1,203 matches
-
frica vine în momentul în care nu ești destul de bine pregătit, sau se întâmplă un accident, ceva neprevăzut. Dar nici trac. Artiștii au emoții, artiștii nu ar trebui să aibă trac, este un cuvânt care vine din limba franceză, pentru că tracul este ceva distrugător. Eu cred că există un moment de creație și emoțiile interpretării unei partituri sau într-un spectacol când artistul are emoție. Eu dăruiesc din emoția mea celor din jurul meu. A.V. Vi s-a întâmplat să aveți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
în actualitate. Revista "Săptămâna" patronată de Eugen Barbu a tipărit o serie de articole inspirate de Iosif Constantin Drăgan în care era proclamată originea noastră tracică. Apoi Iosif Constantin Drăgan în periodicul întemeiat și susținut de el, intitulat programatic Noi, Tracii, publică articole în care tracii, adică noi românii, erau la originea tuturor evenimentelor importante ale istoriei omenirii, de pildă descoperirea Americii mult înainte de Columb sau construirea piramidelor egiptene. Ca și în perioada interbelică tracomania nu era o simplă nebunie a
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
de Eugen Barbu a tipărit o serie de articole inspirate de Iosif Constantin Drăgan în care era proclamată originea noastră tracică. Apoi Iosif Constantin Drăgan în periodicul întemeiat și susținut de el, intitulat programatic Noi, Tracii, publică articole în care tracii, adică noi românii, erau la originea tuturor evenimentelor importante ale istoriei omenirii, de pildă descoperirea Americii mult înainte de Columb sau construirea piramidelor egiptene. Ca și în perioada interbelică tracomania nu era o simplă nebunie a unor fanteziști, ci expresia culturală
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
Dr. Flieger într-o conferință ținută la Societatea de Antropologie din Viena, tipărită în Fremdenblatt din Viena, numărul 32 din 1878; Dr. Flieger negase polemizând, spune Eminescu, cu Mommsen printre alții, originea latină a românilor, susținând că suntem descendenți ai tracilor peste care romanii au așezat coloniști orientali. Eminescu nu acceptă această teză, afirmând în termeni categorici "Coborârea din traci o negăm pur și simplu"! Și apoi poetul declară ignoranța noastră în ceea ce privește istoria și limba acestui grup indoeuropean, recunoscând că elementul
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
din 1878; Dr. Flieger negase polemizând, spune Eminescu, cu Mommsen printre alții, originea latină a românilor, susținând că suntem descendenți ai tracilor peste care romanii au așezat coloniști orientali. Eminescu nu acceptă această teză, afirmând în termeni categorici "Coborârea din traci o negăm pur și simplu"! Și apoi poetul declară ignoranța noastră în ceea ce privește istoria și limba acestui grup indoeuropean, recunoscând că elementul de substrat trebuie să fi lăsat urme în fonologia limbii române: Cine au fost dacii, care au fost limba
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
geto-dacii și romanii erau "izomorfi": În contact cu romanii", scrie el în Timpul la 11 august 1882, "populațiunile tracice - cele mai vechi după Herodot, deci autohtonii Peninsulei Balcanice - s-au romanizat, au devenit romani. Spre a întrebuința un termen din chemie, tracii Peninsulei și cei din Dacia erau izomorfi cu romanii și s-au contopit pretutindenea în popor românesc, care-n evul mediu era mult mai numeros decât azi, după cum ne dovedesc o sumă de izvoare" (De mai multe ori am observat
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
necunoscute publicului din țara noastră: „Călcând în goană goții Din depărtate Asii Cu alții-n șir grăbit grăbit Venind pe cai gonaci Al Daciei și-al Romei Pe greci să îi răpună Pământ de mult râvnit Pe Misii și pe Traci, Nu șterg a voastre nume Cu biciul nici Atilla Cum nu v-au nici învins Cu hoardele de sciți De v-ați păstrat lumina Nu pot frânge neamul Așa cum e înscris. Nepieritoarei ginți. Într-un năvalnic tropot năvala lor zorește
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
câteva nemuritoare versuri scrise de acest poet, necunoscute publicului din țara noastră:„Călcând în goană goțiiDin depărtate AsiiCu alții-n șir grăbit grăbitVenind pe cai gonaciAl Daciei și-al RomeiPe greci să îi răpunăPământ de mult râvnitPe Misii și pe Traci,Nu șterg a voastre numeCu biciul nici AtillaCum nu v-au nici învinsCu hoardele de scițiDe v-ați păstrat luminaNu pot frânge neamulAșa cum e înscris.Nepieritoarei ginți.Într-un năvalnic tropotnăvala lor zorește.Iar slavii vă-nconjoarăCa marea într-
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
anga- |tele |tele |final |numărul și | |unități- | |jator - unitate | de | de | de |data docu- | |lor | | emitenta |masa |masa |tiche-|mentului | |emitenta/| |-------------------| dis- |retur-|te de |de decon- |Nr. |emitente,| |Con- |Achi-|Seriile|tri- |nate | masa |tare a ti- |crt.|numărul | |trac |zi- |tiche- |buite |unita-| |chetelor | |și data | |tat |ti- |telor |sala- |tii | |de masa | |contrac- | | |onat |de masa|riati-|emi- | |cu unita- | |tului | Explicații | | |achizi-|lor |tente | |tea emi- | |încheiat | | | |tiona- | | | |tenta și | |pentru | | | |te: | | | |valoarea | |achiziti-| | | |(de la | | | |nominală | |onarea
NORME din 14 ianuarie 1999 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202247_a_203576]
-
anga- |tele |tele |final |numărul și | |unități- | |jator - unitate | de | de | de |data docu- | |lor | | emitenta |masa |masa |tiche-|mentului | |emitenta/| |-------------------| dis- |retur-|te de |de decon- |Nr. |emitente,| |Con- |Achi-|Seriile|tri- |nate | masa |tare a ti- |crt.|numărul | |trac |zi- |tiche- |buite |unita-| |chetelor | |și data | |tat |ti- |telor |sala- |tii | |de masa | |contrac- | | |onat |de masa|riati-|emi- | |cu unita- | |tului | Explicații | | |achizi-|lor |tente | |tea emi- | |încheiat | | | |tiona- | | | |tenta și | |pentru | | | |te: | | | |valoarea | |achiziti-| | | |(de la | | | |nominală | |onarea
NORME din 14 ianuarie 1999 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202250_a_203579]
-
anga- |tele |tele |final |numărul și | |unități- | |jator - unitate | de | de | de |data docu- | |lor | | emitenta |masa |masa |tiche-|mentului | |emitenta/| |-------------------| dis- |retur-|te de |de decon- |Nr. |emitente,| |Con- |Achi-|Seriile|tri- |nate | masa |tare a ti- |crt.|numărul | |trac |zi- |tiche- |buite |unita-| |chetelor | |și data | |tat |ti- |telor |sala- |tii | |de masa | |contrac- | | |onat |de masa|riati-|emi- | |cu unita- | |tului | Explicații | | |achizi-|lor |tente | |tea emi- | |încheiat | | | |tiona- | | | |tenta și | |pentru | | | |te: | | | |valoarea | |achiziti-| | | |(de la | | | |nominală | |onarea
NORME din 14 ianuarie 1999 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202252_a_203581]
-
anga- |tele |tele |final |numărul și | |unități- | |jator - unitate | de | de | de |data docu- | |lor | | emitenta |masa |masa |tiche-|mentului | |emitenta/| |-------------------| dis- |retur-|te de |de decon- |Nr. |emitente,| |Con- |Achi-|Seriile|tri- |nate | masa |tare a ti- |crt.|numărul | |trac |zi- |tiche- |buite |unita-| |chetelor | |și data | |tat |ti- |telor |sala- |tii | |de masa | |contrac- | | |onat |de masa|riati-|emi- | |cu unita- | |tului | Explicații | | |achizi-|lor |tente | |tea emi- | |încheiat | | | |tiona- | | | |tenta și | |pentru | | | |te: | | | |valoarea | |achiziti-| | | |(de la | | | |nominală | |onarea
NORME din 14 ianuarie 1999 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202296_a_203625]
-
anga- |tele |tele |final |numărul și | |unități- | |jator - unitate | de | de | de |data docu- | |lor | | emitenta |masa |masa |tiche-|mentului | |emitenta/| |-------------------| dis- |retur-|te de |de decon- |Nr. |emitente,| |Con- |Achi-|Seriile|tri- |nate | masa |tare a ti- |crt.|numărul | |trac |zi- |tiche- |buite |unita-| |chetelor | |și data | |tat |ti- |telor |sala- |tii | |de masa | |contrac- | | |onat |de masa|riati-|emi- | |cu unita- | |tului | Explicații | | |achizi-|lor |tente | |tea emi- | |încheiat | | | |tiona- | | | |tenta și | |pentru | | | |te: | | | |valoarea | |achiziti-| | | |(de la | | | |nominală | |onarea
NORME din 14 ianuarie 1999 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202294_a_203623]
-
de specialitate din cadrul ISCIR au dreptul să aplice sigilii, în conformitate cu legislația aplicabilă, dacă acestea fac parte din instalația de ridicat. ... (2) Pentru instalațiile de ridicat la care elementele de transmitere a mișcării, elementele/dispozitivele de legare/prindere sau elementele de trac��iune a sarcinii nu prezintă siguranță în funcționare și nu fac parte din instalația de ridicat, acestea trebuie înlocuite. ... Articolul 50 Anexele 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta prescripție tehnică. Anexa 1 (model) Tabele de verificare Tabelul 1
PRESCRIPŢIE TEHNICĂ din 27 iulie 2010 verificarea în utilizare a elementelor de transmitere a mişcării a elementelor/dispozitivelor de legare/prindere şi a elementelor de tracţiune a sarcinii utilizate la instalaţii de ridicat: cabluri, cârlige, lanţuri, benzi textile, funii şi altele asemenea - PT R 3-2010*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226381_a_227710]
-
întinse. Istoricul Gustave Glotz (1862 - 1935) remarcă, încă din anul 1925, în volumul "La civilisation égéenne": "Cu mult înainte de a fi consacrată era lui Dyonysos, vită de vie a format bucuria popoarelor preistorice". Chiar tradițiile mitologice ale Greciei antice atribuie tracilor și pelasgilor introducerea vitei de vie în Hellada. "Războinicii greci s-au dus în Tracia să găsească vinul", se spune într-un vers din Iliada lui Homer. Mai tarziu, poetul latin Ovidiu descrie modul în care geto-dacii practicau viticultura și
Tulcea () [Corola-website/Science/296967_a_298296]
-
Minoritățile etnice, importante din punct de vedere numeric, erau uneori de altă religie (bogomili în Balcani, monofiziți în Orient) și trăiau, în special, în apropierea frontierelor, armenii fiind cei mai importanți printre aceste minorități. În Balcani, o numeroasă populație de traci romanizați, menționată de Theofilact din Simocatta în secolul al VI-lea constituie, după analiza istoricilor români (mai ales Theodor Capidan, A. D. Xenopol și Nicolae Iorga), simetricul meridional al populației de Daci romanizați din nordul fluviului. Tot în Balcani, o altă
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
profundă reformă socială și religioasă a poporului geto-dac, celebră în lumea antică. A impus sobrietatea și cumpătarea, a cerut poporului "ascultarea de porunci" ca efect al educației prin dreptate, geții fiind recunoscuți, după Herodot, ca fiind "cei mai drepți" dintre traci. Iordanes despre Deceneu: „Împărtășindu-le cunoștințe de fizică i-a făcut să trăiască în mod natural respectând legile lor pe care ei le au în formă scrisă până astăzi și le numesc belagines.” De fapt, legile belagines sunt legile "goților
Deceneu () [Corola-website/Science/301063_a_302392]
-
că existau aici condiții prielnice desfășurării vieții. Între Cioaca Mică și Cioaca Mare, mai sus de Piatră Olarului, s-au găsit fragmente ceramice aparținând primei vârste a fierului, datata istoric între anii 1000 și 300 î.h., fragmente ce aparțineau tracilor nordici, strămoșii dacilor de mai tarziu. La Fața Rusnicului un sătean a găsit, în 1967, un dinar imperial român de argint, bătut de împăratul Vespasian. La Margianova,în partea de V a satului se găsesc adesea ghiulele de piatră, dar
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
(în limba greacă: "Ορφεύς" = s) a fost un muzician, poet și profet din mitologia greacă, fiul regelui trac Oeagrus și al muzei Calliope. După Pindar, tată îi era zeul Helios-Apollo, care i-a dăruit lira, instrument creat de ingeniosul Hermes. Cântăreț desăvârșit, personajul a devenit cu timpul arhetipul artistului. Legendele despre Orfeu fac referire la abilitatea sa de
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
arta cântului provenea în accepția vechilor greci din Tracia. Arrian pomenește în istoria dedicată patriei sale, "Bithynica" din secolul al II-lea î.Hr., o nimfă numită Tracia, cunoscătoare a plantelor tămăduitoare și născocitoare de melodii. Numele acesteia îl poartă ținuturile tracilor, cunoscute înainte sub denumirea de Pèrke (fragmentul 13 din "Bithynica"). Rădăcina indogermanică „per-/pir/per(k)” semnifică „stânca”, „piscul” sau "piatra", ceea ce denotă cultul tracic al unei divinități a munților, identificată de greci cu frigiana Cybele. Fiul acesteia s-a
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
pe pietrele funerare romane. Toponimul Pirin/Perin al munților din sud-vestul Bulgariei este derivat din numele acestui zeu, care devine sub influența elenă Sabazios. Acest zeu al luminii zămislește apoi cu Zeița Mamă pe sacerdotul cultului său, identificat cu regele trac Rhesus, cu Orfeu și cu Zamolxis, acesta din urmă fiind numit și „Orfeul nordic”. Mitul este interpretat ca dovadă a existenței a unei religii arhaice în Grecia, poate de origine tracă, caracterizată de mistere și de credința în nemurirea sufletului
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
care se găseau acolo pentru podoabe. Vestiți pentru cruzimea lor, sciții obișnuiau să bea sângele dușmanilor uciși și să se hrănească din carnea acestora, potrivit relatărilor istoricilor antici. Asupra granițelor Scitiei se poartă discuții. La V se învecinau probabil cu tracii (respectiv geții din Dobrogea), apoi cu agatârșii, cu neuriii (probabil situați în Podolia), iar în continuare spre NV, N și NE cu melanhienii, budinii, androfagii, tisageții și, dincolo de Don, cu sauromanii. Este sigur că sciții erau un popor de călăreți
Sciți () [Corola-website/Science/301535_a_302864]
-
lui Alexandru în 323 î.Hr., a fost numit de guvernul din Tracia "strategos". În 315 î.Hr., s-a aliat cu Cassandru, Ptolemeu I Soter și Seleucus I Nicator împotriva lui Antigonus I Monophthalmus, care, însă, îi deturna atenția de la triburile tracilor și sciților. În 309 î.Hr., a fondat Lysimachia pentrua a conecta Chersonese cu continentul. A urmat exemplul lui Antigonus I în a lua titlul de rege. În 306 sau 305 î.Hr., și-a asumat titlul de "rege", pe care l-
Lysimachos () [Corola-website/Science/301556_a_302885]
-
Cyrus cucerise coastele estice ale Mediteranei, continuase și asigurase cucerirea părții sale sudice prin dominarea Egiptului. Darius cel Mare s-a pregătit timp de opt ani pentru această expediție. Probabil că planul său inițial era de a îi supune pe traci până la Dunăre, pentru a-și fixa aici granița nordică a imperiului. Tracii erau războinici puternici și periculoși, așa că expediția a fost una serioasă. Un arhitect foarte talentat din insula Samos (locul nașterii lui Pitagora), numit Mandrocles, a realizat un pod
Darius I () [Corola-website/Science/301555_a_302884]
-
sudice prin dominarea Egiptului. Darius cel Mare s-a pregătit timp de opt ani pentru această expediție. Probabil că planul său inițial era de a îi supune pe traci până la Dunăre, pentru a-și fixa aici granița nordică a imperiului. Tracii erau războinici puternici și periculoși, așa că expediția a fost una serioasă. Un arhitect foarte talentat din insula Samos (locul nașterii lui Pitagora), numit Mandrocles, a realizat un pod peste care perșii puteau ajunge în Tracia. Darius i-a dat apoi
Darius I () [Corola-website/Science/301555_a_302884]