1,739 matches
-
stampă a Căilor Lactee, Vâslește într-o barcă prin timpuri paralele, Răvășitor, e Phoenix din mit, printr-o scânteie Aruncă, spre-a renaște, un trup în limbi rebele. Hoinar printre planete, inundă omenirea Cu fraze adormite, în nopți ce-și torc misterul. E simfonie scrisă, exaltă dăltuirea Cu-amprenta dulce-amară ce-alungă efemerul. Se-amuză-n nebunia-i, cu vise zgribuite Pe gheață azvârlite, de-o mână de iluzii, Se amăgește-n patimi, prin treceri răvășite, O minte îi degajă mănunchi de deziuzii
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
printr-o stampă a Căilor Lactee,Vâslește într-o barcă prin timpuri paralele,Răvășitor, e Phoenix din mit, printr-o scânteieAruncă, spre-a renaște, un trup în limbi rebele.Hoinar printre planete, inundă omenireaCu fraze adormite, în nopți ce-și torc misterul.E simfonie scrisă, exaltă dăltuireaCu-amprenta dulce-amară ce-alungă efemerul.Se-amuză-n nebunia-i, cu vise zgribuitePe gheață azvârlite, de-o mână de iluzii, Se amăgește-n patimi, prin treceri răvășite,O minte îi degajă mănunchi de deziuzii.... XXIX. E VREMEA
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
fumegă și scuipă o pucioasă groasă mi-a murit un pisic ți-am spus? avea 12 sau 37 de ani, nimeni nu știe mieuna în engleză sau leopardă nu știu unde plutește sufletul lui acum probabil călare pe o balenă cu care toarce în duet sau poate aleargă după fluturi în Casablanca oricum stau lucrurile nu voi mai fi cel de ieri cum nici iarba nu crește invers nici păsările nu zboară în revers mă mulțumesc să fiu un bizantrop al Bizanțului bisectat
ÎN CĂUTAREA LUMINII (POEME) de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376098_a_377427]
-
spirală de spirale Între oglinzi paralele născând lumi și intermundii, Nins de gânduri vis de dor nemărginit jertfe mituri Din neființă smulge-n darul vieții tot ce mișcă și visează Prin cuget și simțire prefira totul toate Firul firii-l toarce-ntruna prin a luminii tranșă, Nimeni nu-i cuprinde-n veci nemărginirea razei Ce-ntr-un fir de praf citește istorii neștiutelor milenii Azi cum ieri ori mâine prin gâtul clepsidrei Sirinx de lebădă-n supremă cantului sfânt sublimare Simfonice
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
de sfere pe dublă spirală de spiraleîntre oglinzi paralele născând lumi și intermundii, Nins de gânduri vis de dor nemărginit jertfe mituriDin neființă smulge-n darul vieții tot ce mișcă și viseazăPrin cuget și simțire prefira totul toateFirul firii-l toarce-ntruna prin a luminii tranșă,Nimeni nu-i cuprinde-n veci nemărginirea razeiCe-ntr-un fir de praf citește istorii neștiutelor mileniiAzi cum ieri ori mâine prin gâtul clepsidreiSirinx de lebădă-n supremă cantului sfânt sublimare Simfonice trăiri gheizere de spectre fulger
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
grele” bradului (identității neamului său), ce „stă-n vamă, crește-n vamă/ Și-a încărunțit de dor”. Degeaba „A tot scris petiții luna/Și copiii triști au scris,/ Răspundea Tăcerea-ntruna:/Bradul vostru-i interzis!”. -pe același fir tematic se toarce și suspinul din „Poem cu țară”, în care deznădejdea poetului îngenunchează-n rugă: „Vai, ochii nopții parcă-ar fi morminte/ Spre care-o să venim să ne cunune/Însingurările din rugăciune/ Iubito, ce-amiroși a primăvară,/ Noi suntem condamnați să
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
în ochi, doamna Crăciun s- a așezat pe unicul scaun din atelier pe care nu ajunseseră stropi de vopsea și a privit dezastrul fără să spună nici un cuvânt. Bulgăraș a coborât, parcă simțindu- i tristețea bătrânei și a început să toarcă încetișor. Stăpâna a întrebat- o în șoaptă: - Ce ai făcut Bulgăraș? Ce ne facem? Dacă anul acesta copiii nu vor mai primi daruri va dispărea magia Crăciunului. Înțelegi? Uitând că pisicuța este plină de culori, a strâns-o la pieptul
OVEŞTI PENTRU VACANŢA DE CRĂCIUN (2) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372558_a_373887]
-
Bietul suflet candriu, de taximetrist, capitalist, gemea înăbușit de gândurile astea pâcloase, printre care, abia se mai zăreau visele lui albe, de businessman împlinit. Dar, nu se lasă el doborât. Va ține cu dinții de pleașcă. Rezervorul este plin, motorul toarce ca o pisică mângâiată, clientul a fost generos și i-a vârât în buzunar planetara... ce mai vrea? Să țină cu dinții covrigul volanului. Atât! Chiar atât? Păi, capitalistul nu-i capitalist dacă nu vrea mai mult. De pildă...ce-
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372592_a_373921]
-
îmbrățișează văzduhul și întunecă speranță, moartea să-i răpească duhul! Privesc Toamna regăsirii, cu viața-n același destin, pe cărarea împlinirii, din Pământ în Astral Divin! Privesc Toamna când se coace rodul în copacul vieții! Iar fuior de timp îmi toarce ițele eternității! Privesc Toamna gândurilor care-mi țes priviri de ceață! Fila anotimpurilor pe retina mea îngheață! © Maria Filipoiu 18.11.2014 Referință Bibliografică: PRIVESC TOAMNA / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1421, Anul IV, 21 noiembrie 2014
PRIVESC TOAMNA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372747_a_374076]
-
alint Tristețea în mine o nărui Frumoasă cu ochi de iacint. Ți-s buzele miere curată Ochii, strălucitoare oglinzi Trupul, o vraja iar tu înzestrata Fericirea în clipe s-o vinzi. Mătase ți-e pielea, iar sânii dulceața Degetele tale torc iubirii fuior, Zile și nopți flamanda de-amor C-un zâmbet trezești dimineață. Ești clipă ce trece și clipă ce vine, Râvnita mereu de tot muritorul Tu știi să-ncălzești iubirii cuptorul, Ești locul de unde se pleacă și vine. Referință
FEMEIE ,DOAR CU GÂNDUL MĂ-NVĂLUI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372787_a_374116]
-
la bufetul numit MAT, țuică făcută din cartofi și tăceau cu ochii în pământ. Copiii familiei Rogojină-Pumpel au crescut s-au dus pe la școli, s-au așezat pe la casele lor, unii la oraș, alții lângă părinți, viața așa cum știm își toarce firele ei neștiute, au apărut și nepoții, legați însă toți de locul unde văzuseră lumina zilei, de misterul dragostei ce-i unea mai presus de orice. Nunțile, botezurile, cumetriile, sărbătorile și vacanțele copiilor umpleau curtea bătrânească de veselie, iar Hanți
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
hârtie Stare Gânduri de ispită- Tablou cu fecioară La mânăstire Întrerupere La ochiul de geam Pânza de paing taie Lama luminii Mutare Desen pe tavan Cu hățuri ce trag cerul Într-o caleașcă Coabitare Cușcă de câine Înăuntru leneșă Pisica toarce Paradox Tot din natură Are umbră pe pământ Numai soarele... Citește mai mult MirareVin puhoaiele-Pe volburi legănatăBarca de hârtieStareGânduri de ispită-Tablou cu fecioarăLa mânăstireîntrerupereLa ochiul de geamPânza de paing taieLama luminiiMutareDesen pe tavanCu hățuri ce trag cerulîntr-o caleașcăCoabitareCușcă de câineînăuntru
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
din cer cristale mii, rebele, Dumnezeiește tot împodobind. Se-mbracă-n straie-alese de regina Pădurea, ca-n povestea de demult Și capătă pământul o lumină De diamante albe strălucind. Sub gheață rece scapătă izvorul, Tot clipocindu-și cântecul duios, Isi toarce iarnă fulgii în fuiorul Covorului regal întins pe jos. Ce maiestuos alai prin curți se-adună, Pe câmpuri îmbrăcând mantale noi! Povești la gură sobei iar răsună. Se-ntorc din cărți ai iernilor eroi. E noapte. Iese luna în înalturi
IARNĂ de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373208_a_374537]
-
la mâini ce tremurau, Dar fericiți în jurul lor cântau, Făceau din săniuțe, trenulețe. În jurul sobei seara lângă vatră Ne depăna bunica amintiri, De sărbători veneau feciori la poartă Și se nășteau vremelnice iubiri. Iar seara se-adunau bătrâni la clacă Torceau cântând, fuior, după fuior, În jurul lor erau copii de-o șchioapă Și ascultau vrăjiți povestea lor. Când vântul troienea zăpezi pe sate Iar gerul desena flori în ferestre, Noi zgribuliți ne strecuram în noapte, Să-i facem mamei glume, nebunește
BRĂDUȚ NINS DIN CODRU- COLINDUL BRADULUI de ANA PODARU în ediţia nr. 2172 din 11 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376135_a_377464]
-
în: Ediția nr. 2355 din 12 iunie 2017 Toate Articolele Autorului S-a rostogolit Luna în lacul cu nuferi, iar florile par lumânări aprinse-n altar, când diva se golește înfloresc luceferi și luciul apei se preschimbă-n cleștar. Vântu-și toarce fuioarele în fine adieri, iar miresmele se-mpânzesc involuntar, dar lacul tresare sub eolienele atingeri, apoi nămolul se dislocă ca și-un ghețar. Iar un sticlete trist orchestrat de greieri își cântă oful precum un vechi flașnetar, nuferii luminează ca
LACUL CU NUFERI de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376260_a_377589]
-
ferice Și cu toate-acestea, sufletul se-mbracă-n binecuvântare. Până când mai ticăie al inimii ceasornic ne-nțeles? Încotro-și trimite sunetele alungindu-se în aer? Un răspuns e greu să dai când faldurile depărtării ard Și când vremea nestatornică mai toarce din al vieții caier. Cum să te înalți din tina ancestrală înspre albe stele? Încotro să îți găsești culcuș de pocăință și iubire? Mintea, cosmosul ființei tale,-ncearcă să ascundă vidul Ce s-a-ncolăcit, precum un șarpe, -nvăluindu-te-n orbire. Suflet, inimă
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
un răspuns fericeși cu toate-acestea, sufletul se-mbracă-n binecuvântare. Până când mai ticăie al inimii ceasornic ne-nțeles? Încotro-și trimite sunetele alungindu-se în aer?Un răspuns e greu să dai când faldurile depărtării ardși când vremea nestatornică mai toarce din al vieții caier.Cum să te înalți din tina ancestrală înspre albe stele? Încotro să îți găsești culcuș de pocăință și iubire? Mintea, cosmosul ființei tale,-ncearcă să ascundă vidulCe s-a-ncolăcit, precum un șarpe, -nvăluindu-te-n orbire.Suflet, inimă și
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
Nebunul ce se-aruncă dezbrăcatDe minte, acolo unde-adastă nurii! Mă vor ucide poate aruncândCu pietre de smarald dumnezeiesc,... XVII. INELUL, de Gabriela Mimi Boroianu , publicat în Ediția nr. 2207 din 15 ianuarie 2017. (Partea a-IV-a) Pisoiul se frecă de el torcând. Îl privi un timp mângâindu-l pe ceafă. - Și ție ți-e dor, nu-i așa... Oftă și se ridică. -Hai să ne culcăm... noaptea e un sfetnic bun. Deschisă poarta și intră. Pisoiul îl urmă cuminte. Aleea era luminată
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
nu-i nimic. Nu e prima dată când mănânc singur. Ieșind din birou tatăl îl privi lung. - Ce-ai făcut? Se oprise în ușa bucătăriei și privi către tatăl său ... Citește mai mult (Partea a-IV-a)Pisoiul se frecă de el torcând. Îl privi un timp mângâindu-l pe ceafă.- Și ție ți-e dor, nu-i așa... Oftă și se ridică.-Hai să ne culcăm... noaptea e un sfetnic bun.Deschisă poarta și intră. Pisoiul îl urmă cuminte. Aleea era luminată
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
încetunel oamenii despre care se făcea vorbire, mișcându-se încotro îi trimetea rostul. Arar, ăl mare dintre copii împingea cu vătraiul lemnele, să ia locul tăciunilor. Toți, tata și cei trei băiețași aruncau între dânșii priviri lucioase, nerăbdători să fie tors basmul din furca minunată cu aduceri-aminte. ... De când era pe lume, Natalia trăise la poala păduricii, crescând deodată cu arborii tineri și lăstarii fragezi ai acesteia. Îi pria fetei adierea vântului împarfumată de arborii vecini, iar verdele acestora îi dădeau veselă
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
Autorului De mă mai nasc o dată aș vrea să-mi fii menit Să întregesc cu tine o lacrimă ce plânge Pe-obrazul de smântână al unui răsărit Când noaptea despletită înfrântă umbre-și strânge. Aș vrea să fiu clepsidra ce toarce nemurirea Iar tu să fii nisipul de ea îmbrățișat Când timpul se destramă spre a-și împlini menirea Eu să-l adun în palmă ca mie să-mi fii dat. Să nu mai mergi pe drumuri de neguri și tumult
DE MĂ MAI NASC O DATĂ... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371768_a_373097]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > LA RUȘII-MUNȚI Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 2347 din 04 iunie 2017 Toate Articolele Autorului LA RUȘII-MUNȚI La Rușii-Munți se toarce veșnicia, Stă " Bursucău " - n mâini c-un fus de timp, Dumnezeiescul " Scaun " stă de veghe La firul vieții-n fiece-anotimp. La Rușii-Munți e mai albastru cerul, Strălucitoare stele-n nopți de jar Par licurici împrăștiind lumină, Clipe de vară-n
LA RUŞII-MUNŢI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371765_a_373094]
-
de-i soare, La Rușii-Munți... Transcedental decor... ( vol. " Catarge peste timp ", ed.NICO, dec.2016 ) ..................................................... LA RUȘII-MUNȚI ( II ) La Rușii-Munți... Seară fierbinte de vară... Greierii cern Timpul, cu aripi de ceară. Trec lin păstori Turme spre somn și uitare... Fusele torc Veșnic, pe-a vieții cărare. Sub " Bursucău " Satul petrece sorocul... Mândri, " rusenii ", Împărățesc holda, locul. Mureșul sfânt Curge spre ceruri de stele... La cimitir Dorm amintirile mele. Sufletul meu Încărunțește-n pustie... E Dumnezeu " Rusan " din veci, pe vecie. Mugurel
LA RUŞII-MUNŢI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371765_a_373094]
-
în zori, să-ți amintești când noi eram copii și alergam desculți prin pufurile de nori, aud plângând în jurul meu și ploaia, aud cum plânge lacul, izvorul pe dealuri văd că s-a pornit văpaia, și vieții am să-i torc, fuiorul. Referință Bibliografică: mai plânge / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2268, Anul VII, 17 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Stejărel Ionescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
MAI PLÂNGE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375668_a_376997]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > ISPRĂVILE LUI CUPIDON (PART. 11) Autor: Silvia Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 2184 din 23 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Clara rămase cu brațele sprijinite pe volanul mașinii, al cărei motor încă mai torcea silențios, așteptând răbdător să-și încheie misiunea din acea zi. Era sfârșită de oboseală iar tâmplele îi pulsau dureros, strânse în menghina unei migrene ce o torturase fără milă, încă de dimineață. Avusese la serviciu o zi infernală și pierduse
ISPRĂVILE LUI CUPIDON (PART. 11) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375653_a_376982]