2,111 matches
-
x) = [x/ 2] aplicată la intrările sale. Valorile de pe fiecare fir sunt valorile funcției f aplicate valorilor de pe același fir din figura 2. Când o rețea de comparare este o rețea de sortare, lema 1 permite demonstrarea următorului rezultat remarcabil. Teorema 2 Dacă o rețea de comparare cu n intrări sortează corect toate cele 2n secvențe posibile de 0-uri și 1-uri, atunci ea sortează corect toate secvențele de numere arbitrare. Demonstrație Presupunem prin reducere la absurd că rețeaua sortează
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
produce secvențe sortate de lungime 2k. La nivelul etajului final este produsă o secvență sortată constând din toate valorile de intrare. Poate fi arătat prin inducție că această rețea de sortare sortează secvențe zero-unu , și în consecință, conform principiului zero-unu (Teorema 2), poate sorta valori arbitrare. Putem analiza adâncimea unei rețele de sortare recursiv. Adâncimea D(n) a lui SORTER[n] este adâncimea D(n/2) a SORTER[n/2] (sunt două copii ale lui SORTER[n/2], dar ele operează
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
consecință, atunci când dimensiunea firmei se mărește, rata sa de creștere externă înregistrează o tendință de scădere (cu excepția situațiilor - ocazionale - în care reușește să achiziționeze cu succes o întreprindere de aceeași talie sau de talie comparabilă). Creșterea întreprinderii nu este o teoremă care trebuie demonstrată. Pentru a putea fi măsurată și modelată matematic, ea trebuie mai întâi definită cu ajutorul unor parametri sau criterii de creștere. Pentru un sistem atât de complex cum este întreprinderea se pot defini o multitudine de criterii de
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
sistem serie cu două componente sau mai multe. Se pot face diferite rețele tip punte sistem echivalent în diagrame tip vagi. Modelara sistemelor vagi sub forma unor rețele tip punte se realizează cu următoarea funcție de performanță Fpentru cele 5 simțuri. Teoremele de reprezentare a mulțimilor vagi au structuri algebrice de tip Lukasiewicz-Moisil cu n valențe, care au avantajul unei discretizări a problemei continue din logica vagă având posibilitatea utilizării acestor structuri algebrice logice, ce abordează atât rezolvarea unor probleme de matematică
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
scenă a unor ficțiuni, care contribuie toate la crearea unei impresii de ordine, mai curând decât a unei ordini autentice. Aceste ficțiuni sunt Însă de o natură mai specială: s-ar putea spune că au existență reală, În măsura În care ilustrează celebra teoremă a lui Thomas, conform căreia „când oamenii definesc o situație ca fiind reală, aceasta devine reală prin consecințele ei”. Cu mijloacele pe care și le-au construit treptat În cursul procesului de socializare, indivizii bricolează situațiile În care sunt implicați
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
raționalism critic); cea de-a doua, calificată ca non-știință și incluzând deopotrivă istoria economică și antropologia, se concentrează asupra valorilor și judecăților de valoare, conținutul gândirii fiind variabil În timp și În spațiu. Dacă apriorismul metodologic al primeia duce la teoreme În mod necesar adevărate, metoda comprehensivă a celei de-a doua pune În evidență „tipuri ideale”, istoria și praxeologia putând fi totuși „Împletite” pentru o mai bună Înțelegere a realității. Hayek, atacând „scientismul” și denunțând „prezumția fatală” constructivistă, plasează obiceiul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
față de cele susținute. V. comunicare, gen retoric, polifonie, retorică. ARISTOTEL R.; DUCROT - SCHAEFFER 1995; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN DEMONSTRAȚIE. Prezentă în mod explicit în discursul matematicii, ca un raționament sau un șir de raționamente prin care se întemeiază adevărul unei teoreme, demonstrația este un procedeu logic cu largă aplicație în cadrul stilului științific, în unele varietăți ale stilului juridic-administrativ, dar este prezent și în celelalte stiluri, chiar în stilul beletristic, în afara situațiilor marcate intens de efuziunile lirice. În manieră generală, ca mod
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
închidere operațională ceea ce gîndirea auto-organizării lăsa încă în vag. El înțelege să se situeze în interiorul însuși al mecanismului prin care persoana vie se autorealizează. El întărește punctul de vedere al auto-organizării. În final, Varela trebuie să treacă peste obstacolul faimoasei teoreme a lui Ashby despre imposibilitatea unei auto-organizări pure. El trebuie să elimine paradoxul unui meta-nivel și al unui nivel simultan, al coalizării între conținut și ceea ce îl conține, al unui reglator care este în același timp reglat în încercarea de
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
ar fi decît întoarcerea proiecției anterioare a sistemului asupra mediul înconjurător? În orice caz, în absența informațiilor externe, sistemul nu poate să se auto-organizeze, adică, să-și schimbe organizarea 86. Nici o auto-organizare în sens strict, într-un sistem închis, după teorema lui Ashby 87. Ordinea nu poate veni decît din zgomotul exterior. "Dar cînd factorii din exterior sînt aleatorii în raport cu starea prezentă de organizare și cînd efectele lor sînt o schimbare în organizare, care nu este obligatoriu destructivă, atunci se poate
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
mediocru. (Sau am avut profesori mediocri; cu o singură excepție, În ’53-’54, la Filozofie, un semestru, Mihai Neculce, care ne-a explicat, printr-o metodă „băbească”, intuitivă, edificiul matematicilor. Plecând de la ideea că axiomele, pe care se sprijină edificiul teoremelor, sunt „simple afirmații”, care nu pot fi demonstrate. „Trebuie să mă credeți pe cuvânt când afirm, Împreună cu Euclid, că: la o dreaptă dată se poate duce o singură paralelă”; pe această „minciună”, pe această „absurditate”, ca și pe celelalte patru
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
conduce România după un cutremur politic atât de esențial și de izbăvitor cum au fost aceste „trei zile!” nu Înseamnă doar a aplica unele scheme și strategii economico-financiare cum cred unii „isteți” care, de altfel, nu pregetă a ne propune teoreme economice care nu au dat depline rezultate nici În statele foarte liberale, cum sunt SUA sau Germania sau În cele liberal-socialiste ca Suedia; nu, a conduce o țară care nu a avut timpul necesar de a-și desăvârși industrializarea și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
simultani. La Blaga, Dumnezeu și Natanail sunt frați. Istoria umanității e un tot, în noi trăiește prima celulă din ziua Creației. Recuperarea religiei de către știință (Fritjof Capra), transfinitul lui Cantor (alt nume pentru infinit), principiul de incertitudine al lui Heisenberg, teorema lui Gödel (care afirmă imposibilitatea creări unei teorii viabile în logica binară), sunt noțiuni transmoderne întrucât includ antinomii iar contradicția înseamnă viața (logica binară nu o poate exprima). La Blaga, dublarea categoriilor rațiunii cu cele abisale (matricea stilistică) ține de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de apropieri izbitoare între cele două producții lirice, ajungând la concluzia că "performanța unică a lui Ion Barbu este că a concentrat vasta panoramă a deșertăciunilor din Memento mori doar în pătratul zilei unui catren, transformând o epopee într-o teoremă lirică". Dar, așa cum argumentează autorul acestui volum, poetul nu s-a lăsat sedus doar de perfecțiunea și bogăția sensurilor versului eminescian, ci și de romanul lui Mateiu Caragiale, Craii de Curtea-Veche, ale cărui ecouri se regăsesc în imaginea oului dogmatic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
2, decembrie 1932), scris cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la moartea lui Haret, căruia îi subliniază calitățile de erudit matematician, în special în ramura astronomiei. N. Gaiu arată că Haret, abordând problema invariabilității axelor mari ale orbitelor planetare - teoremă stabilită de ilustrul matematician Henry Poincare - a găsit că axa mare a orbitei pământului nu e constantă, ci suferă variații pe care numai un calcul riguros și o observație atentă le puteau preciza. În același articol, N. Gaiu scoate în
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
el însuși, a priori, condițiile preluării acestui obiect. Adevărul transcendental este înfăptuit în acele judecăți al căror predicat este o categorie; desigur, o categorie care și-a "găsit" un obiect, exprimat, în structura judecății, prin subiect. El este suportul unei "teoreme" pe care Kant o formulează atunci când vorbește despre postulatele gândirii empirice, și care stabilește o relație de identitate între "conștiința propriei mele existențe" și "conștiința nemijlocită a existenței altor lucruri în afara mea", identitate sprijinită pe însăși conștiința de timp. Cum
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
asupra preeminenței existenței divine. Kant recurge la un alt procedeu argumentativ pentru a institui conștiința existenței lucrurilor din afara subiectului: circularitatea dovezii. Pe de o parte, conștiința determinată empiric despre propria mea existență dovedește existența lucrului, așa cum el susține în celebra teoremă care încheie prezentarea principiilor intelectului pur din Analitica transcendentală: "Conștiința simplă, dar determinată empiric, a propriei mele existențe dovedește existența obiectelor exterioare mie în spațiu." Pe de altă parte, tocmai existența lucrurilor îmi garantează existența mea, ca subiect determinat, așa cum
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
din Analitica transcendentală: "Conștiința simplă, dar determinată empiric, a propriei mele existențe dovedește existența obiectelor exterioare mie în spațiu." Pe de altă parte, tocmai existența lucrurilor îmi garantează existența mea, ca subiect determinat, așa cum Kant susține chiar în "Dovada" la teorema formulată mai sus: "... determinarea existenței mele în timp nu este posibilă decât prin existența lucrurilor reale pe care eu le percep în afara mea."119 Este această circularitate vicioasă la Kant? Într-o primă vedere, da. Pentru că este clar că el
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pe care filosoful l-a acceptat anterior, în favoarea aspectului operațional al constituirii fenomenale. Dar cred că mai există o miză, oarecum metateoretică, dar cu o anumită semnificație propriu-zis "critică", pentru acest accent: este vorba despre "respingerea idealismului" și formularea unei "teoreme" prin care Kant reafirmă dualitatea operațional-obiectuală a oricărui tip de constituire fenomenală (fenomen ca atare și cunoștință): "Conștiința simplă, dar determinată empiric, a propriei mele existențe dovedește existența obiectelor exterioare mie în spațiu."141 O formulă de o circularitate aproape
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
simplă" este; dar ea este numai determinată empiric; tocmai această determinare (empirică) în virtutea căreia conștiința este reprezintă dovada neîndoielnică a existenței obiectelor exterioare. Nu interesează aici, în prea mare măsură, nici această circularitate, nici problemele pe care le ridică această "teoremă" prin raportare la înseși susținerile lui Kant de până în acest loc din prima Critică. Ceea ce are semnificație, în demersul de interpretare pus la cale aici, este reafirmarea unității celor două rânduri de fapte, separate de noi în mod obișnuit: operațiile
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la cale aici, este reafirmarea unității celor două rânduri de fapte, separate de noi în mod obișnuit: operațiile unei conștiințe și "obiectele" constituite de aceasta. Evident, unitatea în cauză are un sens temporal direct. De altfel, în construcția dovezii acestei teoreme, Kant formulează enunțuri clare privind temporalitatea unității fenomenale a celor două aspecte ale constituirii fenomenului și cunoștinței: în context, a "conștiinței simple", dar determinate empiric, și a lucrurilor exterioare, care sunt "exterioare" numai pentru că este acea conștiință (simplă ...), adică față de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Este vorba despre o veritabilă reducție a tuturor elementelor fenomenale ale fenomenului ca atare și ale cunoștinței veritabile (în forma judecății sintetice a priori) la timp. Prin aceasta, încadrarea judicativ-constitutivă a demersului de tipul analiticii transcendentale devine clară. Discuția despre teorema mai sus enunțată, care face referire clară la conștiință și obiect exterior, dar care, de fapt, accentuează sensul de unitate de constituire operațional-obiectuală a oricărui fenomen (și cunoștință veritabilă), se încheie, la Kant, cu operarea unei distincții pe care el
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
138 CRP, II, pp. 200; 205; 218. 139 CRP, II, p. 222. 140 A se vedea CRP, II, " Postulatele gândirii empirice în genere", îndeosebi pp. 223-227. 141 CRP, II, p. 228. A se vedea, de asemenea, poziția structurantă a acestei "teoreme" în demersul despre "posibilitatea experienței", în Ilie Pârvu, Posibilitatea experienței. O reconstrucție teoretică a 'Criticii rațiunii pure'. 142 "Eu sunt conștient de existența mea ca determinată în timp. Orice determinare de timp presupune ceva permanent în percepție. Dar acest permanent
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ed. cit., p. 48. 13 Ibidem. 14 Amado Alonso, op. cit., p. 123. 15 Ibidem, p. 123. 16 Ibidem, p. 122. 17 Mihai Eminescu, Opere IV, ed. cit., p. 408. 18 Amado Alonso, op. cit., p. 15. 19 Ibidem. 20 Basarab Nicolescu, Teoreme poetice, traducere în limba română de L. M. Arcade, prefață de Michel Camus, București, Editura Cartea Românească, 1966, p. 93. 21 Emil Cioran, Amurgul gândurilor, București, Editura Humanitas, 1996, p. 114. 22 Mihai Eminescu, Opere XV, București, Editura Academiei Române, 1993
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
a) în activitatea științifică și de cercetare: - tema lucrării științifico-metodică a lucrării pentru obținerea gradului didactic I : “ Principiile termodinamicii” - publicații în specialitate (cărți) * coautor la lucrarea cu caracter documentar “Rădăcinile sărăciei”. - comunicări științifice deosebite: * Dispozitiv pentru studiul scripeților; * Aplicații ale Teoremei lui Gauss * Dispozitiv pentru vizualizarea ciclului motorului OTTO - participare la programe internaționale: “Să învățăm despre pădure” b) în activitatea cu elevii și comunitatea locală: * îndrumare promoții terminale în unitatea noastră în calitate de profesor diriginte: - clasa a VIII-a, anul absolvirii...2002clasa
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107363]
-
Există ilustrații care apar obsedant în istorie, imagini ale celor două coloane pe care s-au înscris secretele științelor și artelor liberale de dinainte de potop ca un arc peste timp, ca o arcă a podului curcubeu. O diagramă geometrică, o teoremă a lui Euclid, templul lui Solomon reprezintă simboluri și elemente biblice care încadrează vechile ritualuri. O piatră cioplită, o scară, unelte, șorțul, iată câteva desene ce se unesc în jurul științei prin excelență masonică, geometria întru ubicuitatea legii dată de ochiul
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]