2,055 matches
-
asumată" ca fiind postmodernă: "atunci când sunt manevrați inteligent, asemenea termeni au calitatea de a ne atrage atenția asupra a ceea ce ar putea reprezenta similitudini și diferențe neașteptate și totodată revelatoare între texte (nu doar la nivelul structurii, ci și al texturii lor). Evident, termenii periodizanți ajută prea puțin sau nu ajută deloc atunci când focalizarea critică este intratextuală; dar pot fi deosebit de valoroși când avem de a face cu probleme de intertextualitate"18. Utilizarea intertextuală ferește interpretul de capcana unui "discurs pseudoistoric
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
poate fi apreciat ca fiind specific postmodernismului (chiar dacă în sensul cartografierii și nu al cuprinderii sale totalizatoare). Retorica devine astfel relevantă în structurarea unor asemenea formațiuni discursive, de cele mai multe ori mixte, noțiuni "negative" de tipul celor care se regăsesc în textura discursivității postmoderne necesitând schițarea unei retorici a "deligitimării și destabilizării", aptă să contureze particularitățile unui asemenea fenomen. Importanței retoricii în postmodernism i se pot conferi mai multe răspunsuri posibile. Cel mai simplu dintre ele ar fi acela că o disciplină
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
termen predispus la numeroase teoretizări și demarcări, cât și ca metaconcept prin intermediul căruia se poate surprinde starea generală a discursivității unui întreg curent de gândire și de opinie. Pe de o parte, termenul a fost analizat de diverși autori în "textura", implicațiile și relaționările sale, iar pe de altă parte chiar operele acestora pot fi interpretate prin prisma scriiturii lor. Pentru a contura o schiță a scriiturii actuale, surprinsă în esența articulațiilor sale și nu discontinuă, așa cum apare ea frecvent analizată
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
dezvoltare remarcabilă, termeni precum hiperrealitate, simulacru, semiurgie (sémiurgy), implozie, seducție, transpolitic etc. se vor extinde prin intermediul unei scriituri care începe să împrumute din ce în ce mai mult din frenezia schimbărilor descrise. Baudrillard nu adoptă stilul neutru al cercetătorului modern, ci intervine constant în textura discursivă a lucrărilor sale pentru a le transforma în scene ale enunțării postmoderne. Mai mult decât atât, ultimele sale texte conțin reluări obsesive ale unor subiecte, pastișe ale scrierilor anterioare, "mixaje" ideatice ce vor să transpună în spațiul discursului sentimentul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
constituit într-o adevărată strategie discursivă și în textele care vor urma acestor stadii inițiale. În această direcție, Mike Gane decriptează o tensiune între simbolic și semiotic, tensiune care ar subîntinde întreaga organizare teoretică baudrillardiană, ce se verifică și pentru textura lucrărilor sale mai târzii. Astfel, "matricea de bază a teoriei este articulată pe opoziția dintre culturile simbolice și cele semiotice (sau de simulare). Într-adevăr, scrierile târzii continuă și adâncesc primele eseuri ale lui Baudrillard care se ocupă de această
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
l'économie politique du signe, Baudrillard susține că în cadrul unui schimb simbolic, obiectul nu poate fi considerat autonom, ci este indisociabil de relația concretă sau de pactul care se stabilește între cele două persoane. Importanța ideii de schimb simbolic în textura scrierilor lui Baudrillard pare a fi și aceea a schimbării profunde de perspectivă asupra conceptului de obiect pe care l-a analizat în primele sale texte și a radicalizării însemnelor criticii baudrillardiene. Astfel, Gane consideră că "cea mai mare virtute
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
filosofului francez, ci acela de a surprinde specificitatea discursivității postmoderne prin raportare la acest caz, al doilea set de operații pe care le voi avea în vedere se va constitui din relevarea postmodernismului lui Baudrillard prin raportare la forma și textura scrierilor sale, precum și la modul său de a scrie. În această direcție, voi sublinia strategiile discursive care transpar din lucrările baudrillardiene și care fac posibilă receptarea lor drept o expresie în act a postmodernismului (obiectiv pe care îl urmăresc atât
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
căruia sunt interpretate istoria, filosofia, discursul. Perspectiva aceasta a conferit retoricii un rol special, mulți critici considerând chiar că ea ar reprezenta cadrul cel mai prielnic de înțelegere a postmodernismului. Retorica devine astfel relevantă în structurarea unor formațiuni discursive postmoderne, textura postmodernismului cuprinzând de altfel o retorică a "deligitimării și destabilizării", a rupturii și a negației etc. Nu doar omul postmodern este de multe ori un homo rhetoricus, ci și discursivitatea postmodernă în ansamblu face în mod consistent apel la procedee
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pune accent pe raporturile ierarhice din interiorul grupului accepțiunea după substanță a transnaționalei pune accentul pe relațiile funcționale dintre componentele grupului. Drept urmare, dacă În primul caz ceea ce contează este transnaționala ca societatemamă, În cel de al doilea contează transnaționala ca textură a relațiilor reciproce dintre componentele sale. Astfel, poate fi dedusă următoarea constatare importantă privitor la CTN, zona de demarcare dintre firmele aflate În procesul de internaționalizare a activităților lor ce pot fi considerate drept operatori transnaționali și cele ce nu
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
prealabil, în conformitate cu paradigmele estetice instituite de modernitate) este împinsă fără probleme până la Evul Mediu (cazul eposului anglo-saxon anonim Beowulf) și chiar până la Antichitate (cazul piesei Oedip Rege a lui Sofocle)17. În cazurile citate mai sus, nu ne confruntăm cu textura strânsă și sugestivă a unei terori în accepțiunea contemporană a termenului, ci doar cu exemple de acțiuni stranii sau supranaturale, care nu sunt orientate asupra generării unei anxietăți rafinate în psihicul lectorului. Scrierile menționate au, fără excepție, alt scop: unul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ne judecăm pe noi înșine, din dorința de a ne refugia într-o vastă entitate monolitică, amorală, impersonală natura, istoria, clasa, rasa, "realitățile dure ale timpului nostru" sau irezistibila evoluție a structurii sociale care ne va absorbi și integra în textura fără limite, indiferentă, neutră, pe care ar fi lipsit de sens să o apreciem sau să o criticăm, și căreia nu i ne putem opune decât cu prețul unei sorți nefericite". (4a, p. 240) Textul acesta este ca o ecuație
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
urmare, acesta din urmă nu este, cel puțin din punct de vedere metodo logic, accidental. Departe de a se identifica variantei sale marxizante, ideologice, materialismul lui Benjamin presupune, după cum rezumă Palmier pe urmele lui Adorno, o coborâre a privirii spre „textura“ lucrului, spre detaliu și, în ultimă instanță, spre suprafața „opacă“ a lucrului: salvarea obiectului de reducția sa platoniciană la idee. În raport cu această reevaluare a materialismului la Benjamin, Adorno vorbește despre necesitatea unei accentuări a momentului dialectic, fără de care „fizionomia“ secolului
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
necesitatea unei accentuări a momentului dialectic, fără de care „fizionomia“ secolului al XIX-lea devine, în unele momente, o pură descriere. Alternativa lui Benjamin este aceea a unei „magii“ a obiectului, care se traduce în capacitatea acestuia de a închide, în textura sa materială, raporturi abstracte sau de a fi, cum am încercat să arăt mai sus, o modalitate concretă, organică a memoriei colective. Accentuarea momentului dialectic al metodei materialiste pe care o propune Adorno lui Benjamin trimite spre un aspect important
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ia naștere, ca și imaginea Berlinului copilăriei lui Benjamin, în momentul pierderii ei iremediabile. Matei Călinescu observă că, în cazul Crailor de Curtea-Veche, relectura nu este accidentală, după cum ea nu su plinește o slăbiciune a cititorului, ci ține de însăși textura cărții, de mecanismul prin care survine lumea fantastică a eroilor. Excluderea narațiunii este cel mai important rezultat al acestui exercițiu, iar reprezentarea Bucureștilor devine, astfel, o reprezentare înghețată a unor tensiuni primordiale. Scena istoriei aflată sub spectrul mitului cuprinde și
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
bizar și abstrus aranjament imaginar"52. Chiar într-un context narativ pe care-l revendică pictura lui Moreau, "narațiunea", ca și în cazul romanului lui Gustave Flaubert și a romanelor decadente, cedează locul descrierii, sau mai precis "simbolurilor" care alcătuiesc textura decorativă a tablourilor, iar "intriga" care asigura coeziunea picturii academice dispare. Practic, compoziția se organizează pe acest plan secund al interpretării și nu al temei ca atare, prin raportarea la un model prestigios, împrumut livresc mediat de alți artiști care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din chip și aproape în întregime unul dintre ochi, decupaj cu efect de mască, acordând o și mai mare vizibilitate intensității tulburătoare a privirii. De o frontalitate meduzantă, portretul acestei Belle Dame sans Merci este decupat la nivelul gâtului pe textura densă a fundalului de trestii, pentru a bloca dispersia privirii sugerând totodată declicul terifiant, spectral al unei apariții. Încă mai ambiguă este la Gh. Petrașcu tratarea simbolistă a unui peisaj, Seara la mare (Feerie de seară) (ulei pe pânză, 0
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
idealizată, a femeii iubite care "răsare" din "valurile vremii". Cu o precizie care însă îl apropie mai mult de tratarea în registru oniric a unui subiect realist în relație cu obsesiile și dorințele pictorului, Luchian se străduiește să păstreze în textura chipului femeii ceva din natura evanescent-efemeră a visului. Imaginea este inconsistentă, cu ceva difuz; Luchian nu descrie un simplu efect de percepție, ci o imagine reamintită sau extrasă prin intermediul visului din propria sa imaginație. Un alt tablou se intitulează Melancolie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
explicativă ar putea coborî asupra bogăției vădite a evoluției. Atunci evoluția ar putea deveni «algoritmică», o procedură logică foarte bine asigurată, ca în reveria lui Daniel Dennett. Dar ce e rău cu o bogăție dezordonată atât timp cât noi putem construi o textură tot atât de bogată de explicații satisfăcătoare?“ Identificăm în această confruntare deosebiri între înclinații care țin, am putea spune, de temperamentul cercetătorilor. Teoria selecției naturale izbește și atrage prin excepționala ei capacitate de cuprindere explicativă. Susținătorii programului adaptaționist tind să accentueze această
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
tuful preistoric, cîteva latinizate, altele germanice, în sfîrșit altele asiatice. Pornind de la aceste seminții avea să se statornicească și să se diversifice un mozaic cuprinzînd nenumărate etnii, care s-au implantat în teritorii extraordinar de disparate. Astfel, încă de la începuturi, textura Europei se înfățișează ca o împestrițătură etnică, pe care secolele aveau să țeasă formele și figurile Istoriei sale și care a supraviețuit, ba chiar a reînviat, în ciuda apăsării sufocante a statelor moderne. Ne este așadar cu neputință să definim Europa
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
conflicte și comunicații, în respingerea hegemoniilor politică și culturală? Rămîne foarte bogata diversitate a culturilor transnaționale (germanice, latine, slave) și a culturilor naționale, marcate fiecare de o limbă originală. Rămîne de asemenea o extraordinară varietate de micro-culturi provinciale, rod al texturii micro-etnice a Europei de după ultimele cotropiri, aceste bogății salvate de nedesăvîrșirea unității naționale, inclusiv în sînul unor națiuni foarte vechi, precum Franța sau Anglia. Din perspectiva imenselor spații culturale ale lumii americane sau asiatice, Europa se înfățișează acum ca un
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
la surse și prin fidelitatea față de principiile sale unice, iar civilizația, acumulînd lucruri dobîndite, cu alte cuvinte, progresînd. În cazul de față, mă voi vedea nevoit să împletesc cele două concepții. Astfel, voi păstra distincția între cultura europeană, unică în textura sa iudeo-creștină-greco-latină, și civilizația europeană, cu umanismul său, cu știința și tehnica sa, care s-au revărsat dincolo de Europa, implantîndu-se în contexte culturale complet diferite. Însă fapt de o mare complexitate umanismul, raționalismul, știința sînt, din punct de vedere al
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
peniței stiloului, o bat la mașina mea japoneză Canon în așteptarea Macintosh-ului meu american. La fiecare masă, îmi rezerv paharul Franței, însă poftesc în farfurie America Latină, Asia și Africa. Încă de pe acum țesătura vieților noastre conține o mare parte din textura planetară. Ne aflăm de bună seamă în era planetară de vreme ce aceasta se află în noi. Nu ne aflăm doar în era planetară, ne aflăm în epoca de fier planetară. Devenind solidară de facto, planeta rămîne sfîșiată, convulsivă, seismică. Vechile dușmănii
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
morfologie sau fizionomie urbană înțelegem „totalitatea trăsăturilor exterioare ale unui oraș, determinate de o serie de factori precum specificul cadrului natural, caracteristicile dezvoltării teritoriale în timp, specificul etnografic ș.a., (...) ce sunt puse în evidență prin trei elemente componente de bază: textura sau trama stadală, profilul urban vertical și tipul clădirilor”. Analiza demografiei băcăuane va fi realizată în comparație cu evoluția demografică a tuturor marilor centre urbane din Moldova - reședințele de județ - din dorința de a reliefa specificul etnic al orașelor moldovenești și de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
plecat toate celelalte funcții: judecătorești, militare, religioase și, în funcție de împrejurările istorice, politice - cazul Iașilor, care devine reședința principală a domnilor Moldovei după anul 1564, atunci când, la ordinul turcilor, Alexandru Lăpușneanu a fost nevoit să distrugă cetatea de scaun a Sucevei. Textura socio-organizațională a acestor comunități a fost, la rândul ei, de natură restrictivă, menită a limita cadrul liberei dezvoltări. Membrii sfatului pârgarilor - organism reprezentativ local compus din cei 12 pârgari și un șoltuz (sau voită, aleși anual de către locuitorii târgului - au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ce îmbină stilul Renaissance cu cel neoclasic, este dezvoltată pe un plan simetric cu regim de înălțime pe demisol, parter și etaj. Prin întreaga sa volumetrie și estetică, clădirea Palatului Administrativ este cea mai pregnantă prezență de arhitectură clasică din textura imagistică a Bacăului. Deși a rămas până în zilele noastre cel mai important reper arhitectonic al orașului, impozanta construcție înregistrează un bilanț al descrierilor literare extrem de sărăcăcios. Dintre acestea, prin stilul său sobru, critic pe alocuri, am ales spre expunere descrierea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]