4,316 matches
-
privire la legalitatea probațiunii, în camera preliminară pot fi supuse controlului judecătorului aspectele referitoare la nulitatea absolută sau relativă ori la excluderea unor probe, care, potrivit art. 102 din Codul de procedură penală, vizează numai probele nelegale, probele obținute prin tortură și cele derivate din acestea. Așa fiind, judecătorul de cameră preliminară nu se poate pronunța asupra aspectelor legate de temeinicia acuzației, acesta fiind atributul exclusiv al instanței competente să judece fondul cauzei. Nu în ultimul rând, Curtea a constatat că
DECIZIA nr. 67 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284153]
-
spațiilor de cazare individuală în penitenciare. Se susține că lipsa unor astfel de spații de cazare determină comiterea de către persoanele condamnate cazate în penitenciare a numeroase infracțiuni asupra colegilor de cameră, de exemplu, infracțiuni de omor, de viol, de tortură, de vătămare corporală, de tâlhărie, de furt etc., precum și comiterea unor fapte de autovătămare ale unor astfel de persoane. Se mai arată că supraaglomerarea spațiilor de detenție a dus, în repetate rânduri, la refuzul persoanelor condamnate de a mai
DECIZIA nr. 713 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283227]
-
civile, de către persoane specializate în domeniul asistenței sociale, psihologiei, medicinei sau științelor juridice și în domeniul drepturilor fundamentale ale omului, după cum urmează: a) prin organizațiile neguvernamentale active în domeniul protecției drepturilor omului în cadrul activității de prevenire a torturii, în baza prevederilor art. 36 alin. (4) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, republicată; ... b) prin organizațiile neguvernamentale care desfășoară programe de apărare a drepturilor persoanelor cu dizabilități și prin organizațiile neguvernamentale care reprezintă persoanele
LEGE nr. 100 din 16 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281934]
-
dispoziția instituțiilor/structurilor cu atribuții în monitorizarea și controlul respectării drepturilor omului, în monitorizarea utilizării procedurilor de prevenire și combatere a oricăror forme de tratament abuziv, neglijent, degradant asupra beneficiarilor serviciilor sociale și, după caz, a instituțiilor/structurilor cu atribuții privind prevenirea torturii, precum și organizațiilor neguvernamentale prevăzute la art. 1^1 alin. (1) lit. c) informațiile solicitate, acordându-le sprijin în realizarea vizitelor de monitorizare în condițiile legii, precum și a anchetelor proprii, în condițiile Legii nr. 35/1997, republicată, și de a le
LEGE nr. 100 din 16 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281934]
-
care au în componență facultăți de asistență socială și organizațiile neguvernamentale recunoscute cu activitate în domeniul protecției drepturilor omului, care organizează campanii de informare publică referitoare la îngrijirea de lungă durată și elaborează un program de instruire privind protecția împotriva torturii și tratamentelor crude, inumane sau degradante. (4) Campaniile de informare prevăzute la alin. (3) cuprind activități pentru promovarea cu titlu gratuit a unor mesaje de interes public prin radio și televiziune. (5) Autoritățile administrației publice locale prevăd în planul anual
LEGE nr. 100 din 16 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281934]
-
Municipiului București, prevăzut de Legea nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare, și al cărui model-cadru este aprobat prin Ordinul ministrului muncii și justiției sociale nr. 1.086/2018, programe de instruire în domeniul drepturilor fundamentale ale omului, prevenirea și protecția împotriva torturii și tratamentelor crude, inumane sau degradante, pentru personalul din serviciile sociale și îngrijitorii informali. ... 28. Articolul 27 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 27 (1) Suspendarea licenței de funcționare a serviciului social reprezintă interzicerea funcționării acestuia pe o
LEGE nr. 100 din 16 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281934]
-
într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 55^1 alin. (5) din Legea nr. 254/2013 încalcă principiile constituționale privind egalitatea în drepturi, interzicerea torturii, respectiv a pedepselor și a tratamentelor inumane ori degradante și restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Consideră că textul de lege criticat creează discriminare între persoane care se află în aceeași situație obiectivă, de executare a pedepsei în
DECIZIA nr. 758 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283005]
-
Afacerilor Interne sau din rețeaua sanitară publică; ... b) în tranzit. ... ... 11. În susținerea neconstituționalității dispozițiilor de lege criticate, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 22 alin. (2) referitor la interzicerea torturii, respectiv a pedepselor și a tratamentelor inumane ori degradante și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, ulterior sesizării în prezenta cauză, prin Decizia nr. 293 din
DECIZIA nr. 758 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283005]
-
util pentru participarea deplină, egală și semnificativă a femeilor în toate etapele proceselor de pace. ... RCSONU 1325 (2000) recunoaște, în egală măsură, că băieții și bărbații pot fi și sunt, de asemenea, victime ale violenței sexuale și de gen, precum: tortura și neraportarea acesteia, stigmatizarea și discriminarea, propagarea mesajelor false legate de homosexualitate, infertilitate, împiedicarea accesului la serviciile de sănătate etc. Violența sexuală este o problemă în conflictele armate și a devenit parte a setului de instrumente strategice folosite în special
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286589]
-
CEDO din 11 februarie 2020, pronunțată în Cererea nr. 56.867/15), ocazie cu care Curtea a precizat expres obligația pozitivă care incumbă autorităților statului de a lua măsuri corespunzătoare pentru a împiedica ca persoanele aflate sub jurisdicția statului să fie supuse torturii, tratamentelor sau pedepselor inumane ori degradante. Totodată, se specifică categoria victimelor violenței în familie, acestea având un drept de protecție din partea stalului, sub forma unei prevenții eficiente, existând corelativ obligația procedurală pozitivă de a efectua o anchetă efectivă în
DECIZIA nr. 30 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284222]
-
În motivarea excepției de neconstituționalitate, instanța judecătorească, autoare a acesteia, susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate încalcă principiile fundamentale privind egalitatea în drepturi, dreptul la viață și la integritatea fizică și psihică, viața intimă, familială și privată, interzicerea torturii și a discriminării. Arată că, în cauzele având ca obiect infracțiunea de violență în familie prevăzută de dispozițiile art. 199 din Codul penal raportat la art. 193 și 196 din același cod săvârșită asupra unor persoane lipsite de capacitate de
DECIZIA nr. 221 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287654]
-
referitor la dreptul la viață și la integritatea fizică și psihică, ale art. 26 privind viața intimă, familială și privată, precum și ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportat la prevederile art. 3 referitor la interzicerea torturii, ale art. 8 privind dreptul la respectarea vieții private și de familie și ale art. 14 referitor la interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 11. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că instanța judecătorească
DECIZIA nr. 221 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287654]
-
Drepturilor Omului, la solicitarea Curții de Casație din Republica Armenia, pentru a se stabili compatibilitatea cu principiul legalității incriminării și pedepsei a situației în care printr-o normă de drept internațional s-a prevăzut imprescriptibilitatea faptelor precum cele din cauză (tortură), deși potrivit dreptului național răspunderea penală era prescrisă, Curtea a constatat că situația analizată, în care modificarea legislativă privind prelungirea termenului de prescripție a răspunderii penale a intervenit după expirarea termenului de prescripție inițial, trebuie considerată ca fiind incompatibilă cu
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
incidența articolului 7 din Convenție în materia prescripției penale. Cererea formulată urmărea să stabilească compatibilitatea cu principiul legalității incriminării și pedepsei în situația în care printr-o normă de drept internațional s-a prevăzut imprescriptibilitatea faptelor precum cele din cauză (tortură), deși potrivit dreptului național răspunderea penală era prescrisă. Curtea a constatat că situația analizată, în care modificarea legislativă privind prelungirea termenului de prescripție a răspunderii penale a intervenit după expirarea termenului de prescripție inițial, trebuie considerată ca fiind incompatibilă cu
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
maximă importanță îl reprezintă revizuirea articolelor care consolidează și protejează drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. De exemplu, modificările propuse la articolul 21 alineatul (3), care garantează dreptul la un proces echitabil, sau la articolul 22 alineatul (2), care interzice tortura și tratamentele experimentale, sunt vitale pentru alinierea legislației românești la standardele internaționale în materie de drepturi umane. ... 3. Claritate și precizie în textul constituțional Noile alineate propuse aduc o claritate sporită textului constituțional, de exemplu prin precizarea drepturilor legate de
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
19, alineatul (2) este abrogat, iar articolul 21 vede o schimbare la alineatul (3), punând accent pe dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. Articolul 22 este revizuit la alineatul (2) pentru a interzice tortura și tratamentele inumane sau degradante, iar după alineatul (3) sunt adăugate trei noi alineate, (4)-(6), care protejează identitatea sexuală biologică a copilului și integritatea individuală fizică sau mentală a persoanei. Modificările continuă cu articolul 23, în care alineatul (4
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
propuse reflectă dorința de a aduce legislația națională în acord cu standardele internaționale, de a răspunde nevoilor cetățenilor și de a consolida instituțiile statului. Un exemplu în acest sens este introducerea alineatelor noi în articolul 22, care, pe lângă interdicția torturii, adresează și probleme contemporane precum drepturile persoanelor în contextul avansului tehnologic, protejându-le integritatea fizică și mentală în fața posibilelor abuzuri legate de utilizarea tehnologiei. Aceasta demonstrează o conștientizare a realităților digitale și a impactului tehnologiilor emergente asupra drepturilor omului
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
că România își ia angajamentul de a asigura că justiția nu este doar teoretică, ci practică și accesibilă pentru fiecare persoană. ... 4. Alineatul (2) al articolului 22 se modifică și va avea următorul cuprins: (2) Nimeni nu poate fi supus torturii și niciunui fel de pedeapsă sau de tratament inuman, degradant sau experimental. Într-un stat de drept, constituția reprezintă fundamentul pe care se construiește întregul edificiu juridic și social. Ca orice temelie, ea trebuie să fie solidă, dar și adaptabilă
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
articolul 21 din Constituția României, care abordează dreptul la un proces echitabil, necesită o atenție deosebită și o actualizare la standardele europene contemporane. La actuala formulare a textului constituțional a alineatului (2) din art. 22 - „Nimeni nu poate fi supus torturii și niciunui fel de pedeapsă sau de tratament inuman ori degradant.“ - a fost adăugat termenul de „experimental“, fapt care face ca interdicția „supunerii“ unei persoane la tortură, orice fel de pedeapsă sau la orice „tratament inuman sau degradant“ să fie
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
textului constituțional a alineatului (2) din art. 22 - „Nimeni nu poate fi supus torturii și niciunui fel de pedeapsă sau de tratament inuman ori degradant.“ - a fost adăugat termenul de „experimental“, fapt care face ca interdicția „supunerii“ unei persoane la tortură, orice fel de pedeapsă sau la orice „tratament inuman sau degradant“ să fie extinsă și la tratamentele experimentale. În acest mod, la nivel constituțional este instituită interdicția de a „supune o persoană“, adică de a o forța împotriva propriei voințe
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
folosirii corpului uman și a părților sale ca sursă de profit. Este important să remarcăm că revizuirea articolului 22 din Constituția României este în consonanță și cu prevederile Convenției europene a drepturilor omului, în special cu articolul 3 care interzice tortura și tratamentele inumane sau degradante. Această aliniere la standardele internaționale reflectă angajamentul României de a promova și proteja drepturile omului în cadrul său juridic intern, consolidând astfel statutul său de membru al comunității europene și internaționale. Comparând textul revizuit al
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
de membru al comunității europene și internaționale. Comparând textul revizuit al articolului 22 cu cele ale altor constituții europene, se poate observa că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au incluse în documentele lor fundamentale prevederi similare ce vizează interzicerea torturii și a tratamentelor inumane. De exemplu, Constituția Germaniei (Grundgesetz), în articolul 1, afirmă inviolabilitatea demnității umane și subliniază că „a o respecta și a o proteja este obligația tuturor puterilor de stat“. Această prevedere este completată de articolul 104, care
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
o respecta și a o proteja este obligația tuturor puterilor de stat“. Această prevedere este completată de articolul 104, care interzice tratamentul inuman sau degradant în timpul detenției. Similar, Constituția Spaniei, în articolul 15, garantează dreptul la viață și interzice tortura și orice formă de pedeapsă sau tratament inuman sau degradant. Astfel, propunerea de revizuire a Constituției României pentru a include interdicția tratamentelor experimentale este nu doar o necesitate internă, ci și o aliniere la standardele drepturilor omului recunoscute și adoptate
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
unui climat de afaceri atractiv. Un sistem judiciar eficient și transparent poate reduce costurile tranzacționale și poate încuraja investițiile, contribuind astfel la creșterea economică pe termen lung. ... 4. Protecția împotriva tratamentelor inumane - modificarea articolului 22 alineatul (2), prin sublinierea interzicerii torturii și a tratamentului inuman sau degradant, consolidează statutul României în materie de drepturile omului. Aceasta poate îmbunătăți imaginea țării pe plan internațional și poate atrage investiții din partea companiilor care pun un accent deosebit pe respectarea drepturilor umane și pe
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
reduce timpii de așteptare în procesele judiciare, ceea ce ar însemna o reducere a costurilor asociate întârzierilor și o dinamică mai bună în relațiile comerciale. De asemenea, modificarea alineatului (2) al articolului 22 și introducerea unor noi alineate care interzic tortura și tratamentele inumane sau degradante întăresc respectarea drepturilor omului în cadrul proceselor penale și al condițiilor de detenție. Aceste schimbări ar putea îmbunătăți imaginea României la nivel internațional și ar putea consolida încrederea în sistemul judiciar, un factor crucial pentru
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]