1,211 matches
-
zona din nord-estul Transilvaniei n-au fost Încă descoperite. Ele ar fi scos la vedere mai mult continuitatea elementului daco-romanic și al dacilor liberi și În zonele muntoase, acolo unde s-a retras populația autohtonă din calea prădăciunilor barbare. Dacă Toplița este zona În care au dăinuit dacii liberi, retrași În munți până la venirea slavilor, putem admite că și Munții Gurghiului, Munții Călimani, Giurgiului și Harghitei au putut fi adăpost pentru populația autohtonă, acei daci liberi. Puținele luminișuri din codri, preluci
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
numele: Baci, Câmpean, Țepeluș, Ciubotar, Ciortan, Deac, Goga, Iacob, Chindea, Colcer, Cozma, Marc, Morar, Molnar, Olah, Român, Simion, Stan, Suciu, Sava, Stașca, Urzică, Vodă, Vescan, și alții. Aceste nume acum au dispărut, dar se găsesc În Subcetate, Gălăuțaș, Sărmaș și Toplița. Români În Remetea mai erau În anul 1992 doar douăzeci și doi, iar acum nu știu dacă mai e vreunul (În anul 1930 erau 104 români). Deci populația românească din Gălăuțaș nu a venit aici numai din Moldova, ci și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
suferind procesul de maghiarizare. Școala și situația Învățământului În ultimele două veacuri Dacă pe raza actualei localități Gălăuțaș o școală propriu-zisă există doar din anul 1905, acest fapt nu poate dovedi că În sat, pe atunci, toți locuitorii erau analfabeți. Toplița care se află la o distanță de numai câțiva kilometri avea școală românească Încă din anul 1858, iar o școală confesională funcționează aici Între anii 1781 și 1790. Și În Subcetate puteau Învăța copiii din Gălăuțaș unde era școală românească
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
murit la catedră cum mor marii actori pe scenă. Gălăuțenii, având mulți dintre ei rude În Subcetate, Își dădeau copiii la școală acolo, la frații sau la surorile lor. Un rol important În zonă Îl are Mănăstirea Doamnei din Moglănești - Toplița, pe care tradiția orală o atribuie unei boieroaice din vremea lui Mihai Viteazul. O inscripție pe o icoană scrisă În limba slavonă indică anul 1677. Tradiția ne spune că aici funcționa una dintre primele școli românești de pe Valea Superioară a
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
dascăl de sorginte din Bărboși, județul Galați, și se numea Vasile Sturzea. Fiind mai aproape de Gălăuțaș, oferea posibilitatea unor copiii din Gălăuțaș să Învețe carte aici. Tot aici, la slujbele din duminici și sărbători, veneau credincioșii ortodocși din Gălăuțaș și Toplița. Prin anul 1905, vine În Gălăuțaș Dumitru Gafton, fratele Învățătorului Petru Gafton, amândoi absolvind Seminarul Teologic Greco-catolic din Blaj, care au ales să slujească la catedră și nu la altar. Despre Dumitru se spunea că nu prea călca a popă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
școala primară urmau o școală de arte și meserii. Aceste școli de arte și meserii erau la mare cinste pe atunci datorită faptului că meseriașii erau prețuiți ca fiind artiști În meseria lor. O astfel de școală funcționa și În Toplița. În zona superioară a Văii Mureșului licee teoretice erau doar la Gheorgheni, Reghin și Târgu Mureș. Pe lângă fiecare școală, Începând cu ciclul primar și terminând cu cel liceal, se construise casa directorului În care acesta era obligat să locuiască atâta timp cât
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
unei mănăstiri mai vechi. Că a fost construită pe vremea lui Mihai Viteazul sau după ce acesta a fost decapitat, nu se poate ști cu precizie. E vorba de urmele vechii mănăstiri. O icoană aflată la muzeul Mănăstirii Sf. Ilie din Toplița, reprezentând Adormirea Maicii Domnului, are o inscripție În limba slavonă datată din anul 1677, iar un Minei buzoian este dăruit mănăstirii În anul 1689. Oricum, construcția este tipică pentru construcțiile bisericuțelor de lemn din Ardeal din secolul al XVII-lea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
egumenă, maica Ecaterina. Hramul mănăstirii este la 8 septembrie, Ziua Nașterii Maicii Domnului. Imaginați-vă cum de pe dealurile și văile din preajma Moglăneștilor curgeau În șiruri țărani din Preluca și Zăpode, de pe Dealul Armanului, Filpea ori de pe dealurile Sărmașului, de pe Valea Topliței și Subcetate, din Hodoșa și Călnaci, Îndreptându-se spre Părăul Doamnei unde se afla Mănăstirea din Moglănești. Și aceasta Încă cu trei veacuri În urmă. Ei, țăranii, credincioși din tată-n fiu, veneau aici la rugă și când mănăstirea era
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
unul singur În trinitatea lui, fie că spunem Sfântul Duh sau Sfântul Spirit. Biserica fiind mică, puțini ajungeau Înăuntru pentru Închinăciune, dar stăteau acolo În pridvor și În curte pe Dâmbul unde se slujea În Mănăstirea Doamnei. Probabil că În Toplița să mai fi fost astfel de bisericuțe din lemn În acea vreme. Bătrânii mergeau cu căruțele trase de cai ori de boi, alții rămâneau acasă să Îngrijească de gospodărie. Ei aveau biserica În suflet, că doar credința sinceră, iubirea lui
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
În suflet, că doar credința sinceră, iubirea lui Dumnezeu și al aproapelui, faptele bune și curățenia sufletească ne aduc mântuirea. Așa se spunea pe atunci. În Gălăuțaș abia prin anul 1903 s-a Înălțat o biserică de lemn, adusă din Toplița, de pe deal. Terenul pe care a fost reconstruită a fost donat de familia Cotfas. În Toplița, fiind construită În anul 1791, avea hramul Sfântului Nicolae, sfânt care vine În calendarul creștin din Grecia secolului al II lea, unde numele lui
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
sufletească ne aduc mântuirea. Așa se spunea pe atunci. În Gălăuțaș abia prin anul 1903 s-a Înălțat o biserică de lemn, adusă din Toplița, de pe deal. Terenul pe care a fost reconstruită a fost donat de familia Cotfas. În Toplița, fiind construită În anul 1791, avea hramul Sfântului Nicolae, sfânt care vine În calendarul creștin din Grecia secolului al II lea, unde numele lui inițial era Nicoară. Adusă și ridicată În Gălăuțaș, Își va schimba hramul la 15 august când
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
hramul Sfântului Nicolae, sfânt care vine În calendarul creștin din Grecia secolului al II lea, unde numele lui inițial era Nicoară. Adusă și ridicată În Gălăuțaș, Își va schimba hramul la 15 august când se sărbătorește Adormirea Maicii Domnului. La Toplița În Deal fusese construită din lemn de brad În anul 1791. Biserica ortodoxă care a fost construită În anul 1711, a fost luată de autoritățile austro ungare prin anul 1745 și până În anul 1791, iar slujbele se țineau pe Măgheruș
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
o altă biserică din lemn. Biserica actuală din Deal a fost sfințită În anul 1925, iar cea din vale abia la Începutul secolului al XX-lea, piatra de temelie fiind pusă de Mitropolitul Andrei Șaguna. La Gălăuțaș biserica adusă din Toplița primește trei clopote care au fost donate de familiile: Nicolae Truța, Valeriu Antal și Nicolae Cotfas. Acestea funcționează În noua clopotniță ridicată În anul 2002. Prin anul 1791, când a fost ridicată În Toplița, ctitorii care au sprijinit construirea ei
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Șaguna. La Gălăuțaș biserica adusă din Toplița primește trei clopote care au fost donate de familiile: Nicolae Truța, Valeriu Antal și Nicolae Cotfas. Acestea funcționează În noua clopotniță ridicată În anul 2002. Prin anul 1791, când a fost ridicată În Toplița, ctitorii care au sprijinit construirea ei au fost: preotul David cu prezbitera Maria - Rodica, Ioan, Ruxandra, Alexandru, Ioan, preotul Alexandru, preotul Simion, preotul Toader și monahia Mariana. Biserica are un plan trilobat și În noua așezare pe un soclu de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
din Cornești. La acest patrimoniu se mai adaugă cele șaisprezece icoane vechi din lemn și o icoană pe sticlă lucrată În foiță de aur, reprezentând-o pe Maica Domnului cu Pruncul Isus, aflată acum la Muzeul Mănăstirii Sf. Ilie din Toplița. Pe o steluță sunt gravate cu litere chirilice numele donatorilor din Toplița, din anul 1851. În prezent pereții sunt din lemn și cărămidă și i s-a mai adăugat un pridvor pentru arsul lumânărilor. Pictura În frescă a fost realizată
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
din lemn și o icoană pe sticlă lucrată În foiță de aur, reprezentând-o pe Maica Domnului cu Pruncul Isus, aflată acum la Muzeul Mănăstirii Sf. Ilie din Toplița. Pe o steluță sunt gravate cu litere chirilice numele donatorilor din Toplița, din anul 1851. În prezent pereții sunt din lemn și cărămidă și i s-a mai adăugat un pridvor pentru arsul lumânărilor. Pictura În frescă a fost realizată de Nicolae Gavrilescu de la Gura Humorului În anul 1983. Printre preoții care
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Gura Humorului În anul 1983. Printre preoții care au slujit la altarul bisericii se numără: dr. Liviu Racoțianu, (1926 - 1929), Ioan Petraș (1930 - 1935), Emil Roșca (1935 - 1938), Simion Sarlea (1938 - 1940), Octavian Neamțu (1940 - 1944), care administra biserica de la Toplița, și Ioan Pop (1945 - 1948). Ultimii doi au cunoscut temnițele comuniste pentru că n-au acceptat să renunțe la ritul greco-catolic. Din anul 1948 În biserică se slujește În rit ortodox, preoți fiind: Nicolae Cadar (1948 - 1953), Valeriu Antal (1965 - 1980
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
maghiari din sat. Cătunele comunei Gălăuțaș și oamenii care le-au populat Cătunele istorice ale comunei Gălăuțaș sunt: GălăuțașPârâu, Dealul Armanului, Nuțeni, Plopiș, Toleșeni, Preluca și Zăpode. Din acestea, până la Al Doilea Război Mondial, Nuțeni, Plopiș și Toleșeni au aparținut Topliței. La recensământul din anul 2002 populația comunei era de 2656 locuitori, din care 1997 români, 593 maghiari și 66 țigani. În unele cătune populația a scăzut fiind pe cale de dispariție, iar În zona centrală a crescut. Înainte de război aveau și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
lanț Întreg de Înaintași se cerea totdeauna când trebuia să fii cunoscut de o persoană din comună, Într-un grup sau o colectivitate mai numeroasă. Dacă recurgeai la acest pomelnic al Înaintașilor erai Îndată cunoscut și În Sărmaș, Subcetate sau Toplița. Poreclele uneori se moșteneau din tată-n fiu. Când vlăstarul era o personalitate mai puternică În lanțul generațiilor, primea porecla și o transmitea urmașilor. În ore de răgaz, duminica sau În sărbători, erau săteni cu un simț mai pronunțat al
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Luncanii, Nuțenii, Dolteștii, Ilisanii și alții. Firi conservatoare dar și sedentare, ca În mai toate satele de munte, bărbații nu-și luau neveste din alte sate decât În cazuri rare. Atunci, acestea nu puteau proveni decât din Subcetate, Sărmaș ori Toplița. Proveniența lor din Bilbor ori din Corbu era foarte rară. Cea venită aici prin căsătorie rămânea toată viața cu numele care Îi amintea originea - Bilboreanca sau Corbeanca. Dacă era adusă din Tulgheș, ceea ce se Întâmpla foarte rar, rămânea cu numele
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
numele i s-a perpetuat până În zilele noastre. Urmează cei doi frați Cotfas: Petrea și Niculiță, la amândoi descendența fiind identificată pe linie maternă. Ei erau feciorii Anei Sâiei (Nastasâiei). Niculiță fusese tatăl Mărioarei căsătorită cu unul Antal de pe Valea Topliței. Acest Antal a făcut carieră strălucită pe vremea comuniștilor, fiind activist raional și primar În Toplița. Se spune că În tinerețe ar fi iubit-o cu mare patimă pe Mărița din Zencani, fată frumoasă și foarte curtată de flăcăi, dar
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
la amândoi descendența fiind identificată pe linie maternă. Ei erau feciorii Anei Sâiei (Nastasâiei). Niculiță fusese tatăl Mărioarei căsătorită cu unul Antal de pe Valea Topliței. Acest Antal a făcut carieră strălucită pe vremea comuniștilor, fiind activist raional și primar În Toplița. Se spune că În tinerețe ar fi iubit-o cu mare patimă pe Mărița din Zencani, fată frumoasă și foarte curtată de flăcăi, dar care și-a urmat până la urmă soțul În Preluca. Este vorba de Simion al lui Ionuț
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
toată viața a fost cioito oban. Se căsătorise cu o fată a Anei Mici (sora mai mare a acesteia se numea Ana cea Mare). Ana cea Mică, chiar dacă era mai puțin Înstărită decât sora mai mare care avea moară În Toplița, având o minte ageră și mult farmec feminin, se căsătorește cu un Cotfăsan și scapă de sărăcie. Fiica ei, Dina, nu prea o moștenise, mai ales că se căsătorise cu acest vântură-lume poreclit Gherș. Imediat după război, Gherș obține o
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
sale trăia Ana de la Moară al cărei flăcău, Marcu Gheorghe, ajunge comisar de poliție pe la Miercurea Ciuc, de unde, prin anul 1940, odată cu invazia ungurilor, se refugiază la Sibiu, aici este avansat În grad, dar după război face imprudența să vină la Toplița. Prin anul 1949 comuniștii nu mai aveau nevoie de astfel de comisari În miliție și este dat afară din slujbă. Acum, cu patru copii și fără slujbă, nu o ducea pe roze. Reușește Însă să se angajeze ca muncitor la
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ținut mult timp pădurar deoarece, purtând armă, era un pericol social. Urmau apoi Truța Ilie, tatăl lui Vasile Loașcă Petru care era al Cherii și Gheorghe, feciorul lui Ilie. Acești Truțești se spune că ar fi venit aici de pe Valea Topliței. Cei doi, Buzdugan Ion (frate cu lăptarul de la centru) și Georgică al Bgirăului, stăteau puțin mai la vale. Tatăl său se mai numea Bgirău fiindcă el strângea de la oamenii din sat birurile. Rătăcit printre aceștia era Gheorghe Țăran al Mariei
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]