941 matches
-
timpul profan la cel liturgic) și spațială (delimitarea spațiului liturgic de cel cotidian prin înconjurarea bisericii cu toaca). Timpul când se bate „toaca”: „"pe la toaca"” înseamnă pe la ceasurile 15-16 după amiază (se bate când se apropie slujba de seară - vecernia). Toaca se utilizează în toate țările ortodoxe, inclusiv în lăcașurile de cult greco-catolic. Poate fi amplasată în clopotnița sau undeva sub streașina bisericii. Ea se bate, de obicei, la începutul diferitelor slujbe și mai ales la slujbele de noapte. Există însă
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
în lăcașurile de cult greco-catolic. Poate fi amplasată în clopotnița sau undeva sub streașina bisericii. Ea se bate, de obicei, la începutul diferitelor slujbe și mai ales la slujbele de noapte. Există însă destule variații de la o parohie la alta. Toaca nu înlocuiește clopotul, deci pot fi folosite simultan. Astăzi s-a format o adevarată artă în jurul clopotelor și toacei. Clopotul și toaca se bat alternativ, de obicei în trei „stări”, adică toaca, apoi clopotele, apoi toaca, și tot așa, de
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
obicei, la începutul diferitelor slujbe și mai ales la slujbele de noapte. Există însă destule variații de la o parohie la alta. Toaca nu înlocuiește clopotul, deci pot fi folosite simultan. Astăzi s-a format o adevarată artă în jurul clopotelor și toacei. Clopotul și toaca se bat alternativ, de obicei în trei „stări”, adică toaca, apoi clopotele, apoi toaca, și tot așa, de trei ori fiecare. Gândi este o toaca din lemn de origine indiană folosită de călugării budiști tibetani ca instrument
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
diferitelor slujbe și mai ales la slujbele de noapte. Există însă destule variații de la o parohie la alta. Toaca nu înlocuiește clopotul, deci pot fi folosite simultan. Astăzi s-a format o adevarată artă în jurul clopotelor și toacei. Clopotul și toaca se bat alternativ, de obicei în trei „stări”, adică toaca, apoi clopotele, apoi toaca, și tot așa, de trei ori fiecare. Gândi este o toaca din lemn de origine indiană folosită de călugării budiști tibetani ca instrument ritual. Utilizarea să
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
însă destule variații de la o parohie la alta. Toaca nu înlocuiește clopotul, deci pot fi folosite simultan. Astăzi s-a format o adevarată artă în jurul clopotelor și toacei. Clopotul și toaca se bat alternativ, de obicei în trei „stări”, adică toaca, apoi clopotele, apoi toaca, și tot așa, de trei ori fiecare. Gândi este o toaca din lemn de origine indiană folosită de călugării budiști tibetani ca instrument ritual. Utilizarea să este rară, servind pentru a anunța ceremonia de confesare a
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
o parohie la alta. Toaca nu înlocuiește clopotul, deci pot fi folosite simultan. Astăzi s-a format o adevarată artă în jurul clopotelor și toacei. Clopotul și toaca se bat alternativ, de obicei în trei „stări”, adică toaca, apoi clopotele, apoi toaca, și tot așa, de trei ori fiecare. Gândi este o toaca din lemn de origine indiană folosită de călugării budiști tibetani ca instrument ritual. Utilizarea să este rară, servind pentru a anunța ceremonia de confesare a păcatelor ("gso-shyong") ce are
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
folosite simultan. Astăzi s-a format o adevarată artă în jurul clopotelor și toacei. Clopotul și toaca se bat alternativ, de obicei în trei „stări”, adică toaca, apoi clopotele, apoi toaca, și tot așa, de trei ori fiecare. Gândi este o toaca din lemn de origine indiană folosită de călugării budiști tibetani ca instrument ritual. Utilizarea să este rară, servind pentru a anunța ceremonia de confesare a păcatelor ("gso-shyong") ce are loc de două ori pe lună. Toaca este unul din instrumentele
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
fiecare. Gândi este o toaca din lemn de origine indiană folosită de călugării budiști tibetani ca instrument ritual. Utilizarea să este rară, servind pentru a anunța ceremonia de confesare a păcatelor ("gso-shyong") ce are loc de două ori pe lună. Toaca este unul din instrumentele muzicale folosite de Iannis Xenakis în „Choephores” din suita pentru 12 instrumente "Oresteia" (1966).
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
vopsită în roșu cărămiziu. Căpriorii acoperișului sunt vizibili sub streașină. Pe latura sudică, streașina este întărită de o diagonală cu crestături decorative. Prin acoperiș, peste pridvor, este înălțat un turn scund cu un mic foișor pentru un clopot și o toacă de fier, acoperit cu un coif scund piramidal. Turnul, la fel ca și acoperișul, este îmbrăcat în tablă. În interior, spațiul este acoperit cu o boltă semicilindrică unică, din scânduri tencuite și pictate. Împărțirea tradițională între femei și bărbați se
Biserica de lemn din Butoiești () [Corola-website/Science/308652_a_309981]
-
Mitropolitul Proilaviei, al Tomarovei, al Hotinului, al tuturor marginilor Dunării și ale Nistrului și al întregii Ucraine a hanului”". Tot el, la 1772 se numește "„Cu milă lui Dumnezeu mitropolitul Proilaviei, al Tomarovei, al întregului mal al Dunării și al toatei Basarabii și al Ucrainei”". Daniil ctitorește la 1765 (1763) biserică cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Căușeni, centru administrativ al Hanatului Tătăresc din Bugeac la acea vreme. Tot pe timpul păstoririi sale s-au construit și s-au sfințit alte șase
Mitropoliții Proilaviei () [Corola-website/Science/308696_a_310025]
-
Neamțului” din volumul "România pitorească" (1901), scriitorul Alexandru Vlahuță a poposit și el aici. El o descrie astfel: Aflat în cerdacul arhondaricului, Vlahuță a privit: În această liniște, scriitorul vede o maică bătrână și scundă care a început să bată toaca, cu „sunete mărunte, dulci, cadențate, ca șoapta pripită a unei rugăciuni”, care îi „redeșteaptă, ca dintr-o lume depărtată, dulcea și sfânta evlavie a copilăriei”. Pe aici a trecut și scriitorul Calistrat Hogaș în călătoriile sale prin Munții Neamțului de la
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
și nici nu a existat mult timp, deoarece era o constelație formată din stele foarte palide și greu de văzut cu ochiul liber. În trecut, ciobanii români care se uitau la cerul înstelat considerau constelația Boarului ca fiind "Ucigă-l Toaca" sau "Dracul", și adevărul este că, într-adevăr se aseamănă (Boarul conține și două coarne; o pereche este formată din Coroana Boreală, iar cealaltă dintr-o înșiruire de stele ce merge spre Carul Mare). În anticul Babilon, stelele constelației Boarului
Boarul (constelație) () [Corola-website/Science/303207_a_304536]
-
din strada Bolyai nr..., unde era sediul mai multor partide politice (PNL, PNȚ, etc.), dar și al UDMR, astăzi Curtea de Apel. Intenționau să-l reinstaureze pe Kincses. În același timp, transportați cu mai multe autobuze de la Reghin, Hodac, Ibănești, Toaca, etc., românii s-au îndreptat spre Studioul de Radio Târgu Mureș. Era ora 16. Ajungând în dreptul sediului partidelor, s-au luat la bătaie cu ungurii rămași în zonă. În dimineața zilei de 20 martie, cele două tabere au început să
Conflictul interetnic de la Târgu Mureș () [Corola-website/Science/302088_a_303417]
-
din Sovata și de pe Valea Nirajului, din Acățari, Miercurea Nirajului, Eremitu ce ocupau partea de la Consiliul județean până la statuia lui Avram Iancu. Pe cealaltă parte, 4000 de români, inclusiv veniți(aduși) din Reghin și de pe Valea Gurghiului, din Ibănești, Hodac, Toaca ce ocupau partea de la Consiliul județean spre Catedrala mică. În jurul orelor 14, Prefectura și Primăria au fost ocupate de UDMR și maghiari. Între timp, autobasculanta condusă de Marin Preda a capotat pe treptele Catedralei mici. Șoferul a fost lovit cu
Conflictul interetnic de la Târgu Mureș () [Corola-website/Science/302088_a_303417]
-
etaj, care îndeplinește și funcțiunea de clopotniță. El este construit din piatră fasonată. La parter este intrarea în curtea bisericii, în timp ce încăperea de la etaj, cu câte două ferestre pe laturile de nord și de sud, adăpostește două clopote și o toacă. În curtea bisericii, lângă peretele nordic al lăcașului de cult, a fost construită în anul 1999 o casă de prăznuire.
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
Vai de cei învinși !". Senatul apelează la Camillus, aflat în exil la Ardea. Îl numește în funcția de dictator și-i încredințează, odată cu ultimele forțe armate, soarta Romei. Cunoscând tactică galilor, Camillus își adaptează trupele la această, izbește surprinzător și toaca sistematic armata dușmana, reușind să-i alunge pe gali din Latium. La Veii și la Ardea, Camillus a reconstruit armata română, iar cetatea Caere a sprijinit Romă, primindu-i zeii, preoții, obiectele sacre, furnizându-i un ajutor militar substanțial, care
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
în revistă compania de onoare s-a început sfânta slujbă. Binecuvântarea a dat-o trimisul Patriarhiei Constantinopolului. După ce corul celor peste 100 de clerici a cânta „Cristos a înviat” s-a început înconjurarea catedralei. Înainte mergea un călugăr care bătea toaca din lemn, urmat de steagurile bisericii, corul bisericii, înalții ierarhi, regele și suita sa. Toată lumea a asculta rugăciunea intrării în genunchi. După ce, Regele Carol al II-lea a tăiat cordonul tricolor și s-a intrat în catedrală. Slujba sfințirii s-
Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din Bălți () [Corola-website/Science/312655_a_313984]
-
Alexandru Vlahuță (1858-1919). El și-a descris acea călătorie în capitolul „În munții Neamțului” din volumul "România pitorească" (1901). După ce trece Bistrița, el urcă Ceahlăul pornind din "„larga fâneață de pe poalele Ceahlăului”" de la schitul Durău. Liniștea este străpunsă de sunetul toacei. Grupul din care făcea parte scriitorul urcă pe munte de pe cărarea ce ducea din poiana schitului. De pe Curmătura Arșiții scriitorul vede schitul Durău "„cuibărit ca în fundul unei prăpăstii”". Drumeții coboară de la Cascada Duruitoarea pe albia răului și sosește la Durău
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
anul care vine. Însă, obiceiul care face comună Bistra să fie mai aparte de alte comune, este obiceiul de Paști numit "Prăgșor". Câțiva feciori necăsătoriți din sat (maxim 12) numiți " crai", în Vinerea Mare se adună în curtea bisericii unde instalează toaca și țevile special pregătite pentru pușcat. Apoi se îmbracă în haine de soldați și păzesc toaca și Mormântul Domnului. Toaca este păzita pentru a nu fi furată, până în a doua zi de Paști, iar dacă este furată, craii sunt nevoiți
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
este obiceiul de Paști numit "Prăgșor". Câțiva feciori necăsătoriți din sat (maxim 12) numiți " crai", în Vinerea Mare se adună în curtea bisericii unde instalează toaca și țevile special pregătite pentru pușcat. Apoi se îmbracă în haine de soldați și păzesc toaca și Mormântul Domnului. Toaca este păzita pentru a nu fi furată, până în a doua zi de Paști, iar dacă este furată, craii sunt nevoiți să o răscumpere. Din Vinerea Mare și până în a doua zi de Paști, se bate toaca și
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
numit "Prăgșor". Câțiva feciori necăsătoriți din sat (maxim 12) numiți " crai", în Vinerea Mare se adună în curtea bisericii unde instalează toaca și țevile special pregătite pentru pușcat. Apoi se îmbracă în haine de soldați și păzesc toaca și Mormântul Domnului. Toaca este păzita pentru a nu fi furată, până în a doua zi de Paști, iar dacă este furată, craii sunt nevoiți să o răscumpere. Din Vinerea Mare și până în a doua zi de Paști, se bate toaca și se pușcă cu țevile
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
păzesc toaca și Mormântul Domnului. Toaca este păzita pentru a nu fi furată, până în a doua zi de Paști, iar dacă este furată, craii sunt nevoiți să o răscumpere. Din Vinerea Mare și până în a doua zi de Paști, se bate toaca și se pușcă cu țevile pregătite special. În a doua zi de Paști după ce se iese de la biserică, craii încep a colinda prin sat. Aceștia merg din casă în casă însoțiți de un taraf și strigă : "hop, hop, hop, vivat
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
grad avansat de degradare și se mai distinge doar într-o mică parte a bisericii. În anul 1917, în decursul primului război mondial, austro-ungarii au confiscat [din biserică] cele 2 clopote mari, lăsând-o cu clopotul cel mic și cu toaca. După unire, în anul 1924 credincioșii au reusit să cumpere un clopot cu suma de 10.196 lei.
Biserica de lemn din Apahida () [Corola-website/Science/310131_a_311460]
-
Sfintei Cruci” din Pătrăuți a fost construită în anul 1725, odată cu refacerea mănăstirii de maici la începutul secolului al XVIII-lea. Clopotnița este o construcție din lemn cu un etaj, cu influențe din partea Maramureșului. La etajul clopotniței se află o toacă din lemn și trei clopote de bronz turnate în prima jumătate a secolului al XIX-lea de către meșterul clopotar Mihai Fogoș din Pătrăuți. Cele trei clopote au în componența lor și argint. Familia Fogoș a fost renumită în secolul al
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
Hodac (în maghiară: "Görgényhodák") este o comună în județul Mureș, Transilvania, România, formată din satele Arșița, Bicașu, Dubiștea de Pădure, Hodac (reședința), Mirigioaia, Toaca și Uricea. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Hodac se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,32%). Pentru 1,39% din populație, apartenența etnică nu
Comuna Hodac, Mureș () [Corola-website/Science/310657_a_311986]