2,344 matches
-
intelectualului, dar nu mai puțin asupra forțelor care îl opresează, îl pun într-o stare de umilință și îl împing, ca pe ceva inutil și chiar dușmănos, la marginea societății. Z. consideră că există o incompatibilitate de esență între orice totalitarism și arta pentru artă (Statul și capelmaistrul), comunismul rusesc atingând această „performanță” într-o și mai mare măsură prin modul de reprimare a „intelighenției”. Una din cauze este că intelectualii ar fi foarte greu, dacă nu cumva imposibil de manipulat
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
de atenție, îi aparține Lidiei Vianu, care, părăsind sfera strictă a esteticului, deschide căile criticii către complexitatea politicului: în această perspectivă, tensiunea hermetică definitorie pentru întreaga creație a lui S. de până în 1989 este un simptom al împotrivirii poetului față de totalitarismul comunist, figura desăvârșită a cercului îndeplinind aici un rol apotropaic. Spiritul „geometric” al lui S. - a cărui transpunere lirică l-a îndreptățit pe Eugen Negrici să vorbească despre parnasianismul versurilor sale de început - lasă loc, în Chip similar (1974), unei
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
a înregistrat fidel starea de tensiune trăită de exilul românesc anticomunist de la Paris, evaluând cu luciditate evenimentele - semnarea tratatelor de la Helsinki („această nouă înfrângere a occidentalilor”), Carta ’77 și noua poziție a intelectualității franceze („Filosofi, profesori, normalieni resping acum marxismul, totalitarismul și Uniunea Sovietică, dar rămâne subînțeles că mai toți provin din rândurile stângii. Cu alte cuvinte, refugiații, exilații, emigranții care n-au încetat să denunțe totalitarismul vor rămâne la fel de necunoscuți ca mai înainte, sacrificați pe altarul istoriei care dă dreptate
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
Carta ’77 și noua poziție a intelectualității franceze („Filosofi, profesori, normalieni resping acum marxismul, totalitarismul și Uniunea Sovietică, dar rămâne subînțeles că mai toți provin din rândurile stângii. Cu alte cuvinte, refugiații, exilații, emigranții care n-au încetat să denunțe totalitarismul vor rămâne la fel de necunoscuți ca mai înainte, sacrificați pe altarul istoriei care dă dreptate celor puternici și șireți”), venirea lui Paul Goma la Paris, atacul asupra Monicăi Lovinescu, manifestațiile de stradă, conferința disidenților ruși etc. Antrenată în preocupările cotidiene sau
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
putere rezidă în stăpânirea informației. Obsesia multora este că informația - obținută de savanți (noii profeți) - a căzut în mâinile unor puteri „nevăzute” („invizibile”, adică „iluminate”) și este manipulată la scară planetară. Scopul ar fi instaurarea unui nou, mare și ultim totalitarism, de către o organizație satanică terestră. Unii exegeți ai acestor trăiri bizare le-au calificat, generic, drept o „reîntoarcere a iraționalului”, o „reacție la raționalismul excesiv” și o „reîntoarcere la sentimentul religios”. Există o tipologie a „omului irațional” cunoscută de multă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acestor tehnologii pentru condiția umană. Ele nu pot fi considerate doar benigne - cum afirmă, triumfalist, numeroși apologeți ai tehnologismului. Aceeași îngrijorare o exprimă postmodernismul și în legătură cu alte consecințe ale modernității. Aceste consecințe au culminat, catastrofic, în secolul XX, cu naționalismele, totalitarismele, tehnocrația, consumerismul, confruntările războinice de dimensiuni mondiale, posibilitatea cataclismelor atomo-nucleare ș.a.m.d. Per ansamblu, ar fi vorba despre o dezumanizare a omului în epoca modernă prin mecanizarea, automatizarea, industrializarea și tehnologizarea excesivă a vieții. Omul modern este mai puțin
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
anilor ’80 (Liviu Chelcea, Puiu Lățea) 152 Avatarurile cozii în socialismul de tip sovietic (Dan Lungu) 175 Cozi și oameni de rând în anii ’80 (Paul Cernat) 191 EVENIMENTE MARCANTE La violence institutionnelle. Une expérience roumaine dans les années du totalitarisme stalinien: «la rééducation» (Adrian Neculau) 203 „Mici defecțiuni”: 1977, 1987 (Ruxandra Cesereanu) 226 Interzicerea avorturilor (1966-1989) ca fapt de memorie socială (Lavinia Betea) 244 Afacerea „Meditația Transcendentală” - o răfuială cu psihologia și psihologii (Adrian Neculau) 264 NIȘA EXCLUȘILOR Aspecte ale
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
se ascunde în spatele preocupării cotidiene de procurare a hranei. Prezentată mai sus ca fiind proprie întregii societăți, ea apare ca un rezultat important al regimului totalitar. Dar care sunt, de fapt, particularitățile unui astfel de regim? Particularitățile societății totalitare Termenul totalitarism circulă în sfera filosofiei politice și, în pofida unei vieți relativ scurte 11, are o multitudine de sensuri, nu totdeauna foarte clare. Autorul care a încercat să găsească un domeniu propriu totalitarismului a fost Hannah Arendt, la puțină vreme după al
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
particularitățile unui astfel de regim? Particularitățile societății totalitare Termenul totalitarism circulă în sfera filosofiei politice și, în pofida unei vieți relativ scurte 11, are o multitudine de sensuri, nu totdeauna foarte clare. Autorul care a încercat să găsească un domeniu propriu totalitarismului a fost Hannah Arendt, la puțină vreme după al doilea război mondial. În continuitate cu unele remarce din perioada interbelică, ea a considerat regimul nazist, tocmai învins, ca fiind foarte apropiat de cel sovietic, pe cale, la acel moment, de a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
capătă mai mult sens prin luarea în considerare a contextului social deosebit al acelei perioade istorice. Căci fenomenele psihice colective nu pot fi înțelese fără o astfel de raportare la caracteristicile sociale. Referințe bibliografice Arendt, H. (1972), Les origines du totalitarisme. Le système totalitaire, traducere de J.-L. Bourget, R. Davreu și P. Lévy, Seuil, Paris. Arendt, H. (1990), La nature du totalitarisme, traducere de M.-L.B. de Launay, Payot, Paris. Arendt, H. (1991), Eichman à Jérusalem. Essai sur la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fi înțelese fără o astfel de raportare la caracteristicile sociale. Referințe bibliografice Arendt, H. (1972), Les origines du totalitarisme. Le système totalitaire, traducere de J.-L. Bourget, R. Davreu și P. Lévy, Seuil, Paris. Arendt, H. (1990), La nature du totalitarisme, traducere de M.-L.B. de Launay, Payot, Paris. Arendt, H. (1991), Eichman à Jérusalem. Essai sur la banalité du mal, traducere de A. Guérin, Gallimard, Paris. Aron, R. (1965), Démocratie et totalitarisme, Gallimard, Paris. Ayouch, T. (2002), „De la terreur
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Paris. Arendt, H. (1990), La nature du totalitarisme, traducere de M.-L.B. de Launay, Payot, Paris. Arendt, H. (1991), Eichman à Jérusalem. Essai sur la banalité du mal, traducere de A. Guérin, Gallimard, Paris. Aron, R. (1965), Démocratie et totalitarisme, Gallimard, Paris. Ayouch, T. (2002), „De la terreur au terrorisme: les aventures d’une philosophie de l’histoire chez Merleau-Ponty”, Topique, 81, pp. 125-140. Bergeret, J. (1972), „Problème des défenses”, în J. Bergeret (ed.), Psychologie pathologique, théorie et clinique, ediția a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
preferat studiul „călăilor”, al aparatului de represiune - apare aproape total calmat de o viziune mai largă în timp (nu ne-am născut o dată cu comunismul), ce explică de ce astăzi suntem cum suntem și de ce am fost cum am fost. Ieșiți din totalitarism, românii, indiferent de gradul lor de educație, au invocat frica între viciile majore ale vieții sub vechiul regim. și nu pentru că represiunea și presiunea exercitată asupra conștiinței individuale ar fi fost globale și omniprezente. Fie că a fost o evidență
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a funcționat doar ca o ipoteză ce risca permanent să se adeverească, comportamentul represiv al statului a avut drept scop reificarea ordinii de drept, întruparea ei virtual amenințătoare în orice agent al autorităților publice. Drept consecință, individualismul dependent născut sub totalitarism a identificat spațiul public cu un domeniu de competență exclusivă a statului, a unui stat ce s-a confundat cu ordinea lucrurilor. (Barbu, 1998, pp. 182-183) Puterea comunistă, definită de Daniel Barbu (1998, p. 184) drept „«o strategie anonimă» care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
șaizeci de milioane de morți). Acest puternic grad de „conaturalitate” a fost relevat suficient de devreme de câțiva scriitori lucizi și curajoși precum Waldemar Gurian 5 și Élie Halevy 6, apoi, mai târziu, de către Hannah Arendt în celebra lucrare Originile totalitarismului sau de Albert Camus în Omul revoltat. Cu toate acestea, nu sunt decât voci izolate și ceea ce frapează este diferența de tratament rezervată timp îndelungat de către intelectualii francezi nazismului și stalinismului 7. Totul se petrece ca și cum memoria socială ar fi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Alain Besançon”, Commentaire, 21 (81), primăvara, pp. 227-230. Daniel, J. (1998b), „On doit juger sur les actes et sur les intentions”, Commentaire, 21 (81), primăvara, pp. 247-249. Fidelius, P. (1986), L’Esprit post-totalitaire, Grasset, Paris. Friedrich, C., Brzezinski, Z, (1956), Totalitarism, Dictatorship and Autocracy, Harvard University Press, Harvard. Furet, F. (1995), Le Passé d’une illusion. Essai sur l’idée communiste au XXe siècle, Laffont/ Calmann-Lévy, Paris. Furet, F. (1998), „La gauche est-elle antifasciste sans être antitotalitaire?”, Commentaire, 21 (81), primăvara
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Tapia din examinarea studiilor inserate în acest număr al revistei Connexions coincid, în mare parte, cu modelul de abordare pe care l-am propus, examinând modul în care funcționează memoria socială și reprezentările sociale în funcție de contextul social dominant în anii totalitarismului comunist. Am interpretat (Neculau, 2000, 2001, 2003) rolul contextului și al gândirii sociale în construirea memoriei sociale și a reprezentărilor, în aceeași manieră. Mi se pare util să reiau studiul despre construirea memoriei sociale, completându-l cu noi mărturii, ca
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cozi la administrațiile financiare, la plata impozitelor, la gratuități pe transportul în comun, la jocuri de „întrajutorare”, la loterie, la „6 din 49” și la vize pentru plecări în străinătate. La violence institutionnelle. Une expérience roumaine dans les années du totalitarisme stalinien: «la rééducation»tc "La violence institutionnelle. Une expérience roumaine dans les années du totalitarisme stalinien\: «la rééducation»" Adrian Neculautc "Adrian Neculau" Plusieurs observations et événements m’ont conduit à aborder le phénomène annoncé dans le titre. J’ai essayé
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de „întrajutorare”, la loterie, la „6 din 49” și la vize pentru plecări în străinătate. La violence institutionnelle. Une expérience roumaine dans les années du totalitarisme stalinien: «la rééducation»tc "La violence institutionnelle. Une expérience roumaine dans les années du totalitarisme stalinien\: «la rééducation»" Adrian Neculautc "Adrian Neculau" Plusieurs observations et événements m’ont conduit à aborder le phénomène annoncé dans le titre. J’ai essayé, plusieurs fois, de discuter avec certaines personnes qui ont connu personnellement le régime de détenu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
autres moyens pour détruire leur résistance au changement: la déchéance des droits civiques, la prison, la provocation de la peur par l’organisation de la terreur selon le modèle soviétique. On peut trouver l’analyse de ce modèle actionnel chez Hannah Arendt: le totalitarisme au pouvoir, pour obtenir la «domination totale», organise, dans sa phase initiale, «la terreur extrêmement sanglante», avec le but explicite «de vaincre l’opposant et de rendre impossible toute opposition ultérieure». La stabilité du régime totalitaire dépend de l’isolation
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
modèles d’approche connus aujourd’hui. Il mériterait, peut-être, un intérêt plus soutenu de la part des psychologues et des pédagogues. Références bibliographiques Abric, J.C., Guimelli, C. (1998), „Représentations sociales et effets de contexte”, Connexions, 72, 2 Arendt, H. (1994), Originile totalitarismului (Origines du totalitarisme), Humanitas, București. Bacu, D. (1991), Pitești. La Buchenwald se murea mai ușor (Pitești. À Buchenwald on mourait plus facilement), Atlantida, București. Balotă, N. (2001), „Abisul luminat”, Aldine, supliment al ziarului România liberă, anul V, nr. 257 („L
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
connus aujourd’hui. Il mériterait, peut-être, un intérêt plus soutenu de la part des psychologues et des pédagogues. Références bibliographiques Abric, J.C., Guimelli, C. (1998), „Représentations sociales et effets de contexte”, Connexions, 72, 2 Arendt, H. (1994), Originile totalitarismului (Origines du totalitarisme), Humanitas, București. Bacu, D. (1991), Pitești. La Buchenwald se murea mai ușor (Pitești. À Buchenwald on mourait plus facilement), Atlantida, București. Balotă, N. (2001), „Abisul luminat”, Aldine, supliment al ziarului România liberă, anul V, nr. 257 („L’Abîme éclairé”, en
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
faptul că mișcările anticomuniste muncitorești din Polonia făcuseră carieră și risipiseră mitul unității dintre Partidul Comunist și clasa muncitoare. Sensul grevei din Valea Jiului a devenit limpede însă, mai ales ca un fel de „exercițiu democratic” într-o țară dominată de totalitarismul comunist. Pe platforma de la Lupeni, timp de aproape trei zile, minerii și-au rostit revendicările și protestele la microfon, au vorbit liber, au lăsat orice protestatar să intervină, fără nici un fel de cenzură (oare nu tocmai așa ceva avea să se
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
similară ca durată celei declarate de „luptă de clasă”. În plan socioistoric, însăși „istoria unei familii poate fi portretul în miniatură al unei țări” (Djilas, 1958). Ce fel de familie este tipică, în acest sens, României în ultima etapă a totalitarismului comunist? Una inhibată de angoasele sexualității sau timorată de groaza nașterii unor copii greu sau imposibil de crescut, stări ce explică, în parte, tensiunea și inhibițiile societății de la finele secolului XX și trebuie luate în considerare într-o posibilă psihopedagogie
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
La acea dată Institutul era lichidat. Iar peste câțiva ani clădirea în care funcționase, consolidată, după cutremurul din 1977, prin munca voluntară a cercetătorilor, a fost rasă definitiv din peisajul urbei, spre a face loc celui mai ambițios complex al totalitarismului. Restricțiile și provizoratul sub care mi-am petrecut restul anilor, până în 1989, dar și după, sunt de-acum o poveste. Aspecte ale vieții cotidiene și strategii de adaptare după eliberarea din detenția politică până în 1989tc "Aspecte ale vieții cotidiene Și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]