1,017 matches
-
a venit În contact cu mareșalul Mackensen, la cererea acestuia și prin intermediul lui Lupu Kostache, dar numai după ce constatase că germanul era Însuflețit de cea mai bună voința față de populația civilă. În timpul ocupației, Între cei doi reprezentanți ai tradiționalismului, Carp și Mackensen, au existat patru sau cinci Întâlniri, În care au fost discutate chestiuni privitoare la viitoarea pace, la Îmbunătățirea situației populației, etc. Cu ceilalți reprezentanți ai ocupanților, Carp nu a avut nici o legătură, deși Lupu Kostache a Încercat
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
și prin urmare să schimbăm pantalonul și surtucul pe togă, să ne chiemăm Cincinatus și Brutus în loc de Costachi și Dimitrachi, și să cerem înapoi stăpânirea lumii de odinioară." Capitolul V ANTIBONJURIȘTII C. FACA Liniile liberalismului și conservatorismului, ale modernismului și tradiționalismului se disting de la început. Cu toate că reformele fuseseră făcute de boieri, reacțiunea porni chiar din mijlocul lor, mai mult în sens moderator decât retrograd. Fură totuși și protestatari, dar aceștia aparțin clasei micilor boieri intrați de curând în tagmă, ispravnici, sameși
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Amândouă operele reiau dealtfel ideea din Romeo și Julieta, înlocuind conflictul de familii cu ura de rasă. De reținut și figura lui Zelig Șor, evreu cu familie grea, cam bețiv, adaptabil și șugubăț ca un Cilibi Moisi, făcând legătura între tradiționalismul lui Manasse și liberalismul tinerei generații. Neînsemnați sunt ca poeți evreii A. Steuerman-Rodion și Giordano (B. Goldner), cel din urmă, autor de epigrame. A. VLAHUȚĂ Epigon al lui Eminescu, A. Vlahuță (1858-1918) s-a bucurat de o reputație aproape de neînțeles
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pe d-o parte, Iar pe de alta draga mea; Ne atingeam la vârf de deget... Copacu-atît de gros era... Se pot urmări la Teleor numeroase intuiții, poezia creionată pe sentimentul plictisului provincial, parodia cu umor plastic, tabloul parnasian și "tradiționalismul" în felul înțeles mai târziu de Mateiu I. Caragiale și chiar de I. Pillat: Cu antereu-n flori, pe scaun șeade, Cu briciu-i de mărgean Bărbierbașa În brîu-i roș lucește călimara; Îi mângâie bărbia costelivă; Obrajii-i dogorăsc, mai rău
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
herghelie de armăsari. Sunt unii Mai albi ca spuma albă zvîrlită-n vânt de mare, Mai albi decât e coama Licornii legendare, Iar alții, fără pată, sunt negri ca cărbunii. Sub regimil simbolismului se observă apoi primele creionări ale așa-zisului tradiționalism, care nu este la început decât o foarte originală adaptare a acelei poezii franceze care evoca în linia lui Verlaine secolul lui Watteau, parcurile, menuetele și carnavalurile. În loc de "masques et bergamasques" avem epoca "bonjuriștilor" și a crinolinelor, printr-o reluare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fu lac întins sub lună Și-am spus "Balada Lunei" de Horia Furtună, M-ai ascultat pe gânduri, cu ochi de ametist, Și ți-am părut romantic și poate simbolist. De aci încolo Ion Pillat își sistematizează descoperirea, prefăcînd-o în "tradiționalism". El caută a se reînnoi mereu și e oricând un poet interesant, mai mult de afectare artistică decât de sentiment. B. FUNDOIANU Tradiționalismul lui B. Fundoianu e un panteism olfactiv și tactil, o îmbătare de exalațiile vitale. Poetul are o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ți-am părut romantic și poate simbolist. De aci încolo Ion Pillat își sistematizează descoperirea, prefăcînd-o în "tradiționalism". El caută a se reînnoi mereu și e oricând un poet interesant, mai mult de afectare artistică decât de sentiment. B. FUNDOIANU Tradiționalismul lui B. Fundoianu e un panteism olfactiv și tactil, o îmbătare de exalațiile vitale. Poetul are o capacitate extraordinară de a se bucura de prezența materiei. Totul îl îmbată: târgul care "miroase-a ploaie", creșterea "de sfeclă, de mărării, de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
câmp. Da: mai păstrez, ca iarba, și-acum, sub pleoape rouă. Da: m-am scăldat în râul cu cânepi la topit. Da: mi-am julit genunchii în vișini și-n cireși. Capitolul XXVII ORTODOXIȘTII NICHIFOR CRAINIC Deși nuanțări mistice ale tradiționalismului se văd la mulți contemporani, Nichifor Crainic e acela care s-a străduit să dea o doctrină organizată. Cultura e, după el, un amestec de imponderabile și factori vizibili: sânge, limbă, pământ românesc, folclor, ortodoxie. În special se apasă însă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
defini memorabil este puțin comună: Plecăciune joasă, La față păroasă, Suptă, care ajună Apusă-n cărbunii din lună. În ciclul Isarlîk, Ion Barbu profesează "balcanismul", luîndu-și ca linie de conduită poezia bufonă a lui Anton Pann, cu gândul că astfel tradiționalismul era corectat printr-o observare mai pozitivă a fondului etnic real. Imaginea lui Nastratin Hogea văzut ca un argonaut slinos pe un caic putred în mijlocul unui Orient mirific și duhnitor e de o originalitate perfectă de tonuri și cuvinte: La
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și logica rece. Celelalte atribute: sensibilitatea, emoția, intuiția, gustul pentru estetic sunt considerate feminine, de unde teama teribilă a bărbaților de a nu li se descoperi ceva „atipic”. De fapt, în creativitate fac o treabă bună tocmai aceste atribute „feminine”. 3. Tradiționalismul, conservatorismul Există două tipuri de culturi: unele orientate spre tradiție, altele spre schimbare. * În culturile orientate spre tradiție sunt perpetuate formele și ceremoniile tradiționale, iar prin valorile pe care le promovează sunt ostile schimbării. Ele militează spre un anumit conservatorism
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
tematice. Dacă manierismul de structură dovedește că autoarea este capabilă să își esențializeze discursul până la a fi înglobat în tipare geometrice, ornamentale, manierismul de substanță erodează din inerție locuri comune ale modernismului (jocul elementelor naturii, angoase metafizice ș.a.) ori ale tradiționalismului cu tente de religiozitate (eroism haiducesc, relația dintre națiune și apostolat). Frecvent bilingve, traducerea în engleză aparținându-i autoarei, în mai multe cărți de versuri se practică retorica oximoronică de tip concetto, în altele suporturile se referă la tehnica ekphrasis-ului
ŢARANU RAŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290082_a_291411]
-
Lemny, București, 1983, 417-449; Mircea Popa, Oct. C. Tăslăuanu, critic și îndrumător literar, TR, 1976, 6; Coriolan Gheție, „Spovedanii”, F, 1976, 8; Bucur Țincu, „Spovedanii”, VR, 1977, 4; Octavian C. Tăslăuanu, coordonator Ilie Șandru, pref. Vasile Netea, Miercurea Ciuc, 1978; Ornea, Tradiționalism, 45-48, 103-104; Ion Neață, „Luceafărul” (1902-1914), Timișoara, 1984, 14-56, 170-176; Z. Ornea, Tăslăuanu vizionarul, RL, 1996, 46; Ilie Șandru, Pe urmele lui Octavian C. Tăslăuanu, Târgu Mureș, 1997; Dicț. scriit. rom., IV, 515-516; Ion Itu, Rădăcinile doctrinei literare în Ardeal
TASLAUANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
atmosfera sufletească, o seamă de versuri de aici, ca și din Eternul spirit (1940), emană direct din lirica lui Mihai Eminescu („Ia! Lângă lac, salcia încă suspină; / Doinele tac, inima prinde rugină”). Figurația și lexicul altora se integrează în recuzita tradiționalismului interbelic („noaptea-mbobocită la suhat”, „clopotul bisericii de lemn”, „talangă sfădăușă”, „boi în umblet leneș și cu priviri blajine”, „claia cu fragedă mireasmă” etc.), nu fără contrapunctări cu tentă simbolistă („Hai, toamnă, prin spitalul amurgului de-acum”, „Coboară via tristă și
ŢAŢOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
țâșnind prin toți porii și o alternare neobișnuită a ritmurilor și registrelor. „Marele bal” care e viața nu poate fi reflectat și esențializat artistic decât printr-un omolog „bal” textual, în care stau împreună, parcă în chipul cel mai firesc, tradiționalismul și avangardismul, simbolismul și textualismul, tiparul folcloric și infuziile livrești. E ca și cum poetul și-ar acorda toate instrumentele de care dispune, pentru a reuși astfel să domine incoerența funciară a realității; în fața sfidărilor morale ale acesteia, el se „apără” printr-
TEODOSIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290148_a_291477]
-
românească din secolul al XX-lea, mai ales în intervalul interbelic. În introducerea la antologia Literatura română contemporană, editată în 1943, criticul va realiza o sistematizare a tendințelor lirice din această perioadă, a raporturilor în continuă schimbare dintre modernism și tradiționalism. Fără să îi minimalizeze pe ceilalți, și pentru S. poetul cel mai apreciat este Tudor Arghezi, a cărui creație a comentat-o adesea, începând cu volumul Cuvinte potrivite. Singular e considerat geniul verbal arghezian, de o forță hugoliană, „de o
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
Contradicțiile estetismului (1959), subliniind, din perspectiva marxistă, limitele concepției sociologice și estetice a teoreticianului, T. îi atribuie, pe de altă parte, lui E. Lovinescu meritul esențial de a se fi situat - evident, de pe „poziții strict liberal-burgheze” - în categorică opoziție cu tradiționalismul retrograd, mistic, obscurantist, cu ideologiile și mișcările politice de dreapta. O sensibilă lărgire de perspectivă gnoseologică și un considerabil spor de suplețe interpretativă învederează paginile din Eseuri (1968; Premiul revistei „Viața românească”), unde T. abordează mai ales ideile estetice și
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
statornică în prețuirea valorilor”. Las deoparte faptul că n-a fost așa, și subliniez eroarea de a crede că poți face impresie cu astfel de considerații... patriotice. Destinate urechilor celor de la partid, ele sună găunos pentru ceilalți, cărora le repugnă tradiționalismul de ocazie. O intenție diferită s-a văzut la Ovidiu Genaru, care și-a compus cuvîntul (de premiat) sub forma unei apărări a poeziei. Uitîndu-se complice în sală, el a enunțat ca pe o cugetare proprie, pedant și ușor „cepelit
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Aurel Marin; după primele trei numere Aurel Marin se retrage, în ultima perioadă fiind cooptat în redacție Vasile Spiridonică. F. este o publicație eclectică; în articolul-program, N. Cantonieru afirmă intenția de a păstra echidistanța atât față de modernism, cât și față de tradiționalism, dar materialele inserate indică mai accentuate tendințe moderniste. În paginile revistei se publică versuri, proză, eseuri, cronici literare, traduceri. Rubricile obișnuite se intitulează „Cronică”, „Revista revistelor”, „Note”. Semnează Geo Bogza, M. Blecher, Al. Călinescu, Traian Chelariu, N. Cantonieru, Mircea Streinul
FRIZE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287092_a_288421]
-
este redactor pentru Basarabia al revistei „Vatra” din Târgu Mureș și redactor-șef la Editura Cartier. Colaborează la „Contrafort”, „România literară”, „Luceafărul”, „Cronica”, „Steaua”, „Poesis”, „Familia” ș.a. Formulele poetice din primele lui cărți (Lumina proprie, 1986, Abece-Dor, 1989), marcate de tradiționalism, dar și de o tentă expresionistă, se radicalizează în Levitații deasupra hăului (1991) și în Cel bătut îl duce pe Cel nebătut (1994; Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și Premiul special al Uniunii Scriitorilor din România), impunând un program estetic
GALAICU-PAUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287130_a_288459]
-
lumină, satul copilăriei rememorat cu nostalgie, câte un peisaj de toamnă, personaje ale ficțiunii autobiografice sau ale celei propriu-zise, cartiere periferice și pitorești ale Bucureștiului, ipostaze ale iubitei etc. F. este un fals tradiționalist; el preia unele motive din zona tradiționalismului (cum ar fi acelea ținând de filonul suprasemnificării pe o notă melancolică a universului rural oltenesc - „Mica Valahie”), reinterpretându-le pe un portativ modernist ca pentru a le verifica rezistența, cu o anumită distanțare sceptic-amuzată față de procedeu. Sunt relevabile colocvialitatea fățișă
FRUNTELATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287102_a_288431]
-
tineretului”, 1983, 6; Artur Silvestri, „Viața în limba română”, FLC, 1983, 7; Valentin F. Mihăescu, „La bătrânețe, lupii tineri”, LCF, 1983, 51; Mariana Ionescu, Sud, până la capăt, ATN, 1985, 7; Alexandru Horia, „Sud, până la capăt”, ARG, 1987, 1; Teodor Vârgolici, Tradiționalism și modernitate, RL, 1989, 15; Popa, Ist. lit., II, 469-470. M.I.
FRUNTELATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287102_a_288431]
-
celorlalți avangardiști) pentru textele teoretice, manifestele literare care nu numai că oferă o bună „piață de desfacere” extremismului lor nihilist, dar le permit în același timp confruntarea directă cu adversarul, care ar fi, în cazul de față, orice expresie a tradiționalismului, dar și unele forme moderniste instituționalizate. Culturi ale crizei și falimentului, avangarda și, odată cu ea, d. au ajuns curând să vadă în modernism dușmanul cultural contemporan, adversarul asupra căruia își puteau aplica tactica ofensivă, legitimându-și astfel rolul de expiator
DADAISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]
-
1926), Între artă și realitate. Concepția artistică a lui André Gide (1-2/1928), Între literatură și etică (3-4/1928), Literatura evadării din actual (4-6/1931), toate aparținându-i lui Al. Dima. Literatura română este abordată din aceeași perspectivă orientată spre tradiționalism. Întrunesc sufragiile V. Cârlova, B. P. Hasdeu, Ioan Slavici, C. Sandu-Aldea, Elena Farago, D. Anghel, Bucura Dumbravă, Cezar Petrescu, Ion Pillat, pe când, de pildă, poezia lui Al. A. Philippide din Aur sterp este aspru amendată. Alte studii: Al. Dima, Istoria
DATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286699_a_288028]
-
doua, scoasă la București în 1926, se încheie cu un eseu în care autorul concentrează o mare parte din ideile pe care se va întemeia publicistica sa dintre cele două războaie mondiale. Spiritul critic apare „în slujba și în ipostasul tradiționalismului”, iar cultura românească își are sursele în ortodoxie. Tot în 1921, apare eseul Creatorul naționalismului. Scrisă în contextul omagierii lui N. Iorga, cartea afirma întâietatea savantului, „creator de curent”, în privința întemeierii naționalismului ca doctrină culturală și politică. Profilul de teoretician
DRAGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286851_a_288180]
-
cultura românească își are sursele în ortodoxie. Tot în 1921, apare eseul Creatorul naționalismului. Scrisă în contextul omagierii lui N. Iorga, cartea afirma întâietatea savantului, „creator de curent”, în privința întemeierii naționalismului ca doctrină culturală și politică. Profilul de teoretician al tradiționalismului se va definitiva în anii următori, când D. face parte din comitetele de redacție ale revistelor „Patria” (1920), „Societatea de mâine” (1924), „Ramuri” (1928), „Gândirea” (1928-1934), „Ideea românească” (1939), este director al revistei sibiene „Înălțarea” (1941) și scrie articole politice
DRAGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286851_a_288180]