64,222 matches
-
parConférence faite en Sorbonne, lConferință susținută la Sorbona pe 11 martie 1882, ourworld.compu serve.com.Ernest R Schulze, Hagen, Stat și națiune în istoria europeană, Editura Polirom, Iași, 2003. Smith, Anthony D., Naționalism și modernism. Un studiu critic al teoriilor recente cu privire la națiuni și naționalism, Editura Epigraph, Chișinău, 2002. Smith, Anthony D., Theories of Naționalism, ed. a II-a, Londra: Duckworth & New York: Holmes și Meier, 1971. Tamás, Gáspár Miklós, Idola tribus, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001. Critică metafizicii și nouă retorica
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
multe locuri ar veni la putere regimuri mai intolerante, măi reacționare, măi antioccidentale și mai antisemite decât dictaturile actuale". 18 În acest subcapitol folosesc studiul Neutralismul liberal, de Eugen Huzum, publicat în volumul colectiv coordonat de acelasi autor, si anume Teorii și ideologii politice, Editura Institutul European, Iași, 2013, pp. 133-154. 19 Steven Wall, George Klosko, "Introduction", în Perfecționism and Neutrality: Essays în Liberal Theory, 1, traducere Eugen Huzum, studiul citat, pp. 134-135. 20 Eugen Huzum, Neutralismul liberal, p. 136. 21
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
descrie lucrurile. Atunci zidul se dovedește a fi doar un decor pictat, încă o operă a omului, încă o părticică de aranjament scenic cultural". Bibliografie Fukuyama, Francis, Sfârșitul istoriei?, traducere de Dana Bercea, Editura Vremea, București, 1994. Huzum, Eugen (coord.), Teorii și ideologii politice, Editura Institutul European, Iași, 2013. Rorty, Richard, Contingency, Irony, and Solidarity, Cambridge University Press, Cambridge, 1989 (Contingenta, ironie și solidaritate, traducere de Corina Sorana Stefanov, Editura ALL, București, 1998). Rorty, Richard, Obiectivitate, relativism și adevăr, Eseuri filosofice
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Totalitarismului, Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Republică Moldova, cu Politica memoriei în UE și integrarea europeană a Republicii Moldova; conf.univ.dr. Sergiu Mișcoiu, Universitatea "Babeș- Bolyai" Cluj-Napoca, cu Construcția identitara a Moldovei post-sovietice. O abordare din perspectiva teoriei discursului; Vitalie Ciobanu, scriitor, redactor-șef al revistei Contrafort, președinte PEN Club Moldova, cu Ce pot face intelectualii pentru europenizarea Moldovei?; Octavian Ticu, istoric la Institutul de Istorie al Academiei de Stiinte a Moldovei, fost Ministru al Tineretului și Sportului
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
mișcărilor antidemocratice din occident". Am citat in extenso acest inventar făcut de Alexandru Mironov al reprezentărilor Europei din imaginarul colectiv pentru că toate aceste reprezentări subzista încă în discursurile publice din Republică Moldova dar și din România. Or, tocmai din perspectiva teoriei discursurilor, Sergiu Mișcoiu a analizat și a prezentat felul în care s-a configurat și s-a modificat identitatea colectivă în Republică Moldova, pornind de la discursurile publice ale președinților Moldovei independente post-sovietice. Supoziția lui Sergiu Mișcoiu este aceea că discursurile
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de opinie, cum sunt îndeobște președinții de state, cei care pot impune nu numai prioritățile agendei opiniei publice, ci și termenii în care trebuie gândite și formulate aceste priorități, sunt importante pentru articularea identității colective. "Apărută la finele anilor '80, teoria discursurilor este o teorie de a treia generație, post-sociologizantă. Esență abordării acestei teorii este ca, în afara faptului că realitatea socio-politică este obiectivă, există în sine, identitățile colective și mai ales modul în care identitățile colective se consitutuie se configurează dar
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
îndeobște președinții de state, cei care pot impune nu numai prioritățile agendei opiniei publice, ci și termenii în care trebuie gândite și formulate aceste priorități, sunt importante pentru articularea identității colective. "Apărută la finele anilor '80, teoria discursurilor este o teorie de a treia generație, post-sociologizantă. Esență abordării acestei teorii este ca, în afara faptului că realitatea socio-politică este obiectivă, există în sine, identitățile colective și mai ales modul în care identitățile colective se consitutuie se configurează dar și interacționează prin intermediul discursurilor
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
numai prioritățile agendei opiniei publice, ci și termenii în care trebuie gândite și formulate aceste priorități, sunt importante pentru articularea identității colective. "Apărută la finele anilor '80, teoria discursurilor este o teorie de a treia generație, post-sociologizantă. Esență abordării acestei teorii este ca, în afara faptului că realitatea socio-politică este obiectivă, există în sine, identitățile colective și mai ales modul în care identitățile colective se consitutuie se configurează dar și interacționează prin intermediul discursurilor. De fapt, în afară punerii în discurs a unei
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
în mod cert o trimitere consistentă la științele politice, în care autoarea lucrează de ceva vreme. Prin natura temei, textul glisează în zona literaturii, așa încât el poate fi citit de un public mult mai larg decât cel arondat filosofiei și teoriei politice. Stilistic, este o carte scrisă cu sensibilitate, rafinament și elegantă. Este o carte în care abundență informației nu descurajează, ci relevă cititorului opțiuni multiple de înțelegere a lumii - fie sub specia realismului critic, fie sub aceea a unui soi
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
bolnave ale teroriștilor. Mă întreb dacă înșiși organizatorii marilor atacuri contra Occidentului sunt doar niște demenți puri și duri ori dacă, la rândul lor, atârnă de pungi cu bani suficient de mari pentru a-i transforma în entități non-umane. În teorie, teoriștii sunt "soldați sfinți" ai câte unei cauze și mai sfinte: eliberarea de asuprirea forțelor străine. În practică, ei coagulează ura și resentimentul unor categorii de indivizi pe care istoria i-a trecut pe linie moartă. Terorismul actual nu are
Terorismul de apartament by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10530_a_11855]
-
de bombardamentul cu știri diversioniste venit dinspre toate taberele implicate în conflict. În felul acesta reporterul român a ajuns să se pună rău cu mai toată lumea, iar în final a fost expulzat de autoritățile sârbe. De aceea, o carte de teoria reportajului, venită din partea unui om cu asemenea experiență, trebuie privită cu cel mai mare interes. Volumul (destul de sec) intitulat Reportajul interbelic românesc. Senzaționalism, aventură și extremism politic trece în revistă principalele tipuri de reportaj practicate în perioada interbelică, dintr-o
Istoria la timpul prezent by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10531_a_11856]
-
pentru perioada războiului aproape că vine de la sine: După venirea la putere a lui Hitler (1933), după războiul de cucerire a Etiopiei de către Mussolini (1934-1935) și după tragedia spaniolă din 1936-1939, obiectivitatea nu e posibilă" (p. 129). Dincolo de reflecțiile privind teoria și practica reportajului, studiile de caz și comparațiile cu literatura, cartea lui Radu Ciobotea poate fi citită și ca un excelent studiu de istorie. Autorul descrie, din perspectiva reportajelor apărute în presă, momente cheie ale istoriei secolului XX. În felul
Istoria la timpul prezent by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10531_a_11856]
-
diferită. În 2001, Editura Minerva se privatizează și abandonează programul edițiilor critice. Situația se rezolvă, prin înființarea Fundației Naționale pentru Știință și Artă, ce funcționează, la inițiativa lui Eugen Simion, în colaborare cu Academia Română și cu Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu". Ediția de Opere Gala Galaction trece sub acest patronaj cultural și primește în continuare finanțare de la Ministerul (devenit acum al) Culturii și al Cultelor. A doua dificultate care intervine de la volumul VII, unde începe editarea publicisticii, privește
Socialismul evanghelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10538_a_11863]
-
adică reprezentarea pe care și-a făcut-o despre lume; 2) credința lui, adică gradul cu care își îmbrățișează sufletește propria viziune - iar de acest grad depinde coerența dintre viziune și atitudinea pe care o adoptă în cursul vieții; 3) teoria lui, adică edificiul de distincții și argumente cu care își poate sprijini polemic viziunea. Teoria, fiind forma discursivă pe care o poate lua în final intuiția credinciosului, este precum o excrescență a cărei însemnătate stă numai în dimensiunea ei persuasivă
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
cu care își îmbrățișează sufletește propria viziune - iar de acest grad depinde coerența dintre viziune și atitudinea pe care o adoptă în cursul vieții; 3) teoria lui, adică edificiul de distincții și argumente cu care își poate sprijini polemic viziunea. Teoria, fiind forma discursivă pe care o poate lua în final intuiția credinciosului, este precum o excrescență a cărei însemnătate stă numai în dimensiunea ei persuasivă. Așadar, teoria, ca armătură conceptuală pusă în slujba unei intuiții, are menirea de a-i
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
adică edificiul de distincții și argumente cu care își poate sprijini polemic viziunea. Teoria, fiind forma discursivă pe care o poate lua în final intuiția credinciosului, este precum o excrescență a cărei însemnătate stă numai în dimensiunea ei persuasivă. Așadar, teoria, ca armătură conceptuală pusă în slujba unei intuiții, are menirea de a-i convinge pe alții de temeinicia adevărului proferat, sau, dacă acest lucru nu e posibil, măcar de a le descuraja intenția unei porniri contestatare. De aceea, astăzi nu
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
de a-i convinge pe alții de temeinicia adevărului proferat, sau, dacă acest lucru nu e posibil, măcar de a le descuraja intenția unei porniri contestatare. De aceea, astăzi nu se poate închipui misionarism făcut în numele unei viziuni fără o teorie bine pusă la punct în această privință. Dar cum orice teologie, ridicînd la apogeu speculația teoretică, împinge în planul secund viziunea inițială, rezultatul ei va fi o devitalizare treptată a credinței. Și atunci, credinciosul, compensînd lipsa trăirii, se va înarma
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
la punct în această privință. Dar cum orice teologie, ridicînd la apogeu speculația teoretică, împinge în planul secund viziunea inițială, rezultatul ei va fi o devitalizare treptată a credinței. Și atunci, credinciosul, compensînd lipsa trăirii, se va înarma cu multă teorie și cu multe argumente, nemaicăutînd să-și interiorizeze viziunea pînă la acel prag de intimitate cînd lumea ajunge să fie privită prin prisma viziunii. Și pentru că nu mai poate vedea lumea cu ochii pe care i i-a dat viziunea
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
la acel prag de intimitate cînd lumea ajunge să fie privită prin prisma viziunii. Și pentru că nu mai poate vedea lumea cu ochii pe care i i-a dat viziunea despre lume, credinciosul va pune între el și lume o teorie de la care așteaptă să-i deschidă ochii asupra existenței. Iar dacă lucrul acesta nu se întîmplă este pentru că teoria nu poate ține loc de viziune, în vreme ce viziunea poate ține loc de teorie. Cînd o credință moare, pe ruinele ei înfloresc
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
vedea lumea cu ochii pe care i i-a dat viziunea despre lume, credinciosul va pune între el și lume o teorie de la care așteaptă să-i deschidă ochii asupra existenței. Iar dacă lucrul acesta nu se întîmplă este pentru că teoria nu poate ține loc de viziune, în vreme ce viziunea poate ține loc de teorie. Cînd o credință moare, pe ruinele ei înfloresc distincțiile teoretice. Iar semnul după care îți poți da seama că o credință este în declin stă în numărul
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
credinciosul va pune între el și lume o teorie de la care așteaptă să-i deschidă ochii asupra existenței. Iar dacă lucrul acesta nu se întîmplă este pentru că teoria nu poate ține loc de viziune, în vreme ce viziunea poate ține loc de teorie. Cînd o credință moare, pe ruinele ei înfloresc distincțiile teoretice. Iar semnul după care îți poți da seama că o credință este în declin stă în numărul de doctrine care, proliferînd exuberant pe marginea ei, își dispută întîietatea în privința adevărului
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
proliferînd exuberant pe marginea ei, își dispută întîietatea în privința adevărului pe care îl au în posesie. Numai că, așa cum spuneam, adevărul stă în viziune și în intensitatea cu care ți-o asumi, iar nu în prelungirea exterioară și secundară a teoriei emergente. Iar cînd viziunea nu mai poate convinge pe nimeni, din ea nu vor rămîne decît urmele discursive ale unei credințe pe care cercetătorii de astăzi, oameni moderni avînd o cu totul altă viziune despre lume, nu o mai pot
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
implicați în sfera publică, pentru a se raporta la cele mai puternice viziuni filosofice care călăuzesc luarea deciziilor în țările occidentale. Pe de o parte, monografia scrisă de Andrei Marga este o expunere clară și cuprinzătoare, fără rest, a unei teorii de maximă complexitate asupra societății. Căci, așa cum afirmă teoreticianul român, "pentru un filosof este crucial să-și dovedească capacitatea de a prelua și soluționa într-un mod nou problemele cât mai multor domenii ale cunoașterii și ale acțiunii oamenilor. Filosofiile
Vigilența gândirii by Ana Pantea () [Corola-journal/Journalistic/10550_a_11875]
-
prisma celor ce au articulat-o. Sunt prezentate, rând pe rând, dezbaterile pe care Habermas le-a purtat cu Heidegger, Carl Schmitt, Popper, Luhmann, filosofii postmoderni, Rorty, Dieter Henrich, Ch. Taylor și alții. "Artileria grea" pentru aceste dezbateri provine din "teoria acțiunii comunicative", în care limba are poziția privilegiată de a institui interacțiunile umane. Într-o spectaculoasă teorie a modernității, filosoful Andrei Marga dă un diagnostic lucid al crizelor pe care le traversează societatea contemporană, oferind terapii pentru ieșirea din această
Vigilența gândirii by Ana Pantea () [Corola-journal/Journalistic/10550_a_11875]
-
purtat cu Heidegger, Carl Schmitt, Popper, Luhmann, filosofii postmoderni, Rorty, Dieter Henrich, Ch. Taylor și alții. "Artileria grea" pentru aceste dezbateri provine din "teoria acțiunii comunicative", în care limba are poziția privilegiată de a institui interacțiunile umane. Într-o spectaculoasă teorie a modernității, filosoful Andrei Marga dă un diagnostic lucid al crizelor pe care le traversează societatea contemporană, oferind terapii pentru ieșirea din această stare. La nivel politic, se impune "democrația, ca formă instituțională de articulare a Ťvoinței politiceť, fiind legată
Vigilența gândirii by Ana Pantea () [Corola-journal/Journalistic/10550_a_11875]