5,251 matches
-
suna cam așa: Concepția ateistă despre lume și viață", dar câteva cursuri erau de istoria religiilor. S.B.: Ca să se știe ce combați, nu? Cum ați ajuns la UASC? D.T.: Înaintea mea a fost lider Mircea Cranta, care era student la Textile. Făcuse Liceul Militar de la Câmpulung, iar pe filierele și recomandările vremii a intrat lider ASC la Centrul Universitar. La propunerea lui Emil Bobu, în 1975, s-a decis ca liderii studenților să fie studenți. Pentru că s-a considerat că acest
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
cu tot ce însemna disciplină de partid. Dar la Comisia didactic-științific dintr-o organizație politică? D. T.: Programare de ședințe, organizarea învățământului politic. Lunar se deschideau ședințele de partid cu informare politică. Multe am ținut și eu la mine, la Textile sau la Construcții, mă rugau, pentru că eu vorbeam liber și eram informat și din buletinele Agerpress și de la Europa Lliberă. Erau puțini în Iași. Eram eu, Bobică, unul de la Flacăra Iașului și încă vreo doi. Cinci eram în Iași, în
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
arondeze undeva și ne-au arondat administrativ, cu state de funcțiune, la Construcții și am fost mult timp acolo. S. B.: Dar o perioadă nu ați fost și la Chimie arondați? În organizația de partid de multe ori apăreți la Textile, la domnul Mâlcomete. D. T.: Pe linie de partid, da, că acolo aveam norma de bază, dar administrativ eram la Construcții. Focșa era un om serios, un profesor autentic. S. B.: Cum era Ion Hăulică? D. T.: Hăulică a fost
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
T.: Nici de el nu știu. S. B.: De Ursache Radu cu siguranță știți. D. T.: Lector de limbi străine la IMF, vorbea singur, tactică de învăluire, era profesionist în studenți străini. Mi-a fost prieten. Soția lui era la Textile, Mariana Ursache. El a mai fost căsătorit, a divorțat, s-a recăsătorit. Are o fată. S. B.: Cum v-ați cunoscut, cum ați colaborat, ce era el? D. T.: Ne știm din studenție, era mai mare decât mine cu un
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Vulpe Adrian cine era? D. T.: Nu mai știu. S. B.: Dar Sabău Dorina? D. T.: Sabău Dorina a fost președinte de facultate și, dacă nu mă înșel, și vicepreședinte pe universitate. Mi-a fost studentă la Chimie sau la Textile. O studentă foarte frumoasă, pe care am introdus-o după aia în structurile ASC. Ardeleancă de-a mea. S. B.: Pe motive de patriotism ardelenesc. D. T.: Dar era și fâșneață. S. B.: În octombrie 1984, în Comitetul de partid
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de Inventică, a inventat freza "Romascon". Apoi îi mai văd menționați pe Pruteanu, care a devenit secretar de partid, pe Cantemir Lorin, care era de pe la Electro. De Gheorghiu E. nu-mi mai aduc aminte, iar Preda C. era profesor la Textile. S.B.: Emil Uncheșel era un nume cunoscut. D.T.: E cel care a devenit director la "Tehnoton". A fost președinte al CUASC din CU și se regăsea și în nomenclatura UTC-ului. Era un nume des întâlnit. După Revoluție, dacă nu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Hăulică Adriana (Matematică-Fizică), Barbu Silvia (Filologie), Badnov Mihaela (Științe economice), Varsta Cristian (Biologie, Geografie, Geologie), Bocancea Antonie Cristian (Istorie-Filozofie), Blaj Gabriela (Drept), Scripcă Aurel (Construcții), Butucă Adrian (Electortehnică), Pardoseanu Sorinel (Mecanică), Ciobotaru Carmen (Tehnologie Chimică), Florescu Margareta (Tehnologia și Chimia textilelor), State Elena (Medicină Generală), Radu Nuța (Stomatologie), Cioclu Camelia (Farmacie). Lipsesc cei de la Institutul Agronomic. D. T.: Blaj Gabriela - Actuala doamnă Blaj, notara. Butucă Adrian mi-a fost elev la informatică, apoi student la Electrotehnică, un tânăr foarte fâșneț și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
fost lider ASC în perioada în care decan era dr. Vancea Petre, rector Lorica Gavriliță și secretar de partid Nicolae Cozma. A știut să colaboreze cu toți aceștia. Dăscălescu Cerasela era la propagandă, era de la Drept. Gliga Geta era de la Textile, am pus-o la Cultural. Gosav Ionel, foarte bun vicepreședinte la Politehnică, l-am pus la Social. Radu Lucica, casier la Agronomie, Dan Radu, redactor-șef la Opinia studențească. Căruntu Irina, președinte la UMF, a avut o carieră pregătită din
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
cu ei văd numai atomi, molecule, nu văd oameni vii. Daiculovici, care era șef de catedră, era numărul unu: stătea un sfert de oră, ridică ochii apoi întreabă dacă ai spus ceva. Nu aveai ce să discuți cu ei. La Textile erau alte chestii, acolo mă ocupam eu direct, că mai aveam și ore. S. B.: Pe 27 aprilie 1977, CUASC a prezentat o informare cu privire la semnarea Angajamentului solemn 49. D. T.: Nu, nu țin minte, n-am văzut. Pe atunci
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
veneau la textilistele mele pe care eu le coordonam ca asistent. Aveam și eu coordonare și am fost și eu acolo. Ce chefuri, ce discoteci dădeam cu Lulu Hanganu, care era prieten cu mine! Era la Electro și eu la Textile și dădeam discoteci în aer liber. Era singura motivație a studenților. Mai ales acolo unde erau culegerile de struguri... S. B.: Dar și la porumb, când în toate satele erau țăranii care aveau vin. D. T.: De aceea au apărut
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
vizuală, cercul foto. Răspundea de Facultățile de Chimie, Construcții și Electro. 6) Marcu Emilian: sprijinea editarea publicațiilor studențești, cenaclul "M. Eminescu", Cenaclul Moldavia, editarea caietelor metodologice ale CCTS, creația studențească de la nivelul CU. Răspundea de Facultățile de Mecanică, Hidrotehnică și Textile. 7) Târziu Elena Olga: scenariile și regiie spectacolelor, librete pentru formații de dans, brigăzi artistice, educație estetică. Răspundea de IMF. Director era Iosub Alexandru. D.T.: Și i-am încărcat pe fiecare în funcție de secțiuni, de organigramă, dar și în funcție de competențele lor
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de Chimie și Tehnologie Chimică, grup vocal IMF, formațiile muzicale Epsilon (Electrotehnică), Colegium (Conservator), Ad Libitum, formațiile de teatru și montaje ale Facultății de Științe Economice, Facultății de Horticultură, Constrast, Facultatea de Filologie, brigăzi: IAI (Satiricon), IMF (Seringa), Facultatea de Textile, de Construcții, Facultatea de Electrotehnică, Facultatea de Hidrotehnică, interpreți de muzică cultă, folk, recitatori, membrii cenaclului "Moldavia", ai cercurilor de artă plastică (din C.U. Iași și din IMF - "Culoare, suflet și idee"), foto (CU), ai cineclubului "Optim 960" al
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
realizată de prof. dr. Rodica Cepăreanu (secretar adjunct cu propaganda), se arată că în institut există cinci cluburi: T1-T2 (Clubul Facultății de Tehnologie Chimică), Clubul "Mov" (al Facultății de Construcții); Clubul T5-T6 (al Facultăților de mecanică și tehnologia și chimia textilelor); Clubul E2 și E3 la căminele din Codrescu de la Facultatea de electrotehnică. Care era cel mai tare club dintre toate? Cu cea mai mare capacitate de adunare și cu cea mai mare activitate? D.T.: Clubul E2 și E3 din Copou
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
la revista Politehnicii. Iată care era componența colegiului de redacție al revistei Viața Politehnicii în 197712: conf. dr. N.V. Turcu (redactor-șef), prof. dr. ing. Gavrilaș G. (prorector al IPI), prof. dr. ing. Curievici I. (Chimie), prof. dr. Marchiș Aurel (Textile), conf. dr. Cepăreanu Rodica (președintele Consiliului de cultură și educație socială IPI), președintele CUASC IPI, Alexandrescu Tecla (Electro), lect. dr. Asăvoaie Traian (catedra de Socialism științific), Knoll Ernest (stud., Electro, șef com. pol.-ideol. IPI), vicepreședintele CUASC IPI cu probleme
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
că e o petrecere la Cristian și să merg acolo dacă vreau. Unde era să mă duc? Nicu îi lăsase vorbă că dacă nu vin la Cristian să se ocupe de mine. Și omul m-a dus prin fabrica de textile și mi-am ales un palton pe care l-am ținut până acum câțiva ani, că nu îmi mai venea (foarte bun, pentru export) și două costume cu care am venit la Iași. Și mi-a zis a doua zi
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
s-au dezvoltat între cele două războaie mondiale, fără să fi atins însă un volum prea mare. Japonia a manifestat interes față de produsele petroliere românești și alte materii prime, ca : cherestea, sare, cereale și a afirmat dorința de a exporta textile, tricotaje, porțelan, produse chimice și farmaceutice în România. 5. În deceniul al patrulea al veacului trecut, opinia publică mondială urmărea cu îngrijorare crescândă tendințele militariste care se manifestau în Japonia. Planurile expansioniste ale guvernului japonez, mușamalizate cu grijă timp îndelungat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
iar grecii "Insula rubinelor". Primul acord comercial româno-sri lankez a fost semnat la 26 martie 1956; lista mărfurilor de export cuprindea: scânduri pentru ambalaje, mașini-unelte, mașini pentru construcții, echipament minier, fabrici de ciment, material rulant, ciment, geamuri, hârtie, produse petroliere, textile ș.a.; la importul din Ceylon erau prevăzute: cauciuc natural, ceai, nuci și ulei de cocos, cacao boabe, condimente, piei, grafit, artizanat etc. Pentru stabilirea relațiilor diplomatice între cele două țări au avut loc contacte, în anul 1956, între misiunea diplomatică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
construită de arabi. Principala clădire rămasă în vechiul cartier a fost Sinagoga Ben Zakkai, aruncată în aer de iordanieni, când aceștia au preluat Ierusalimul în anul 1948. Capitala Iordaniei concentrează principalele unități industriale ale țării (rafinărie petrol, fabrici de ciment, textile, țigarete, băuturi, morărit ș.a.), are intensă activitate financiară și este cel mai mare nod de comunicații. Alte orașe importante din Iordania: Zarka și Irbid. Scurtă istorie Iordania era populată în antichitate de triburi semite și arabe. A fost parte componentă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
o dezvoltare normală. Schimburile comerciale românoiordaniene au evoluat de la 5,4 milioane lei valută în anul 1960, la 14,8 milioane în anul 1969, ponderea principală având-o tractoare, automobile de teren, produse chimice, articole sanitare, cherestea, produse agroalimentare, carne, textile etc., iar la import mai ales fosfați, principalul produs al industriei iordaniene în formare. Rezultatele obținute au fost consemnate în unele Acorduri guvernamentale; în noiembrie 1968, ministrul comerțului exterior român a semnat trei acorduri comerciale: un acord comercial, un acord
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
cu cca. 100% la export. Veniturile provenite din valorificarea hidrocarburilor au fost și sunt utilizate, în mare măsură, la crearea și extinderea unor ramuri industriale, precum siderurgia (în localitatea Misurata), petrochimia (Ras-Lanuf), (Marsa, el Brega), materiale de construcții (Homs, El-Serir), textile, producție alimentară, electrotehnică (Tripoli ș.a.). Demn de menționat este și crearea unor sisteme de irigații originale ("circulare") în plin deșert, reale oaze cu cereale, legume, pomi fructiferi. Unul dintre principalele proiecte din acest domeniu a fost cel denumit "fluviul artificial
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
de așezarea romană Sala Colonia, ca o bază a expedițiilor arabo-berbere în Peninsula Iberică. Orașul a devenit în anul 1912 centrul administrației coloniale franceze și în anul 1956 capitala Marocului independent. Activitatea industrială este reprezentată de metalurgia neferoasă, poligrafie, încălțăminte, textile, ceramică. Este principalul centru cultural-științific și universitar al Marocului (două universități și alte institute de învățământ superior, 7 societăți științifice, 10 institute de cercetare, 4 mari biblioteci, muzee, teatre, orchestre simfonice etc.) Orașul olarilor este zona cea mai creativă din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
piese auto, echipamente pentru industria aeronautică, produse chimice, bunuri de consum, uleiuri minerale, mașini textile, cereale, mobilă, cherestea, plante medicinale. Din Maroc au fost aduse: fosfați, materiale plastice, pastă de lemn, produse din fontă, cauciuc, citrice, conserve de pește, încălțăminte, textile. Produse noi , propuse la exportul românesc în Maroc, în paralel cu cele tradiționale: injectoare pentru motoare Diesel, instrumente și aparatură de laborator, echipamente pentru telecomunicații, motoare electrice, electropompe, turbine și echipamente pentru centrale electrice, cauciuc sintetic, medicamente generice, confecții pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
limbile regionale: moore, dioula. Sistem politic: republică prezidențială. Capitala este orașul Ouagadougou, proclamat cu acest statut în 1960, este cea mai mare așezare urbană a țării, centru administrativ, cultural și economic și principal centru industrial, având fabrici pentru: egrenarea bumbacului, textile, confecții, încălțăminte, decorticarea orezului, ulei de arahide ș.a.; este situată în partea centrală a țării, pe platoul Mossi, la o altitudine de 302 m; proclamată reședință administrativă a Coloniei (1919-1932); alte orașe: Bobo, Dioulasso, Kondougou și Bafora. Scurtă istorie Triburile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
bază navală spaniolă din Marea Caraibelor, iar în secolul al XIX-lea un important centru comercial și industrial. Primordial centru comercial și industrial al Cubei: prin produse alimentare (zahăr, rom, conserve de fructe și carne), țigări, țigări de foi ("havane'") textile și confecții, încălțăminte, rafinarea petrolului, material feroviar, produse chimice etc.). De asemenea, este principalul centru cultural-științific: două academii, societăți științifice și institute de cercetări, universitate, muzee, biblioteci, teatre, cinematografe etc. Scurtă istorie A fost descoperită de Cristofor Columb la 28
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
4 din rezervele mondiale). De asemenea extrage aur, argint, salpetru de Chile (primul producător mondial) "O pondere importantă la export o are mineritul (cuprul, peste 1/2 ); industria este specializată în prelucrarea lemnului, construcțiilor de mașini (nave, montaj de autovehicule), textile etc. Culturi agricole variate, fără producții notabile. Pescuitul constituie un sector important economic (cca. 4 mil. tone anual), de regulă ocupă locul 5 pe glob. Rețeaua de transport a Chile este diversificată."121 Principalele instrumente juridice bilaterale româno-chiliene: Acord comercial
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]