4,574 matches
-
din prima eprubetă se încălzește uniform. Când apa atinge temperatura de topire a grăsimii, acesta se desprinde de termometru și se ridică la suprafața apei. Se citește temperatura care reprezintă punctul de topire al grăsimii respective. La determinarea punctului de topire, trebuie avut în vedere că grăsimile sunt amestecuri de gliceride și nu au punct de topire net. Se consideră ca punct de topire temperatura citită în momentul când grăsimea este complet limpede. VIII.2.3. Determinarea culorii de iod Principiul
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
desprinde de termometru și se ridică la suprafața apei. Se citește temperatura care reprezintă punctul de topire al grăsimii respective. La determinarea punctului de topire, trebuie avut în vedere că grăsimile sunt amestecuri de gliceride și nu au punct de topire net. Se consideră ca punct de topire temperatura citită în momentul când grăsimea este complet limpede. VIII.2.3. Determinarea culorii de iod Principiul metodei Metoda permite stabilirea culorii de iod a uleiului prin compararea probei de analizat cu o
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
suprafața apei. Se citește temperatura care reprezintă punctul de topire al grăsimii respective. La determinarea punctului de topire, trebuie avut în vedere că grăsimile sunt amestecuri de gliceride și nu au punct de topire net. Se consideră ca punct de topire temperatura citită în momentul când grăsimea este complet limpede. VIII.2.3. Determinarea culorii de iod Principiul metodei Metoda permite stabilirea culorii de iod a uleiului prin compararea probei de analizat cu o scară de culoare, formată din soluții de
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
soluție 0,1 N; fenolftaleină, soluție alcoolică 2 %, amestec alcool-eter 1:1, neutralizat în prezența fenolftaleinei cu hidroxid de sodiu. Mod de lucru Într-un vas Erlenmeyer se iau 1-2 g grăsime și se încălzește moderat (cca 50 C) până la topire. Se adaugă 20 -25 ml amestec alcool-eter și câteva picături de fenolftaleină, se agită, după care se titrează cu NaOH 0,1 N sub agitare continuă, până la apariția culorii roz care trebuie să persiste 30 de secunde. Mod de calcul
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
susceptibile a produce unde de torsiune - iată câteva dintre acestea: -deformarea unui obiect; -ciocnirea unui jet de aer de un obstacol; -curgerea nisipului într-o clepsidră; -absorbția luminii; -frecarea; arderea; -încălzirea / răcirea unui obiect; -tranzițiile de fază ale substanțelor (înghețare, topire, vaporizare etc.Ă; -transmiterea curentului electric; dizolvarea și amestecarea substanțelor; -ofilirea plantelor;-schimbări bruște la nivelul conștiinței umane ș.a. Experimentele lui Kozyrev au mai arătat că aceste câmpuri de torsiune pot fi absorbite de substanțe precum zahărul, ecranate de foliile
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
ar fi cauzat instantaneu moartea. Afară de acest straniu fapt, în apropierea așezării s-au descoperit numeroase pietre topite și lipite între ele, ca și cum ar fi fost supuse unei temperaturi foarte ridicate, de mii de grade. Ce ar fi putut produce topirea acestor pietre ? În mod sigur nu locuitorii orașului abandonat ... Și pentru ca misterul să fie deplin, unele dintre scheletele descoperite în aceste site-uri sunt mult mai radioactive decât ar fi normal (lucru despre care, evident, arheologilor nu prea le place
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
întrerupătoarelor se face după încărcarea acestor condensatoare. Figura 2.22. Schema de principiu a unui sistem de compensare a șocurilor de putere reactivă Măsurile aplicabile în faza exploatare sunt de natură tehnicoorganizatorică și pot fi: Exploatarea cuptoarelor în perioada de topire la tensiuni reduse fapt ce duce la creșterea impedanței echivalente și deci scăderea puterii de scurtcircuit a cuptorului St. Exploatarea cuptoarelor în UHP (Ultra High Power), regim caracterizat de arcuri mai scăzute și mai stabile și cu puteri specifice de
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
și cu puteri specifice de circa 150 kW/m2. În acest caz sistemul de alimentare a cuptorului trebuie să suporte acest regim. Înlocuirea lămpilor cu incandescență cu lămpi fluorescente, mai puțin sensibile la flicker. Decalarea în timp a perioadei de topire, dacă sunt mai multe cuptoare. De precizat că dacă λ sau λT se află în zona de demarcație (în faza de proiectare) atunci realizarea efectivă a investițiilor aferente combaterii flickerului se face numai după măsurători la PIF. Figura 2.23
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
prin filtrare sau decantare. La recristalizare este foarte importantă alegerea solventului cel mai potrivit. Eficiența recristalizării depinde de următoarele : relația dintre structura chimică a substanței și a solventului; diferența de solubilitate a substanței la cald și la rece; punctul de topire al substanței în comparație cu punctul de fierbere al solventului; solventul sa nu reacționeze cu substanța de purificat; utilizarea unor solvenți suficient de volatili pentru a putea fi îndepărtați din substanța cristalină cât mai ușor. Alegerea procedeului de separare finală a substanței
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
Sulful elementar este fiziologic inert dacă nu ținem seama de efectele discutate până acum. 3. Partea experimentală 3.1.Obținerea sulfului Prepararea industrială a sulfului se face prin extragerea din zăcămintele de sulf prin procedee fizice: separarea din roci prin topire (procedeele calcheronelor și autoclavelor) procedeul sondelor (Frasch) pentru zăcămintele de adâncime când sulful este scos la suprafață cu ajutorul vaporilor de apă supraîncălziți. sau procedee chimice: din H2S recuperat după purificarea gazelor naturale. Prepararea sulfului în laborator se bazează pe metode
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
prin filtrare sau decantare. La recristalizare este foarte importantă alegerea solventului cel mai potrivit. Eficiența recristalizării depinde de următoarele : relația dintre structura chimică a substanței și a solventului; diferența de solubilitate a substanței la cald și la rece; punctul de topire al substanței în comparație cu punctul de fierbere al solventului; solventul sa nu reacționeze cu substanța de purificat; utilizarea unor solvenți suficient de volatili pentru a putea fi îndepărtați din substanța cristalină cât mai ușor. Alegerea procedeului de separare finală a substanței
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
Sulful elementar este fiziologic inert dacă nu ținem seama de efectele discutate până acum. 3. Partea experimentală 3.1.Obținerea sulfului Prepararea industrială a sulfului se face prin extragerea din zăcămintele de sulf prin procedee fizice: separarea din roci prin topire (procedeele calcheronelor și autoclavelor) procedeul sondelor (Frasch) pentru zăcămintele de adâncime când sulful este scos la suprafață cu ajutorul vaporilor de apă supraîncălziți. sau procedee chimice: din H2S recuperat după purificarea gazelor naturale. Prepararea sulfului în laborator se bazează pe metode
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
alunecare, alunecarea Pârcovaci este o alunecare de adâncime, suprafața de alunecare fiind mai mare de 5 m, în malul stâng al râului Bahlui, se apreciază că adâncimea suprafeței de alunecare este de circa 10 m. Reexaminarea alunecării pe teren, după topirea zăpezii, în luna martie 1997, în baza observațiilor făcute în teren, inclusiv în zona albiei râului Bahlui, s-a constatat că procesul de alunecare tinde spre o stabilizare relativă, limitele alunecării fiind aproape aceleași ca cele conturate în luna ianuarie
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
avea albie cu scurgere permanentă. În partea din amonte acest șes este svântat, neinundabil și cultivat în întregime. În partea din aval, la vest de gara Ceplenița, unde confluează cu valea Cotnarilor, șesul Buhalniței vechi este mlăștinos și uneori, la topirea zăpezilor sau în perioadele cu ploi torențiale se acoperă cu apă. Șesul Buhalniței actuale, la intrarea în depresiunea de contact, imediat în aval de localitatea cu același nume, se lărgește până la peste 400 m. Este un șes jos, mlăștinos și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
datorită condițiilor create de vreme, în formarea scurgerii predomină sursele subterane de stratificație, procentul pentru râul Bahlui la punctul hidrologic Hârlău este de 13,73% (M. Pantazică, 1974). Primăvara, scurgerea lichidă crește sensibil, de câteva ori în raport cu iarna, însă datorită topirii mai lentă a zăpezii de pe platourile și dealurile înalte, a gradului ridicat de împădurire, scurgerea este totuși moderată, ajungând la 50, 49% din volumul anual (V. Băcăuanu, 1980). Vara, prin plasarea maximului pluviometric la începutul anotimpului, volum de apă transportat
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
iulie 1958, 31 zile în august 1968, șase zile în iulie 1979 (Punctul hidrologic Hârlău 1998). Apele mari sunt determinate de alimentarea din surse superficiale un timp mai îndelungat. Acestea se produc, de obicei, la sfârșitul iernii - începutul primăverii, datorită topirii zăpezii, frecvent însoțită de ploi. În bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari această perioadă începe în luna martie, printr-o creștere timidă în care se consumă zăpada din zonele cu altitudini sub 300 m (Pe versanții estici
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
luna martie, printr-o creștere timidă în care se consumă zăpada din zonele cu altitudini sub 300 m (Pe versanții estici și sud-estici ai Dealului Mare, respectiv pe versanții vestici și sud-vestici ai Culmii Holmului). După o scurtă perioadă, începe topirea masivă a zăpezii și la partea înaltă a platourilor și dealurilor, fapt ce se reflectă în regimul scurgerii până la mijlocul lunii mai. Viiturile au geneză pluvială, în marea lor majoritate. În bazinul Bahluiului amonte de Cotnari, viiturile sunt caracteristice intervalului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
1-hexadecilpiridiniu. Clorura de cetil piridiniu este folosită ca agent antibacterian în pasta de dinți, apa de gură, tablete mentolate. A fost demonstrată eficiența sa în prevenirea plăcii dentare și reducerea gingivitei. Aspect: pulbere albă, cu miros slab caracteristic. Punct de topire: 80 - 84°C. Solubilitate: ușor solubilă în apă, etanol sau glicol; greu solubilă în acetonă, eter sau hidrocarburi. Principiul metodei: urmărirea variației tensiunii superficiale în funcție de concentrația soluției apoase de clorură de cetil piridiniu (CCP) și urmărirea variației conductibilității echivalente în funcție de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
argint. Prin concentrarea minereului se obțineau un amestec de sulfuri a mai multor elemente. Se aruncau toate celelalte lemente și se extrăgea numai argintul. +Aliajele produse prin sintetizare,din mai multe carburi metalice sunt de obicei nerecuperate. Metalele reutilizate prin topire pierd o parte din caracteristicile inițiale de aceea se amestecă cu metal nou. +La obținerea unor oțeluri din fier vechi se utilizează o cantitate mai mare de energie, fiind necesară unele analize pentru a vedea ce are nevoie șarja de
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
bucșe, roți dințate, diverse elemente în industria constructoare de mașini, etc. Acestea sunt greu recuperabile, fiecare material din piesele ar trebui recuperate electrochimic. De obicei bucșele de bronz care sunt introduse în repere de fier nu se mai recuperează, la topire metalele respective impurifică șarja de fier. Se adaugă unele materiale ce scor aceste metale în zgură, aruncînd aceste metale. Industrializarea lemnului De obicei lemnul utilizat la ferestre și la uși ce se găsește fie sub formă simplă fie prelucrat (multistrat
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
apei . Reprezentată în organism de organul rinichi. Aceste elemente reacționează între ele în mai multe feluri. Se deosebesc trei cicluri de a reacționa: Ciclul constructiv Lemnul prin ardere creiază focul. Focul formează cenușa.(pămînt) Din pămînt se extrage metalul. Prin topire se produce un lichid(apă) Apa hrănește lemnul. Ciclul distructiv Apa stinge focul. Focul topește metalul. Metalul distruge lemnul. Lemnul suge seva pămîntului. Pămîntul oprește apa. Aceste cicluri sunt importante funcționării întregului organism. în explicarea Ciclul reductiv în care elementele
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
Na2CO3 : Cr2(SO4)3·18H2O = 3:5:1 până se obține o masă galbenă. Știind că din reacție se degajă 136,267 L gaz măsurat la 182°C și presiunea de 1 atm, se cer: a) masa amestecului solid supus topirii și compoziția sa (în procente masice și procente molare); b) compoziția procentuală (masică și molară) a topiturii și a gazelor. 12 Pentru determinarea concentrației unei soluții de azotit de sodiu, 10 cm3 din aceasta se titrează, în prezența a 3
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
și acid sulfuric și de apa regală. Reniul nu se dizolvă în hidracizi, dar reacționează cu acidul azotic, cu acidul sulfuric și cu acidul percloric. Soluțiile bazice, în prezența oxigenului atmosferic, reacționează cu reniul, în schimb nu atacă manganul. Prin topirea oxidantă a hidroxizilor alcalini cu mangan se formează manganați. Manganul este oxidat și de oxidanți puternici, precum cloratul de potasiu. Halogenurile la stări de oxidare superioare sunt formate prin legături covalente, iar în contact cu apa hidrolizează. Singura halogenură cunoscută
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
scrise mai sus, volumul de monoxid de azot care se degajă la tratarea aliajului cu acid azotic concentrat se poate calcula astfel: = 35 mL (c.n.) = 18,67 mL (c.n.) = 53,67 mL (c.n.) Probleme propuse 1 La topirea cobaltului împreună cu zincul, se obține o fază intermediară cu formula CoZn3. În ce raport masic trebuie amestecate cele două metale pentru a obține o topitură care să conțină 10% zinc liber? 2 Un amestec topit, de aur și cadmiu, conține
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
au fost conferite și cu care mă identific în chip spontan și irațional. Identitatea (OM) și diferența (cele douăsprezece determinații) nu stau niciodată în cumpănă. Ar fi nevoie de o uriașă îmbrățișare, de ștergerea a tot ce este diferit, de topirea tuturor hotarelor pe o cale afectivă, pentru ca elementele fondului intim străin să-și piardă forța negativă. Doar democrația în fața morții și a lui Dumnezeu (acest punct suprem de anulare a diferențelor) îmi aduce aminte de hotarul finitudinii și al faptului
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]