4,773 matches
-
unor obiective, de teama de a nu greși și a transmite semnale false. Unii teoreticieni consideră chiar că o exprimare într-o manieră clasică a obiectivelor strategice este inutilă și contraproductivă. Eșecul sistemului economiei planificate centralizat susține, implicit, părerea acestor teoreticieni. Sistemul de obiective economice al întreprinderilor din sistemul socialist est-european în perioada anterioară lui 1989 era rigidizat printr-un plan centralizat cu putere de lege. Nerealizarea unui obiectiv putea fi considerată infracțiune sau sistemul suferea o tratare de tip Orwell
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
concretizeze misiunea organizației. 2.3. Ariile de adresare ale obiectivelortc "2.3. Ariile de adresare ale obiectivelor" Preocuparea pentru găsirea unui obiectiv, care să sintetizeze cel mai bine misiunea organizației se pare că a existat în mintea multor manageri și teoreticieni, în special înainte de al doilea război mondial. Prima problemă legată de acest obiectiv este alegerea sa. Ea trebuie făcută astfel încât urmărirea obiectivului să aibă rolul de motor al performanței pentru organizație. După cum s-a remarcat în discuția privind scopurile firmei
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
secolului trecut, pentru ca apoi să devină o componentă a managementului strategic actual. Istoricii acestei metode au identificat printre precursorii utilizării obiectivelor pe Frederick Taylor și Henry Fayol. Ulterior, între cele două războaie mondiale, acestora li s-au mai adăugat alți teoreticieni, cărora li se atribuie contribuții la constituirea bazei conceptuale a metodei. Acronimul MBO (management by objectives) a fost utilizat pentru prima dată de Peter Drucker (1954), care, de altfel, a sintetizat în mod creator metoda. Aceasta poate fi descrisă ca
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de lista de caracteristici ale unui obiectiv, echilibrul apare în forme mai subtile. Accentuarea uneia dintre caracteristici ar putea avea drept efect renunțarea la altă caracteristică. Spre exemplu, măsurabilitatea ar putea afecta, în anumite condiții, flexibilitatea. Având în vedere prescripțiile teoreticienilor, dar și constatările diferiților practicieni, MBO se materializează în practică la un moment dat într-un sistem piramidal de obiective, având în „vârf” obiectivele generale ale organizației și la bază pe cele ale fiecărui salariat din primul nivel ierarhic. Nivelurile
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
autor sau în funcție de situația concretă care face necesară acest tip de analiză. Dacă numărul de pași este diferit, atunci vor fi diferite atât etichetele acestor pași, cât și conținutul lor. Câteva schematizări prezintă un interes special, unele datorită renumelui autorului - teoretician sau firmă -, altele din considerente „istorice”. Dat fiind că firma care a lansat conceptul a fost Xerox, este interesantă trecerea în revistă a schemei „originale”. Conform acesteia, procesul s-ar desfășura după următoarele etape: 1. identificarea elementului ce trebuie supus
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
pe parcursul întregului secol XX. Spre exemplu, Drucker (1973) remarcă dezvoltarea teoriei domeniului sub forma unor scrieri focalizate asupra relației dintre marile afaceri și mediul înconjurător sau dintre patron și salariați. Britanicul Rowntre este citat de Drucker ca fiind printre primii „teoreticieni” ai domeniului la 1918, dar există și trimiteri la filosofii de orientare socialistă, între care locul central îl ocupă K. Marx și F. Engels, din secolul al XIX-lea. Marea criză economică din anii ’30 a pus sub semnul întrebării
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
și faptul că trebuie luate rapid, pentru că întârzierea acțiunii reprezintă „cea mai rea decizie”. Condiționările etice și sociale sunt prezente tot mai frecvent în procesul decizional al afacerilor, în detrimentul considerațiilor financiare pe termen scurt. Pentru a facilita acest proces, diferiți teoreticieni au dezvoltat modele de structurare a acestuia. Aceste modele reprezintă în realitate doar un set de recomandări cu ajutorul cărora să se construiască o „decizie responsabilă social”. Unele dintre acestea au dobândit notorietate prin promovarea lor de către organizații internaționale semnificative, cum
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de diferențiere: - consumatorii; - nevoia care trebuie satisfăcută și criteriile de cumpărare; - circuitul de distribuție; - concurenții; - tehnologia; - structura costurilor; - zona geografică; - know-how-ul. Pentru a înțelege rezultatele segmentării este necesar să se cunoască metodologia de descompunere și conceptele asociate demersului analitic. Dacă teoreticienii americani se bazează mai mult pe inventarierea realităților existente în domeniu, apoi sintetizează criterii ce par „raționale” pentru segmentare (Hax și Majluf, 1996), cei francezi propun abordări mai elaborate. Spre exemplu, Atamer și Calori (1993) propun atât o metodă analitică
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Stratégor (1988), Stratégie, structure, décision, identité, Interéditions, Paris. Wheelen, T.L., Hunger, J.D. (2006), Strategic Management and Business Policy (ediția a X-a), Pearson Prentice Hall, Upper Saddle River, NJ. 7. Analiza resurselor internetc "7. Analiza resurselor interne" O parte a teoreticienilor din managementul strategic actual consideră că sursa primară a performanței organizaționale este reprezentată de „ceea ce are” organizația la un moment dat. Această idee obligă la o analiză a mediului intern al organizației. Analiza va fi focalizată asupra identificării diferitelor elemente
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
competențele, capabilitățile, explică nivelul performanței prin raportare la nivelul celor ale concurenților, iar rezultatul este sintetizat într-o poziționare relativă față de media grupului. Cadrul de analiză VRIO este o creație relativ recentă, dar care s-a dovedit deosebit de atractivă pentru teoreticieni și practicieni. 7.2. Terminologie de bază: resurse, competențe, capabilitățitc " 7.2. Terminologie de bază\: resurse, competențe, capabilitĂȚi" Mediul intern conține totalitatea elementelor asupra cărora organizația are o influență determinantă și, teoretic, un control total (Băcanu, 1997). Conceptele în care
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
altul dintre termeni. De aceea, în cele ce urmează, termenul folosit preponderent va fi „resurse”. 7.3. Cadrul de analiză VRIOtc "7.3. Cadrul de analiză VRIO" În anii ’90, abordarea bazată pe resurse este revigorată de o pleiadă de teoreticieni, între care Dierickx și Cool (1989), Conner (1991), Peteraf (1993), care discută legătura dintre avantajele concurențiale și resursele organizaționale. Barney (1991), unul dintre reprezentanții acestui grup, marchează o înclinare mai evidentă spre construirea unor instrumente de analiză focalizate asupra efectelor
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
CONSTANTINESCU, Viorica S. (27.V.1943, Berești-Bistrița, j. Bacău), comparatist, teoretician literar și traducătoare. Este fiica Mariei (n. Ignat) și a lui Neculai Sandu. A absolvit Liceul „Roman Vodă” din Roman, apoi Facultatea de Filologie din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1966). Profesor la Catedra de literatură comparată a Facultății
CONSTANTINESCU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286381_a_287710]
-
marginea unor cărți sau pasaje celebre din Biblie, eseuri de istoria culturii, dintre care cele mai multe sunt axate pe problemele iudaismului în decursul istoriei. Preocupată la început doar de istoria literaturii universale (Antichitatea, clasicismul, barocul), C. a devenit mai cunoscută ca teoretician și comparatist. Bună cunoscătoare a artelor, Arta grădinii (1992) se remarcă printr-o inteligentă îmbinare a comentării tehnicilor arhitecturii peisagere cu mitologia, istoria și literatura diverselor spații și epoci. Evreul stereotip (Schiță de istoria culturii), apărută în 1996, este o
CONSTANTINESCU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286381_a_287710]
-
CONSTANTINESCU, Mihaela (29.IX.1960, București), eseistă, teoretician literar și traducătoare. Este fiica Adrianei Simion (n. Manea), profesoară, și a lui Eugen Simion, scriitor. După absolvirea, în 1984 a Universității din București (Facultatea de Limbi Străine, secția engleză-spaniolă), a urmat, în anii ’90, mai multe stagii de specializare
CONSTANTINESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286373_a_287702]
-
de prejudecăți, liberă de convenții. Dar cu o precizare: „Impresionismul pur sentimental nu e artă a criticii, ci artă de scriitor ratat, pe marginea criticii. Critica e intelectualism: intuiție a diferențialului, generalizare, explicare și reliefare originală.” Fără să fie un teoretician sistematic, C. revine, de câte ori e cazul, pentru a se autodefini (Despre critică și critici, Profesie de credință, Critica și lingvistica, Critică de judecată și gust, Disociații critice, Creația în critică, Critica estetică, Noi precizări despre critică), aspirând să prindă un
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
CORNEA, Paul (3.XI.1924, București), critic și istoric literar, teoretician literar și comparatist. Este fiul Goldei (n. Goldenberg) și al lui Leon Cohn Luca, tehnician în arte grafice. A început cursurile Liceului „Mihai Viteazul” din București, de unde în 1940 s-a văzut exclus în urma legilor rasiale și trecut la Liceul
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
vocație teoretică și deschidere interdisciplinară. Cercetarea pozitivă, bazată pe documentarea riguroasă la izvoare primare, este dublată de tensiunea epistemică, așa încât contribuțiile sale, mai ales începând cu Originile romantismului românesc (1972), includ și un discurs asupra metodei (nu e întâmplător că teoreticianul a întocmit și prefațat cu un solid studiu volumul Conceptul de istorie literară în cultura românească, 1978). „Tehnica” nu e însă fetișizată, ci complinită cu aplicarea la text și cu o seamă de însușiri ce țin de simțul critic, de
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
un solid studiu volumul Conceptul de istorie literară în cultura românească, 1978). „Tehnica” nu e însă fetișizată, ci complinită cu aplicarea la text și cu o seamă de însușiri ce țin de simțul critic, de gust și de stil. Întrebările teoreticianului privesc domeniul, virtuțile și servituțile disciplinei, șansele reale și iluziile ei, perspectivele ivite la orizont prin fluidizarea granițelor dintre strategiile interne și epistema altor științe. La cristalizarea acestei concepții au contribuit, în anii formării, contactul cu sociologia lui D. Gusti
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
istorie literară. Semnele vremii (1995) e o culegere de cronici și intervenții în jurul unor autori și cărți (multe sunt ediții critice sau volume de inedite). O secțiune Pro domo, cu interviuri, este utilă în înțelegerea formației și evoluției istoricului și teoreticianului literar. Atras deopotrivă de concretețea fenomenului (rebel verificărilor conceptuale prin haotica-i individualitate) și de ordinea conceptelor, Paul Cornea oscilează între plenitudinea criticii și altitudinea abordării teoretice, postulând necesara lor coexistență și realizând această coexistență nu prin interferarea critică-teorie, ci
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
interferarea critică-teorie, ci prin alternarea lor în lucrări succesive [...] Oscilația între fenomen și concept (salutară în menținerea contactului cu realitatea operei pe care abordarea conceptuală astfel înțeleasă încearcă să nu o devitalizeze) relativizează perspectivele supuse unui control reciproc și dă teoreticianului un aer de prudent scepticism. Modelele conceptuale puse în discuție sunt astfel examinate precaut, cu încântare în fața ipotezei prin care spiritul își subordonează „haosul manifestărilor empirice”, dar și cu rezerve în fața gradului de adecvare a conceptului la fenomen. În subtextul
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
postmodernistă parvine în România ceaușistă, printr-un efort critic (subteran, disperat), să țină pasul cu Vestul. Traducător asiduu din literaturile anglo-saxone în română, tălmăcitor și comentator al culturii românești peste Ocean, C.-P. este exemplarul unei specii mai degrabă rare: teoreticianul inspirat, cu fler speculativ, dublat de un practician meticulos, cu acces la tehnologia analitică de vârf. SCRIERI: Anatomia balenei albe. Poetica romanului american epopeic simbolic, București, 1982; Hermeneutical Desire and Critical Rewriting. Narrative Interpretation in the Wake of Poststructuralism, New York
CORNIS-POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
, Livia (5.V.1940, Drânceni, j. Vaslui), critic și teoretician literar, traducătoare. Este fiica Agripinei și a lui Gheorghe Olăieru, controlor de calitate. Urmează gimnaziul la Burdujeni (Suceava) și liceul la Dorohoi. În anul 1957 devine studentă a Facultății de Filologie-Istorie-Filosofie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. După absolvire
COTORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286449_a_287778]
-
sinergic: prima este reprezentată de surprinderea gesturilor culturale semnificative ale autorului, cea de-a doua fiind biografia ideilor, ipostază explorată teoretic spre a deschide orizontul interpretării. Pentru C. biografia constituie un punct de plecare chiar și atunci când analizează scrierile unor teoreticieni ai literaturii, precum I. B. Șklovski, B. Tomașevski, M. M. Bahtin ș.a. Este și cazul lucrării Teoria limbajului poetic (1994), care prezintă cele mai importante orientări referitoare la modalitățile de abordare a limbajului poetic în Școala filologică rusă. Lirica lui
COTORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286449_a_287778]
-
COTRUȘ, Ovidiu (24.II.1926, Oradea - 12.IX.1977, Cluj-Napoca), teoretician, critic și istoric literar. Este fiul Claudiei (n. Popa) și al lui Sabin Cotruș. Urmează liceul la Oradea și Arad, absolvindu-l în 1944, apoi Facultatea de Litere și Filosofie din cadrul Universității clujene (1944-1948). Este membru al Cercului Literar de la
COTRUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286452_a_287781]
-
stadii de dezvoltare, însă etapele pihosociale pe care le identifică el se bazează pe crizele socioemoționale ce trebuie depășite pentru a fi posibilă o dezvoltare pozitivă de-a lungul vieții. După cum se poate vedea în secțiunea „Pe scurt 1.2”, teoreticienii au adaptat conceptul de criză socioemoținală și stadii de dezvoltare pentru a explica și prevedea o mare varietate de comportamente definite pe baza unor competențe și limite (de ordin social, emoțional, cognitiv și fizic) specifice fiecărei etape. Conform lui Erikson
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]