6,422 matches
-
42% în 1975, 44% în 1982). Începând cu ultima parte a deceniului opt, lipsa forței de muncă în industriile exportatoare le-a oferit șanse de angajare în sectorul industrial și femeilor căsătorite. În timp, s-a dezvoltat extraordinar și sectorul terțiar, care a absorbit, la rândul său, un mare număr de femei. Fenomenul de „feminizare a muncii birocratice” a devenit vizibil în Coreeaxe "Coreea" de Sudxe "Coreea de Sud" în anii ’70, afluxul de femei în industria serviciilor a devenit o caracteristică majoră
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
ISD în perioadele 1990-1992 și 2008-2010 pentru țările dezvoltate, în curs de dezvoltare și în tranziție (tabelul 2.8). Ceea ce ne-a interesat în mod deosebit a fost structura ISD din grupele de țări menționate, pe sectoarele primar, secundar și terțiar. Țările dezvoltate, după cum se observă din tabelul 2.8, dețin cea mai mare pondere din investițiile totale, atât în perioada 1990-1992, cât și în perioada 2008-2010 (75,6%, respectiv 59,9%). Țările în curs de dezvoltare au înregistrat o creștere
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
a procesului de delocalizare a unor industrii din țările dezvoltate în țările în curs de dezvoltare. Se observă că țările cu economie în tranziție dețin ponderi relativ modeste ale ISD, atât în sectorul primar, cât și în cel secundar și terțiar, dar tendința este de creștere a ponderilor în perioadele analizate. Dinamica ISD în sectorul primar în perioada analizată a fost de 4,16 ori în țările dezvoltate, de 15,84 ori în țările în curs de dezvoltare și de 14
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
rezistente la șocurile crizei. Ca o concluzie generală, constatăm că ISD greenfield în industria prelucrătoare, ca pondere în volumul total al ISD greenfield pe economie, deține cea mai mare pondere, respectiv 51,00% față de 40,59%, cât îi revine sectorului terțiar. ISD reprezintă o sursă complementară la investițiile autohtone care, de regulă, facilitează transferul de tehnologie, activități inovative ulterioare, conduc la creșterea gradului de ocupare îndeosebi prin investițiile greenfield și relansează creșterea economică în țara-gazdă. În concluzie, din literatura de specialitate
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
12, în perioada 2006-2011, oferă posibilitatea comparării structurilor ISD în perioadele de preși postaderare, din care rezultă o îmbunătățire încă modestă în favoarea investițiilor în industria prelucrătoare. Deși industria deține o pondere medie de 43%, în perioada 2009-2011, sectorul servicii sau terțiar are o pondere cu mult mai mare (53,1%), ceea ce, aparent, în jocul cifrelor relative, ar indica o structură macroeconomică a investițiilor, similară cu structurile moderne din țările dezvoltate. Această prevalență a investițiilor străine directe în sectorul Servicii evidențiază o
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
creșterea sănătoasă a economiei reale. După cum menționam anterior, tendințele „favorabile” ale modificărilor structurale ale indicatorilor macroeconomici, dezagregați pe sectoarele analizate în condițiile și circumstanțele specifice ale României, de fapt, nu reprezintă decât o aparență a economiei reale, întrucât creșterea ponderii terțiarului în perioada de tranziție s-a realizat, mai ales pe seama scăderii în valoare absolută a producției din industrie și agricultură!? Spre deosebire de România, în țările dezvoltate, creșterea ponderii serviciilor a avut loc în condițiile unei dinamici relativ înalte a acestora, comparativ
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
creșterea ponderii serviciilor a avut loc în condițiile unei dinamici relativ înalte a acestora, comparativ cu creșterea, în paralel, în valori absolute, a indicatorilor de rezultat din industrie și agricultură. De altfel, însăși structura ISD pe sectoarele primar, secundar și terțiar avantajează sectorul terțiar, în sensul că acestuia îi revine peste 50% din volumul total al investițiilor străine directe. O altă particularitate economico-structurală în România vizează concentrarea ISD în sectoarele cu niveluri tehnologice medii și scăzute, sectoarele high-tech (sectorul farmaceutic, aviație
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
a avut loc în condițiile unei dinamici relativ înalte a acestora, comparativ cu creșterea, în paralel, în valori absolute, a indicatorilor de rezultat din industrie și agricultură. De altfel, însăși structura ISD pe sectoarele primar, secundar și terțiar avantajează sectorul terțiar, în sensul că acestuia îi revine peste 50% din volumul total al investițiilor străine directe. O altă particularitate economico-structurală în România vizează concentrarea ISD în sectoarele cu niveluri tehnologice medii și scăzute, sectoarele high-tech (sectorul farmaceutic, aviație, IT/comunicații etc.
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
nivel liceal și universitar de educație (Tabelul A1). Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 1. Profilul principalelor grupuri de ocupații în funcție de nivelul de educație, 2002 Grupuri principale ISCO88 Nivel de educație Total 1. primar (primară + gimnaziu) 2. secundar (professional + liceu) 3. terțiar (postliceal) 1. Manageri 1,9 38,0 60,1 100,0 2. Profesioniști 0,5 7,0 92,5 100,0 3. Tehnicieni 0,7 61,1 38,2 100,0 4. Funcționari 2,9 78,2 18,9 100
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
apropiată de lucrătorii în servicii cu educație redusă. Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 2. Profilul educațional al principalelor grupuri educaționale în zonele rurale, 2002 Grupuri majore ISCO88 Nivel de educație Total 1. primar (primară + gimnaziu) 2. secundar (professional + liceu) 3. terțiar (postliceal) 1. Manageri 9,8 65,5 24,8 100,0 2. Profesioniști 1,2 20,8 78,0 100,0 3. Tehnicieni ,4 68,8 30,8 100,0 4. Funcționari 9,2 81,5 9,2 100,0
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
asistenți medicali, psihologi) în cadrul școlilor. Adolescenții se pot prezenta la aceste cabinete în mod spontan, sau pot fi îndrumați spre acestea de către un membru al echipei educative (Haut Comité de la santé publique, 2000). O altă formă de prevenție, de tip terțiar, își propune să diminueze numărul de recăderi și de recidive. Așa după cum am prezentat în paragraful privind tratamentul medicamentos, unii autori recomandă menținerea unui tratament antidepresiv timp de șase luni până la un an pentru a preveni recidivele. Până în prezent nici un
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
frustrării), pentru cel de-al doilea psihanalist, mecanismele de apărare descrise de S. Freud reprezintă doar un „sistem primar” de satisfacere a trebuințelor frustrate; la un nivel „secundar” de evaluare găsim „iubirea de sine” și „vanitatea”, iar la un nivel „terțiar” întâlnim „redefinirea Eului” prin mijloace „autiste”, care constau în interpretarea deformată a realității în conformitate cu dorințele noastre. Privind-o în ansamblu și, totodată, în specificitatea ei, putem spune că „doctrina psihanalitică” nu reprezintă decât un mod unilateral de analiză și interpretare
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
care completează informațiile cu privire la lichiditatea și solvabilitatea firmei. Cum este de așteptat, această rată Înregistrează dimensiuni importante În cazul Întreprinderilor de distribuție și al celor de producție cu ciclu de fabricație Îndelungat și mărimi reduse În cazul societăților din sectorul terțiar. Factorii conjuncturali<footnote Maria Niculescu, op. cit., p. 263. footnote> (crizele de materii prime, creșterea prețurilor de achiziție, gestiunea defectuoasă, accentuarea concurenței) pot avea influențe foarte importante asupra dimensiunii stocurilor și, evident, asupra mărimii ratei stocurilor. Dimensionarea stocurilor trebuie corelată În
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
ale administrației publice centrale, ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, ai bugetelor asigurărilor sociale de stat și ai bugetelor fondurilor speciale; la Senat și Camera Deputaților, ordonatorii principali de credite sunt secretarii generali ai acestora; ordonatorii secundari sau terțiari de credite sun conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică, finanțate de la bugetul de stat, bugetele fondurilor speciale sau de la bugetul asigurărilor sociale de stat; Finanțe publice 44 44 angajarea și efectuarea de cheltuieli din sumele aprobate prin bugetul de stat
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
Ordonatorii principali de credite: sunt miniștrii, conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, conducătorii altor autorități publice și conducătorii instituțiilor publice autonome; conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de credite sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz; ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii 36
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
din subordinea ordonatorilor principali de credite sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz; ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii 36; 35 I. Văcărel și colab., op. cit., p. 101. 36 D. Moraru și colab., op. cit., p. 65. Finanțe publice 52 52 potrivit legii, ordonatorii de credite răspund de: - realizarea veniturilor; - angajarea
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
în trei categorii: • legislația primară, care include conținutul, principiile și obiectivele politice cuprinse în tratatele originare ale Comunităților Europene și în cele ulterioare; • legislația secundară, reprezentată de actele adoptate de instituțiile UE pentru punerea în practică a prevederilor tratatelor; • legislația terțiară, care include jurisprudența Curții Europene de Justiție. La nivel național, legislația aferentă achizițiilor publice face referire la: • legislația specifică a achizițiilor publice; • legislația complementară relevantă pentru domeniul achizițiilor publice, în funcție de obiectul contractului. La nivel național, la momentul actual Legea-cadru din
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
atribuire de autoritatea contractantă. Putem face o clasificare a principalelor documente legislative care reglementează domeniul achizițiilor publice, și anume: • legislația primară - legea-cadru - OUG nr. 34/2006; • legislație secundară - norme de aplicare ale OUG nr. 34/2006 (hotărâri ale guvernului); • legislația terțiară - acte cu caracter normativ (ordine emise în aplicarea legislației secundare/instrumente operaționale - ghiduri). În domeniul achizițiilor publice este important să se pornească de la prevederile legale privind achizițiile publice. Legislația națională este destul de bogată, în decursul timpului, din 2001 și până în
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
lucrau medici generaliști. Pentru unele categorii profesionale, despre care se consideră că au nevoispeciale, oripentru cele cu prestigiu în ierarhia profesională impusă de regimul comunist (ceferiști, militari), se organizează „rețele”sanitare distincte, pe toate cele trei niveluri: medicină primară, secundară, terțiară. Treptat, acest sistem al rețelelor paralele se dezvoltă ca o tendință naturală a statului socialist de a genera ierarhizări, cel puțin simbolice, dacă nu chiar reale, împotriva egalitarismului ideologic. În timp, chiar și aceste rețele sanitare speciale se vor diferenția
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
primară de bună calitate; - acces ușor la medic; - stare de sanitație și igienă adecvate; - stare de nutriție satisfăcătoare; - aplicarea unor programe de vaccinare și control al bolilor transmisibile. Treapta a doua ar trebui să asigure: - furnizori de servicii secundare și terțiare care să dispună de dotări corespunzătoare, astfel încât să crească performanțele intervențiilor chirurgicale și ale actelor terapeutice; - creșterea nivelului tehnologic în general; - progresul industriei farmaceutice; - progresul tehnicilor de protezare. Ultima treaptă a rachetei ar trebui să plaseze sistemul pe o orbită
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
și profesională față de spital este înlocuită de un sistem bazat pe relații de colaborare, în care MF controlează accesul în sistem, dirijând bolnavul și apoi urmărind atât evoluția sa medicală, cât și satisfacția față de serviciile obținute în segmentele secundar și terțiar. Cabinetul MF și spitalul urmau să fie integrate funcțional, nuadministrativ, ca până atunci. Eficientizarea: motivați să rezolve o mai mare parte dintre cazuri, la nivelul cabinetului, MF vor crește eficiența alocativă a sistemului, adică ar obține rezultate maxime la cele
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
urbană din județul Buzău în perioada experimentului). La nivel de sistem, modificările au fost însă minore, numărul internărilorși al apelurilor la salvare rămânând constant. Acești indicatori de output, care arătau că medicii de familie preiau sarcini ale nivelurilor secundar și terțiar la costurile nivelului primar, nu se modifică. „Nu am avut impresia că ar fi scăzut numărul trimiterilor. Oricum, trebuia să-mi iau zile libere sauconcediu și atunci pacienții se internau ori sunau la Salvare. Ei șautoritățile - n.n.ț aveau pretenția
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
pentru fiecare actor implicat: medic, pacient, sistem. Caracteristica de bază a NMP este, în opinia lui Lane (2000), contractarea serviciilor, iar Casa de Asigurări de Sănătate urma să încheie contracte cu furnizorii de servicii medicale la nivelul primar, secundar și terțiar. Fragmentarea sistemului public s-a realizat, la nivelul finanțării, prin autonomia acordată caselor de asigurări județene de a colecta și a distribui fondurile pe teritoriul județelor respective. La nivelul furnizorilor, fragmentarea le-a oferit medicilor de familie independență față de spital
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de plată pe baza outputului (număr de pacienți externați). Ce aștepta sistemul?tc "Ce aștepta sistemul?" Asigurările Sociale de Sănătate așteptau ca medicul de familie să exercite un rol de gate keeper în sistem. Controlând accesul spre segmentele secundar și terțiar, se eficientiza consumul de resurse. Reducerea internărilor în spitale și rezolvarea unui număr sporit de cazuri la nivelul medicinei primare ar fipermis ca fondurile alocate unui pacient la nivelul medicinei de vârf să crească, deși bugetul nu era mai mare
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
sfert din FASS. • Medicii de familie nu reușesc să realizeze integrarea pe verticală a serviciilor. Reducerea asimetriei de putere dintre medic și pacient a avut ca efect pervers creșterea presiunilor din partea publicului, pentru a obține trimiteri la nivelul secundar și terțiar. Specialiștii nu depind de medicul de familie, dimpotrivă. Totuși, unii specialiști tineri, fără notorietate, au început să ceară sprijinul generaliștilor pentru a primi „clienți”. • Colaborarea între medicii de familie nu se poate realiza din cauza lipsei de experiență în acest sens
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]