2,041 matches
-
ca astenie, somnolență diurnă și insomnie nocturnă, sindrom dispeptic (inapetență, grețuri, meteorism abdominal). CH constituită se manifestă prin numeroase categorii de semne și simptome: 1. cutanate: icter (semn tardiv care semnifică distrugerea în proporție semnificativă a hepatocitelor), steluțe vasculare pe toracele anterior și superior, eritem palmar, unghii albe, opace, reducerea până la dispariție a pilozității axilare și pubiene, buze carminate, limbă roșie, depapilată, leziuni de grataj (în prezența colestazei), contractura Dupuytren, hernie ombilicală etc 2. sindrom de retenție hidrosalină cu mecanism mixt
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
mari reia o metaforă a literaturii din toate timpurile, refăcându-i semnificația, alegoria univers uman-natură e transformată în joc al analogiilor. Personificarea spațiului citadin conduce la o desfășurare ciudată de secvențe în care obiectele împrumută ceva din automatismul oamenilor, " Răsucind toracele acoperit cu afișe/ copacul se înclina, spunea: "Îndurare" -/ pudic acoperit cu afișe, parcă de vânt descheiat/ răspândea nasturi cu scuturări rare". Sentimentele umane sunt transpuse asupra universului perceput în mod obișnuit ca inanimat. Nu e aici doar o figură de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
erau calme și nimeni în parc/ afară de roșcove, încât l-am scuipat." (Noi doi). Un text precum Apele mari prezintă și el o lume ciudată, reflectând ca într-un fel de mise en abîme structura de adâncime a poeziei: "Răsucind toracele acoperit cu afișe/ copacul se-nclina, spunea: "Îndurare" -/ pudic acoperit cu afișe, parcă de vânt descheiat/ răspândea nasturi cu scuturări rare". Modernismul, observa Mircea Cărtărescu, cultivase și el ironia, dar, în postmodernism, ea se generalizează, devenind chiar un "principiu constructiv
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
a unei arii de adenocarcinom va dicta atitudinea terapeutică (esofagectomia) după consultări multidisciplinare. CURS 3 1. HERNIA HIATALĂ Cadru nosologic. Hernia hiatală (HH) este termenul dat protruziei anormale, intermitente sau permanente, a unei porțiuni din stomac prin hiatusul diafragmatic în torace. Anatomic, se deosebesc trei tipuri de HH (fig. 1): 1) tipul I - HH prin alunecare sau axială - în care parte din stomac este angajată prin hiatusul diafragmatic în torace, astfel încât joncțiunea esogastrică este situată deasupra diafragmului; 2) tipul II - HH
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
sau permanente, a unei porțiuni din stomac prin hiatusul diafragmatic în torace. Anatomic, se deosebesc trei tipuri de HH (fig. 1): 1) tipul I - HH prin alunecare sau axială - în care parte din stomac este angajată prin hiatusul diafragmatic în torace, astfel încât joncțiunea esogastrică este situată deasupra diafragmului; 2) tipul II - HH prin rostogolire, răsucire sau paraesofagianăcând joncțiunea esogastrică este situată normal, dar marea tuberozitate gastrică rulează prin hiatus, lateral de esofag, în torace; 3) tipul III - mixt - reprezintă o combinație
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
stomac este angajată prin hiatusul diafragmatic în torace, astfel încât joncțiunea esogastrică este situată deasupra diafragmului; 2) tipul II - HH prin rostogolire, răsucire sau paraesofagianăcând joncțiunea esogastrică este situată normal, dar marea tuberozitate gastrică rulează prin hiatus, lateral de esofag, în torace; 3) tipul III - mixt - reprezintă o combinație între primele două tipuri. HH prin alunecare este tipul cel mai frecvent (8590% din cazuri) și se însoțește adesea de reflux gastroesofagian (RGE). Epidemiologie. Incidența reala a HH în populația generală este dificil
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
pe cord deschis este de 1%-2% (187). Cauza poate fi traumatismul pulmonar secundar sternotomiei, inserției cateterelor venoase centrale, recoltarea arterei mamare interne, inserția unui tub de dren toracic, trecerea sârmelor prin stern la sternorafie. Aerul mai poate intra în torace în timpul unei manevre inadecvate de scoatere a tuburilor de dren sau poate trece dintr-un hemitorace în celălalt. Bolnavii emfizematoși pot dezvolta un pneumotorax prin spargerea unei bule de emfizem în timpul ventilației mecanice. Pneumotoraxul cu supapă reprezintă o formă severă
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
coronariene folosind camera video cu comandă verbală și roboți (ZEUS, Da Vinci, Intuitive, VISTA). Sistemul robotic chirurgical ZEUS (50) are trei brațe în vârful cărora sunt atașate diferite instrumente chirurgicale ce au șase grade de libertate. Brațele sunt introduse în torace prin trei port-uri de acces. Cele trei brațe cu instrumentele aferente sunt telecomandate prin intermediul unei console la nivelul căreia chirurgul manevrează alte trei brațe corespunzătoare celor introduse în torace. Robotul este prevăzut cu un sistem care îndepărtează tremorul astfel încât
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
ce au șase grade de libertate. Brațele sunt introduse în torace prin trei port-uri de acces. Cele trei brațe cu instrumentele aferente sunt telecomandate prin intermediul unei console la nivelul căreia chirurgul manevrează alte trei brațe corespunzătoare celor introduse în torace. Robotul este prevăzut cu un sistem care îndepărtează tremorul astfel încât mișcarea instrumentelor să se realizeze cu maximum de precizie. Mai mult, prin scara de mișcare ce o conține permite manevre largi din partea chirurgului la nivelul consolei de comandă, care se
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
publicate contestă acest lucru. Se sugerează că leziunea s-ar datora modificărilor turn-over-urului și creșterii legăturilor încrucișate ale colagenului periarticular sau alterărilor fibrelor de elastină și ale sintezei fibronectinei. Scleredemul (14, 22) interesează în special tegumentul regiunii nucale și al toracelui posterior în 1/3 superioară. Este mai frecvent la diabeticii vechi și supraponderali.. Este de patru ori mai frecvent la bărbați decât la femei. Etiopatogenia nu este cunoscută. Corelația cu controlul metabolic precar este discutabilă. De asemenea, poate fi localizat
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
peritonită prin perforația unui organ cavitar; radiografia abdominală mai poate evidenția imagini hidroaerice în faza ocluzivă a peritonitei și distensia anselor intestinale în ileusul paralitic; Jaffe recomandă practicarea puncției percutane ghidată de imaginea radiografică pentru drenajul abceselor intraabdominale (121). - radiografia toracelui este obligatoriu de efectuat pentru depistarea afecțiunilor pulmonare ce pot determina false abdomene acute; - ultrasonografia abdominală are avantajul utilizării aparatului portabil și evaluării organelor din cadranul superior abdominal (colecist, pancreas) sau inferior, depistând abces în Douglas, abces tubo-ovarian, apendicită acută
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
determinanți în diferite produse biologice sau patologice (sânge, lichid peritoneal, lichid din colecții, bilă, urină); - stabilirea profilului de sensibilitate al agenților patogeni; - explorarea sindromului biologic de inflamație (VSH, fibrinogen, proteina C reactivă); - explorarea imagistică (radioscopie-radiografie abdominală, radiografia și/sau radioscopia toracelui, ecografia abdominală, puncție lavaj a cavității abdominale, puncție peritoneală, laparoscopie diagnostică);explorare hematologică (hemoglobină, hematocrit, leucogramă, număr trombocite); - explorarea funcției renale (uree, creatinină, ionogramă, examen sumar de urină); - explorarea funcției hepatice (transaminaze, bilirubină totală, proteine totale, proteinogramă, fosfatază alcalină, indicele
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
inferior. Gâtul este partea corpului care leagă capul de trunchi. Acesta prezintă: - o regiune posterioară - nucală - alcătuită din: vertebre, articulați și mușchi; - o regiune anterioară ce conține: mușchi, fascii, osul hioid, laringele, traheea, esofagul și tiroida. Trunchiul este format din: torace, abdomen, pelvis și pereții trunchiului. Cavitățile viscerale, torace, abdomen, pelvis, conțin organele interne specifice fiecărei zone în parte. Cavitatea abdominală este despărțită de cea toracică prin mușchiul diafragma. Cavitatea abdominală se continuă caudal cu cavitatea pelvină care este închisă inferior
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
de trunchi. Acesta prezintă: - o regiune posterioară - nucală - alcătuită din: vertebre, articulați și mușchi; - o regiune anterioară ce conține: mușchi, fascii, osul hioid, laringele, traheea, esofagul și tiroida. Trunchiul este format din: torace, abdomen, pelvis și pereții trunchiului. Cavitățile viscerale, torace, abdomen, pelvis, conțin organele interne specifice fiecărei zone în parte. Cavitatea abdominală este despărțită de cea toracică prin mușchiul diafragma. Cavitatea abdominală se continuă caudal cu cavitatea pelvină care este închisă inferior de diafragma pelvină și de cea urogenitală. Pereții
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
toracică prin mușchiul diafragma. Cavitatea abdominală se continuă caudal cu cavitatea pelvină care este închisă inferior de diafragma pelvină și de cea urogenitală. Pereții trunchiului sunt formați din elementele somatice: oase, articulații, mușchi, fascii, vase și nervi. Peretele posterior al toracelui și cel al abdomenului formează împreună spatele. Anterior și lateral se găsesc pereții antero-laterali ai toracelui și abdomenului. Membrele superioare se leagă de trunchi prin centura scapulară. Partea liberă din membrul superior este formată din: braț, antebraț și mână. Membrele
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
de diafragma pelvină și de cea urogenitală. Pereții trunchiului sunt formați din elementele somatice: oase, articulații, mușchi, fascii, vase și nervi. Peretele posterior al toracelui și cel al abdomenului formează împreună spatele. Anterior și lateral se găsesc pereții antero-laterali ai toracelui și abdomenului. Membrele superioare se leagă de trunchi prin centura scapulară. Partea liberă din membrul superior este formată din: braț, antebraț și mână. Membrele inferioare se leagă de trunchi prin centura pelvină. Partea liberă a membrelor inferioare este formată din
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
prezintă pe linia mediană o fațetă eliptică destinată să se articuleze cu vârful osului sacrum. Înapoia acestei fațete, la dreapta și la stânga liniei mediane, se văd două colonete osoase verticale - coarnele coccisului, precum și două prelungiri laterale - unghiurile laterale ale coccisului. TORACELE OSOS Toracele osos este o cavitate formată de către coloana vertebrală toracală, coaste, grilajul costal și osul stern. STERNUL Sternul este un os lat, median, simetric, nepereche care este situat în partea anterioară a toracelui. La adult, sternul este format din
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
linia mediană o fațetă eliptică destinată să se articuleze cu vârful osului sacrum. Înapoia acestei fațete, la dreapta și la stânga liniei mediane, se văd două colonete osoase verticale - coarnele coccisului, precum și două prelungiri laterale - unghiurile laterale ale coccisului. TORACELE OSOS Toracele osos este o cavitate formată de către coloana vertebrală toracală, coaste, grilajul costal și osul stern. STERNUL Sternul este un os lat, median, simetric, nepereche care este situat în partea anterioară a toracelui. La adult, sternul este format din trei segmente
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
prelungiri laterale - unghiurile laterale ale coccisului. TORACELE OSOS Toracele osos este o cavitate formată de către coloana vertebrală toracală, coaste, grilajul costal și osul stern. STERNUL Sternul este un os lat, median, simetric, nepereche care este situat în partea anterioară a toracelui. La adult, sternul este format din trei segmente: - segmentul superior: mâner, manubrium sau prestern, - segmentul mijlociu: constituie corpul sternului sau mezosternul; - segmentul inferior: xifostern, apendicele xifoidian. Sternul are o direcție oblică în jos și înainte. La femei sternul este mai
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
brahial Acțiunea: 1. când ia punct fix la nivelul coloanei vertebrale este: adductor, proiector înapoi și rotator intern al brațului; 2. când ia punct fix la nivelul humerusului, marele dorsal tracționează asupra coastelor și ajută la mișcarea de ridicare a toracelui (ca în cățărare). Planul II: MUȘCHIUL RIDICĂTOR AL SCAPULEI (MUȘCHIUL UNGHIULAR) Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Originea este, prin 4-5 fascicule, la nivelul primelor 4-5 procese transverse ale vertebrelor cervicale. Inserția terminală este la nivelul unghiului supero-intern al
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
se inseră: * la nivelul proceselor spinoase ale ultimelor vertebre lombare; * pe creasta sacrată mediană și pe fața posterioară a sacrumului; * pe creasta iliacă și pe fascia toraco-lombară. Inserția terminală se realizează sub forma a trei coloane cu traiect ascendent spre torace și craniu: 4. coloana laterală: leagă bazinul de coaste, precum și coastele între ele: mușchiul ilio-costal; 5. coloana mijlocie: leagă bazinul de coaste și de procesele transverse: mușchiul lungul dorsal; 6. coloana medială: solidarizează bazinul cu procesele spinoase și procesele spinoase
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
aceeași parte cu mușchiul care a realizat contracția oblic superior al capului - extensor al capului, înclină capul lateral, rotește capul și duce fața de partea care a intrat în contracție) mușchii sacro-coccigieni: se dispun de la osul sacrum la coccis. MUȘCHII TORACELUI Mușchii peretelui antero-lateral al toracelui sunt reprezentați de: mușchii intrinseci, proprii ai peretelui toracic și de mușchii extrinseci prin care membrul superior este legat la torace. Mușchii proprii ai toracelui sunt dispuși la nivelul coastelor. MUȘCHII INTERCOSTALI În spațiul intercostal
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
a realizat contracția oblic superior al capului - extensor al capului, înclină capul lateral, rotește capul și duce fața de partea care a intrat în contracție) mușchii sacro-coccigieni: se dispun de la osul sacrum la coccis. MUȘCHII TORACELUI Mușchii peretelui antero-lateral al toracelui sunt reprezentați de: mușchii intrinseci, proprii ai peretelui toracic și de mușchii extrinseci prin care membrul superior este legat la torace. Mușchii proprii ai toracelui sunt dispuși la nivelul coastelor. MUȘCHII INTERCOSTALI În spațiul intercostal se descriu câte 2 mușchi
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
a intrat în contracție) mușchii sacro-coccigieni: se dispun de la osul sacrum la coccis. MUȘCHII TORACELUI Mușchii peretelui antero-lateral al toracelui sunt reprezentați de: mușchii intrinseci, proprii ai peretelui toracic și de mușchii extrinseci prin care membrul superior este legat la torace. Mușchii proprii ai toracelui sunt dispuși la nivelul coastelor. MUȘCHII INTERCOSTALI În spațiul intercostal se descriu câte 2 mușchi intercostali: unul intern și altul extern. Mușchii sunt mai scurți decât lungimea spațiilor pe care le ocupă ceea ce face ca continuarea
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
mușchii sacro-coccigieni: se dispun de la osul sacrum la coccis. MUȘCHII TORACELUI Mușchii peretelui antero-lateral al toracelui sunt reprezentați de: mușchii intrinseci, proprii ai peretelui toracic și de mușchii extrinseci prin care membrul superior este legat la torace. Mușchii proprii ai toracelui sunt dispuși la nivelul coastelor. MUȘCHII INTERCOSTALI În spațiul intercostal se descriu câte 2 mușchi intercostali: unul intern și altul extern. Mușchii sunt mai scurți decât lungimea spațiilor pe care le ocupă ceea ce face ca continuarea până la nivelul sternului sau
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]