Rossier" etc. Se percutează diversele tendoane ale mușchilor examinați (de ex:. tendonul rotulian, tendonul achilian), provocându-se astfel o scurtă întindere a mușchiului; răspunsul reflex este o scurtare (contracție) a mușchiului respectiv. În cazuri patologice răspunsul poate fi foarte viu, exagerat sau clonoid (hiperreflexie) sau, dimpotrivă, diminuat sau chiar abolit (hiporeflexie, areflexie
Ciocan de reflexe () [Corola-website/Science/310453_a_311782]
-
mâner o mică pensulă și un ac, pentru examinarea diferitelor moduri de sensibilitate (modelul "Buck"). Alte modele: Tip "Queen Square", tip "Witroe", tip "Stookey", tip "Kraus", tip "Rossier" etc. Se percutează diversele tendoane ale mușchilor examinați (de ex:. tendonul rotulian, tendonul achilian), provocându-se astfel o scurtă întindere a mușchiului; răspunsul reflex este o scurtare (contracție) a mușchiului respectiv. În cazuri patologice răspunsul poate fi foarte viu, exagerat sau clonoid (hiperreflexie) sau, dimpotrivă, diminuat sau chiar abolit (hiporeflexie, areflexie). Răspunsul obținut
Ciocan de reflexe () [Corola-website/Science/310453_a_311782]
-
("plural" Musculi lumbricales manus, "singular" Musculus lumbricalis manus) sunt patru mușchi mici, fusiformi și alungiți așezați pe fata palmara a mâinii și anexați tendoanelor mușchiului flexor profund al degetelor ("Musculus flexor digitorum profundus") și situați pe același plan cu ele. Se numerotează de la police spre degetul mic, primind denumirea de primul, al doilea, al treilea și al patrulea lombrical. Au originea pe tendoanele mușchiului
Mușchii lombricali ai mâinii () [Corola-website/Science/331889_a_333218]
-
anexați tendoanelor mușchiului flexor profund al degetelor ("Musculus flexor digitorum profundus") și situați pe același plan cu ele. Se numerotează de la police spre degetul mic, primind denumirea de primul, al doilea, al treilea și al patrulea lombrical. Au originea pe tendoanele mușchiului flexor profund al degetelor ("Musculus flexor digitorum profundus"), între care sunt situați. Primii doi se inseră pe câte un singur tendon, si anume pe fața lor laterală, iar ultimii doi au inserție dublă pe ambele tendoane învecinate. Originea lor
Mușchii lombricali ai mâinii () [Corola-website/Science/331889_a_333218]
-
spre degetul mic, primind denumirea de primul, al doilea, al treilea și al patrulea lombrical. Au originea pe tendoanele mușchiului flexor profund al degetelor ("Musculus flexor digitorum profundus"), între care sunt situați. Primii doi se inseră pe câte un singur tendon, si anume pe fața lor laterală, iar ultimii doi au inserție dublă pe ambele tendoane învecinate. Originea lor are loc în felul următor: Mușchii lombricalii, pornind de la locul lor de origine, se continuă în câte un mic tendon terminal propriu
Mușchii lombricali ai mâinii () [Corola-website/Science/331889_a_333218]
-
Au originea pe tendoanele mușchiului flexor profund al degetelor ("Musculus flexor digitorum profundus"), între care sunt situați. Primii doi se inseră pe câte un singur tendon, si anume pe fața lor laterală, iar ultimii doi au inserție dublă pe ambele tendoane învecinate. Originea lor are loc în felul următor: Mușchii lombricalii, pornind de la locul lor de origine, se continuă în câte un mic tendon terminal propriu care trece pe fata laterală a articulației metacarpofalangiene, unde acest tendon se lățește și, unindu
Mușchii lombricali ai mâinii () [Corola-website/Science/331889_a_333218]
-
un singur tendon, si anume pe fața lor laterală, iar ultimii doi au inserție dublă pe ambele tendoane învecinate. Originea lor are loc în felul următor: Mușchii lombricalii, pornind de la locul lor de origine, se continuă în câte un mic tendon terminal propriu care trece pe fata laterală a articulației metacarpofalangiene, unde acest tendon se lățește și, unindu-se cu o formațiune similară, provenită din mușchiul interosos corespunzător. Acest tendon terminal se inseră pe marginea laterală a tendonului mușchiului extensor al
Mușchii lombricali ai mâinii () [Corola-website/Science/331889_a_333218]