1,020 matches
-
rural consideră că creșterea respectului pentru autoritate este o schimbare bună, 4,4% că e o schimbare negativă și 8,6% optează pentru "Nu-mi pasă". Din această ultimă întrebare reiese mult mai bine propensiunea românilor pentru obediență, ceea ce indică tradiționalismul atitudinal al populației rurale (vezi graficele 3.1 și 3.2) Tendința spre planificare este surprinsă printr-un singur item în baza EVS 1999 (cel referitor la modul de cheltuire a banilor). Atât ruralul românesc, cât și urbanul sunt înclinate
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a banilor). Atât ruralul românesc, cât și urbanul sunt înclinate majoritar spre planificare (cu procente de peste 80%), cu precizarea că cei din urban au și înclinația de a cheltui bani fără nici un plan (semnificativ față de rural). Relevant pentru înclinația spre tradiționalism / modernitate este și pesimismul vs. optimismul pentru viitor. Cele două atitudini pot fi evaluate satisfăcător prin întrebarea " Cum credeți că veți trăi peste un an?", prezentă în Barometrele de Opinie Publică. Astfel varianta BOP octombrie 200415 arată că răspunsurile tind
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de un interes mai degrabă pasiv, adică receptare fără implicare, de informații transmise prin canalele audiovizuale, și nu unul activ, care presupune căutarea de informații în presă și implicarea în acțiunea de a fi informat. Ceea ce, din nou, trimite spre tradiționalism mai degrabă decât spre modernitate. Participarea comunitară și civică este relativ scăzută în rural. Datele din EVS indică faptul că românii se caracterizează prin pasivitate și nu au cultura participării. Doar 4,8% din populația rurală sunt membrii de sindicat
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
astfel de nevoi (Voicu, 2005: 187). 3.3. Tradiție, modernitate, postmodernitate în Tălmăcel și Ludoș Cercetarea de teren realizată în cele două sate, Tălmăcel și Ludoș, a prilejuit printre altele și măsurarea atitudinilor, comportamentelor și strategiilor de viață care corespund tradiționalismului, modernității și postmodernității. Itemii urmăriți în cadrul chestionarului și interviului au fost cei amintiți anterior (nu toți itemii prezentați acolo au fost surprinși în cercetarea proprie, astfel că, pentru unele aspecte ale tradiției, modernității și postmodernității nu putem face o comparație
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Ludoș acționează mai degrabă orientându-se după voința proprie); și cele legate de familie (ludoșenii de data aceasta sunt mai tradiționaliști, preferând o familie mare, pe când cei din Tălmăcel preferă mai degrabă o familie mică); Chestionarul a măsurat de asemenea tradiționalismul / modernitatea locuitorilor printr-o serie de afirmații plasate pe o scală în cinci trepte. Graficul 3.5 arată mediile rezultate pentru cele zece afirmații. Se observă din nou cifre apropiate pentru cele două sate, arătând tendințe similare. Există și o
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
la nivel declarativ, cel puțin) decât tălmăcenii -, de asemenea pentru întrajutorare și pentru gradul de informare cei din Tălmăcel se ajută mai mult între ei și sunt mai la curent cu ce se întâmplă în țară și în lume. În ce privește tradiționalismul și modernitatea valorică, locuitorii celor două sate au profile și mai apropiate, neexistând diferențe semnificative între opțiunea pentru diverse valori. Se poate observa că oamenii apreciază în mare măsură credința, familia, educația, munca, respectul pentru bătrâni, hărnicia, economisirea și mai
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Grafic 3.5: Modernitate atitudinală și comportamentală în Tălmăcel și Ludoș (medii) Sursa datelor: cercetare proprie (vezi Anexa 3, punctul 3, cu itemii utilizați în realizarea acestui grafic) Pentru a înțelege într-o manieră sintetică în ce măsură se poate vorbi de tradiționalism, modernitate și postmodernitate în cele două sate, am rulat o analiză factorială comparativă (vezi tabelul 3.6). Am ales această metodă statistică, datorită faptului că ea decelează dimensiunile subiacente unui set de indicatori, astfel încât introducând indicatori relevanți pentru cele trei
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
dimensiuni, analiza identifică la nivel practic dimensiunile ce stau la baza acelui set de indicatori. Rezultatele analizei sunt prezentate în cele două tabele de mai jos. Se poate observa că analiza a relevat pentru ambele sate doar două dimensiuni, a tradiționalismului și a modernității, dimensiunea postmodernității nefiind detectată, deși au existat în chestionar indicatori legați de aceasta. Însă răspunsurile subiecților au arătat că ea nu e semnificativă. În schimb au apărut câte o dimensiune a tradiționalismului și a modernității, ce se
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sate doar două dimensiuni, a tradiționalismului și a modernității, dimensiunea postmodernității nefiind detectată, deși au existat în chestionar indicatori legați de aceasta. Însă răspunsurile subiecților au arătat că ea nu e semnificativă. În schimb au apărut câte o dimensiune a tradiționalismului și a modernității, ce se bazează însă pe indicatori diferiți. Dimensiunea tradiționalismului are doi indicatori comuni opțiunea pentru familie mare și fatalism (nu poți schimba ceea ce îți este dat). Este interesant însă faptul că, în timp ce în Tălmăcel este evidențiat comportamentul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
detectată, deși au existat în chestionar indicatori legați de aceasta. Însă răspunsurile subiecților au arătat că ea nu e semnificativă. În schimb au apărut câte o dimensiune a tradiționalismului și a modernității, ce se bazează însă pe indicatori diferiți. Dimensiunea tradiționalismului are doi indicatori comuni opțiunea pentru familie mare și fatalism (nu poți schimba ceea ce îți este dat). Este interesant însă faptul că, în timp ce în Tălmăcel este evidențiat comportamentul imitativ și ideea de comunitate, în Ludoș se pune accent pe cinste
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
facilitate (Neagu, Stanciu, 1996)-, rețea de gaz, telefon și cablu tv, pe când Ludoșul are doar rețea de telefonie fixă. Modernitatea gospodăriei a fost evaluată printr-un item ce viza dotarea cu aparatură modernă a locuinței. Tabel 3.5: Analiză factorială tradiționalism și modernitate în Tălmăcel și Ludoș Tălmăcel KMO = 0,710 (analiza este adecvată datelor empirice) Variația totală explicată de cei doi factori: 47,4%, din care Primul factor Al doilea factor 30,7% 16,7% Factorul Indicatori (saturații) Descrierea factorului
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
KMO = 0,710 (analiza este adecvată datelor empirice) Variația totală explicată de cei doi factori: 47,4%, din care Primul factor Al doilea factor 30,7% 16,7% Factorul Indicatori (saturații) Descrierea factorului Factorul 1 Comportament imitativ (0,58) Dimensiunea tradiționalismului Preferința pentru familie mare cu mulți copii (0,54) Plasarea interesele satului înaintea celor proprii (0,45) Fatalism (0,44) Factorul 2 Deschidere la schimbare (0,53) Dimensiunea modernității Consum mediatic (reviste, ziare) ridicat (0,39) Informare ridicată asupra evenimentelor
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
adecvată datelor empirice) Variația totală explicată de cei doi factori: 44,0%, din care Primul factor Al doilea factor 26,0% 18,0% Factorul Indicatori (saturații) Descriere posibilă a factorului Factorul 1 Cinste -chiar cu prețul sărăciei (0,58) Dimensiunea tradiționalismului Preferința pentru familie mare cu mulți copii (0,46) Fatalism (0,41) Individualism (-0,56) Factorul 2 Deschidere la schimbare (0,45) Dimensiunea modernității Consum mediatic (reviste, ziare) ridicat (0,47) Informare ridicată asupra evenimentelor din țară și din lume
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
des ziare și reviste decât subiecții din țară, din mediul rural și se uită mai mult la televizor; în ce privește ascultarea radioului și lectura cărților, cifrele arată situații oarecum similare. Datele calitative rezultate din interviuri relevă o altă fațetă a problemei tradiționalismului și modernității. Dacă la nivel cantitativ lucrurile par simple legat de definirea și identificarea atitudinilor și comportamentelor moderne, la nivel calitativ apar o serie de probleme. Dacă tradiționalul este raportat invariabil la obiceiuri, cutume, tradiții, se poate observa că subiecții
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care sunt de toate..." (F.I., Ludoș); "Să fie asfaltat, să aibe liceu, școală profesională, o fabrică.." (A.M., Tălmăcel). 4. CONCLUZII Prelucrarea datelor prin analiză secundară arată că, din punct de vedere atitudinal, populația rurală a țării este preponderent înclinată spre tradiționalism, iar modernitatea este vizibilă mai ales în ce privește exterioritatea vieții cotidiene, adică dotarea gospodăriei, vestimentație, etc. Orientările postmoderne sunt, la nivelul anului 1999, vizibile mai ales la nivelul populației urbane. În rural, acestea fie nu apar, fie au o intensitate scăzută
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
urmă fiind aproape inexistente. Cu greu se pot face diferențieri între ele din acest punct de vedere. De asemenea este dificil de concluzionat, că un sat este mai modern sau mai tradițional decât celălalt, întrucât ambele au atât elemente de tradiționalism, cât și de modernitate. Cel mult, am putea spune că în Tălmăcel întâlnim un tradiționalism mai apropiat de sensul său comunitar, adică mai înclinat spre comportament imitativ, coeziune, comportament de întrajutorare. Urmărind itemii relevanți pentru cele trei, tradiționalism, modernitate și
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de vedere. De asemenea este dificil de concluzionat, că un sat este mai modern sau mai tradițional decât celălalt, întrucât ambele au atât elemente de tradiționalism, cât și de modernitate. Cel mult, am putea spune că în Tălmăcel întâlnim un tradiționalism mai apropiat de sensul său comunitar, adică mai înclinat spre comportament imitativ, coeziune, comportament de întrajutorare. Urmărind itemii relevanți pentru cele trei, tradiționalism, modernitate și postmodernitate, se poate concluziona faptul că tradiționalismului este mult mai bine reprezentat, decât celelalte două
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
elemente de tradiționalism, cât și de modernitate. Cel mult, am putea spune că în Tălmăcel întâlnim un tradiționalism mai apropiat de sensul său comunitar, adică mai înclinat spre comportament imitativ, coeziune, comportament de întrajutorare. Urmărind itemii relevanți pentru cele trei, tradiționalism, modernitate și postmodernitate, se poate concluziona faptul că tradiționalismului este mult mai bine reprezentat, decât celelalte două. Modernitatea își face simțită prezența mai ales la nivelul dotării gospodăriei și mai puțin la nivel atitudinal. Iar mentalitățile, atitudinile, valorile, comportamentele și
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
am putea spune că în Tălmăcel întâlnim un tradiționalism mai apropiat de sensul său comunitar, adică mai înclinat spre comportament imitativ, coeziune, comportament de întrajutorare. Urmărind itemii relevanți pentru cele trei, tradiționalism, modernitate și postmodernitate, se poate concluziona faptul că tradiționalismului este mult mai bine reprezentat, decât celelalte două. Modernitatea își face simțită prezența mai ales la nivelul dotării gospodăriei și mai puțin la nivel atitudinal. Iar mentalitățile, atitudinile, valorile, comportamentele și strategiile de viață caracteristice postmodernității sunt slab sau deloc
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
unitate. Aspecte pe care le vom trata ulterior, cum ar fi atașamentul pentru muncă și teritorialitate, cunoașterea și înțelegerea reciprocă a membrilor sau intimitatea relațiilor și sentimentul coeziunii comunitare, fac ca cele două comunități să se plaseze la granița dintre tradiționalism și acea modernitate solidă de care vorbește Bauman. Ipoteza de lucru de la care pornim este că oamenii se raportează diferit din punct de vedere interacțional, valoric, normativ la ideea de comunitate în cele două sate, datorită diferențelor economice, demografice și
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
esențiale ale omului comunitar, în viziunea lui F. Tönnies, și anume faptul că acesta are un comportament modelat de cutumă, un fel tradițional de a fi și de a acționa; ceea ce am surprins prin acest indicator este tocmai opțiunea pentru tradiționalism în comportament a oamenilor din Tălmăcel. Iar acest lucru este un prim semn care ne arată că aici ne aflăm într-un spațiu apropiat încă de ideea de comunitate tradițională. Ceea ce surprinde însă este opțiunea celor din Tălmăcel pentru familia
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
trezire a lumii din vrajă de care vorbea Weber, referindu-se la procesul de secularizare a culturii. Cultura celor două comunități este una profund religioasă. În plus, în Tălmăcel toleranța religioasă este mai scăzută decât în Ludoș (alt semn al tradiționalismului), oamenii declarându-se semnificativ mai deranjați decât cei din Ludoș, dacă ar locui lângă ei oameni de altă religie. Probabil unul din motivele pentru care există încă un puternic atașament față de valorile religioase este gradul ridicat de insecuritate al vieții
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care cele două comunități au avut o istorie diferită. Astfel, în Tălmăcel, oamenii investesc pământul cu valoare mai mare decât cei din Ludoș, văd viitorul copiilor lor ca fiind legat de sat și optează într-o mai mare măsură pentru tradiționalism în comportament. De asemenea, în Tălmăcel oamenii au un comportament interacțional mai intens decât în Ludoș, se raportează la comunitate invocând mai des decât ludoșenii sentimente pozitive (atașament, dorință de implicare, mândrie) și sunt mai atașați de tradițiile și obiceiurile
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
date actuale, două sate din Transilvania proiectate pe fundalul ruralului românesc în general, din punct de vedere al comunității, identității și proprietății și de a contextualiza această analiză plasând-o în cadrul discuției legate de schimbarea socială și de modernitatea și tradiționalismul ruralului românesc. Această modalitate de lucru pe care mi-o propuneam la început, aceea de a realiza o comparație între ruralul românesc în general și două sate din Transilvania, deci de a pendula permanent între aceste două registre de analiză
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
obiective. Orientările postmoderne sunt greu decelabile în acest spațiu social, ele fiind apanajul urbanului. Același lucru se poate spune și despre cele două localități. În plus, datele nu arată diferențe majore între ele, ambele având elemente de modernitate și de tradiționalism. Există totuși o diferență: în Tălmăcel, tradiționalismul este mai apropiat de sensul său comunitar (comportamente imitative și prosociale, coeziune), pe când în Ludoș, regăsim mai degrabă un tradiționalism ca respingere a modernității atitudinal-comportamentale. Izolarea Ludoșului nu a determinat o păstrare mai
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]