2,349 matches
-
mod să intervină, alterând în acest fel rezultatul rezultatelor din cadrul competițiilor electorale din Italia comite o infracțiune conform art. 100 d.PR 361/57, ce prevede o sancțiune cu închisoarea de la 2 la 5 ani". 90 Această vorbă românească, care tradusă ar însemna, "să moară și capra vecinului" se referă la persoanele invidioase care, având un insucces personal, pentru a se consola, blochează (sau încearcă să blocheze) succesul altora. 91 Literar ar fi "să lași să trăiască și capra și vecinul
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
tău! Asta înseamnă briceagul lui mititel 302. Lumea spitalului, ca și lagărul, are particularități pe care naratorul omniscient le cunoaște. De aceea, termenii și sintagmele prin care comunică medicii, folosiți uneori și pentru a nu fi înțelese de bolnavi, sunt "traduse" în paranteză: ""nu este exclus un deznodământ letal" (ideea era: să nu moară pe masa de operație) [...] Status idem, i se spunea. (Asta însemna: situația e neschimbată)"303. Naratorul omniscient din povestirea O întâmplare în gara Kocetovka furnizează în permanență
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
este mai puțin ideologizat; e utilizat mai mult în câmpul analizelor dedicate țărilor fostului bloc comunist (vezi de exemplu McFaul, 2005) și are asociată aceeași teleologie a trecerii de la dictatură la democrație. 5 (eng.: agency); "acțiune" deși în general este tradus ca atare, de fapt, semnificația sa este mai degrabă de "capacitate de acțiune" sau "potențial de acțiune". 6 Din punct de vedere ontologic, această perspectivă poate purta la fel de bine și numele de esențialism, după cum vom folosi conceptul mai încolo, în
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
care sigur este bolnav de diareea cuvintelor și în loc să meargă la privată, vrea să se dea cât se poate de mare. Numai vă rog ascultați-l: „Pa mine, la Plesu, ma impresioneaza gindirea exhaustiva spre convergenta neantului. Sinergia acestei gindiri, tradusa in termeni transcedentali, imi excita fioru existential teleportindu-ma spre abisale viziuni. O voce interioara imi sopteste, insa, ca entropia facerii, extrasa din filozofia plesciana, provoaca labilitati semantice sinonime cu rostogolirea lavei incinse pe caldarimu sufletului epicurian. Nu e acesta un
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cu ochiul interior, trezit la viață de niște senzații obscure, din alt timp, ca parfumul madlenei muiate în ceașca de ceai. Așadar, în romanul proustian, "motivul muzical" (desemnând atât trăirea inconștientă, cât și modalitatea ei specifică de expresie) se lăsa "tradus" cu precădere în limbajul simțurilor "minore" (mirosul, gustul), ceea ce confirmă existența unei legături organice dintre suflet și trup și a unui contact de natură pur "corporală" cu realitatea și cu prezentul. Și tocmai această interdependență dintre "suflet" și "trup" asigură
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
redactat într-o manieră liric-patetică și conține următoarele paragrafe: "1. contemplarea fotografiilor poetului; 2. afirmarea postulatului: "Eminescu era un român verde, de tip carpatin"; 3. descrierea vieții afective a poetului, comparată cu cea a poporului său; 4. viața intelectuală intensă, "tradusă" prin puterea de a visa; 5. inadecvarea dintre Eminescu și societatea contemporană lui; 6. dimensiunea etică a caracterului poetului Eminescu e și un model moral; 7. descrierea metaforică a sufletului lui Eminescu; și, în fine: 9. mesianismul și ideea reprezentativității
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cît., p. 120. Despre Vasile Conta, Mihail Cornea, Constantin Mille, vezi și Ionel Maftei, Personalități ieșene, I, Editura Universitas, Chișinău, 1992, pp. 206-207, 212; ÎI (1993), pp. 53, 127-128. Despre Conta, Ionel Maftei ne semnalează și titlurile lucrărilor sale filosofice, traduse și la Bruxelles ori Paris (Teoria fatalismului, 1875-1876; Teoria ondulațiunii universale, 1876-1877, Încercări de metafizica, 1879, respectiv volumul apărut postum, Bazele metafizicii, 1890). Autorul vorbește și despre boala pe care Conta o contactase în vremea studenției belgiene (tuberculoză), care i-
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
și infirmă prejudecata conform căreia un scriitor aparține în exclusivitate limbii native. Trecerea de la o limbă la alta este un proces sinuos, de aceea primele tentative în noua limbă aparțin publicisticii. Memoriile și romanele sunt scrise în limba nativă, apoi traduse. Eva Behring crede că "Eseul permitea ușor să fie adaptat aptitudinii verbale abia dobândite. Lui îi corespundea, printre genurile considerate literare, critica. Atât eseul, cât și critica erau în mod special adecvate pentru a prezenta puncte de vedere personale"162
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
este des criticată, în principiu ca fenomen, fără prea multe dovezi palpabile, deoarece documentele nu sunt disponibile. Citind însă romanul scriitorului rus Mihail Bulgakov Maestrul și Margareta, terminat în 1940, apărut în Rusia în 1966 sub o formă cenzurată și tradus integral în franțuzește în 1969, reușește să surprindă mecanismul aberant cu care textele erau eliminate: "alte tăieturi, numeroase, par cu totul ciudate. Margaretei i se spune că este de sânge regal. Pe treizeci de pagini sunt șterse toate aluziile la
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
țesătura inițială de semnificații se poate pierde din pricina încărcăturii culturale a termenilor, diferită de la o limbă la alta. Actul de traducere fixează "o relație între doi parteneri, străinul termen care acoperă opera, autorul, limba acestuia și cititorul destinatar al lucrării traduse. Iar între ei se află traducătorul, cel care transmite, înlesnește trecerea întregului mesaj dintr-un idiom în altul"392, cel care apropie orizontul operei de orizontul cititorului. Monica Lovinescu își asumă rolul de intermediar între două culturi atât prin discursul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
al lui Eugen Ionescu care evită, în vremea lansării sale în viața teatrului parizian, colaborarea directă cu exilul pentru a nu primi calificativul de exilat anticomunist. Atunci când o trupă de teatru îi cere drepturile de reprezentare pentru una din piesele traduse, Monica Lovinescu îl anunță că dorește să renunțe la pseudonim. "Reacționase conform obsesiilor sale: " Nu se poate, dacă suntem doi în "escu" se va vedea că suntem români." Cum, iritat de felul în care diverși critici de stânga îi politizau
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
alt punct de vedere, vezi Vladimir Tismăneanu, The Tragicomedy of Romanian Communism, "Eastern European Politics and Societies", vol. 3, nr. 2 (primăvara 1989), de la p. 329. 7198 ani de la eliberarea României, "Agerpres", 30 august 1952, p. 1, 4, 9 720Transcrieri traduse, Raportul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej cu privire la proiectul de Constituție a Republicii Populare Române, "Scînteia", 24 septembrie 1952, Constituția Republicii Populare Române, "Scînteia", 26 septembrie 1952, 38 p., documente diverse, septembrie-noiembrie 1952, cutia 5, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DOS
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
noiembrie 1952, dosar 611.66/11-1252, cutia 2342, NND 832920, RG 59, Arhivele Naționale 728Telegramă, 20 noiembrie 1952, 1 p., dosar 611.66/11-2052, cutie 2342, NND 832920, RG 59, Arhivele Naționale 729 Nikita Hrușciov, Krushchev Remembers: The Last Testament, tradus și editat de Strobe Talbott, Little, Brown et Co, Boston, 1974, pp. 227-229. Ulterior, această conversație avea să marcheze un punct de cotitură pe calea desprinderii României de Moscova; unii români au afirmat, de fapt, în mod fals, că ar
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în 534”. Pentru Dionisie Exiguul era foarte importantă înțelegerea corectă a începuturilor teologiei Sfântului Chiril al Alexandriei. La întrebarea care dintre scrierile acestui ierarh au fost traduse mai întâi în latinește, părerile cercetătorilor sunt împărțite: unii afirmă că prima lucrare tradusă a fost Epistola sinodală din 430, cu anexa celor 12 anatematisme; alții datează versiunea ei în latină în anul 519. Printre argumente se află derularea firească a evenimentelor, dar și mărturisirea dionisiană: „am tradus-o mai deunăzi din grecește în
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
pe față, altul pe ascuns, prin uneltiri meșteșugite, eruditul de neam scit are înaintea ochilor îndemnul pe care i-l inspiră „tăria Bisericii Universale”. De aceea el se străduiește să ridice „o stavilă mântuitoare împotriva armelor nimicitoare ale ereziei”. Lucrarea tradusă se dovedește a fi o scurtă expunere a hristologiei ortodoxe și un răspuns complet al motivării necesității Întrupării. Epistola a XLVI-a aparține aceluiași autor și destinată tot întâistătătorului Diocesareei. Ea cuprinde explicațiile mai multor întrebări, mai ales cele referitoare
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
putere a diavolului. Despre căință. Despre necazuri și biruirea tristeții”, Traducere de Pr.Prof. Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2002, 255 p. 24. „Omilii la Postul Mare”, Versiune românească îmbunătățită, pornind de la ediția tradusă și îngrijită de Episcopul Roman Melchisedec (1893), în colecția „Comorile Pustiei”, vol. 19, Editura Anastasia, 1997, 181 pp. 25. „Despre feciorie. Apologia vieții monahale. Despre creșterea copiilor”, Traducere din limba greacă și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
opinii extreme, prin care se neagă orice posibilități ale traducerii de a reda trăsăturile originalului, cît și opinii nuanțate, care nu contestă asemenea posibilități, dar relevă și faptul că nu se poate realiza o redare perfectă a originalului prin textul tradus. Există prin urmare la nivelul teoriei culturii (culturologiei) o problemă a încrederii și a îndoielii, care vizează relația textului tradus cu textul original, tipul raportului care este între ele și regulile ce trebuie respectate în procesul transpunerii 317. Problema aceasta
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
original, tipul raportului care este între ele și regulile ce trebuie respectate în procesul transpunerii 317. Problema aceasta poate privi traducerea în general sau diferite cazuri particulare de redare a textelor redactate într-o limbă cu mijloacele altor limbi. Textul tradus este rezultatul unui proces, al activității de a traduce, și, atît el cît și acest proces, pot fi denumite prin cuvîntul traducere, încît există o traducere-activitate și o traducere-rezultat. În principiu, rezultatul (= textul tradus) trebuie să respecte echivalența semantică și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
limbă cu mijloacele altor limbi. Textul tradus este rezultatul unui proces, al activității de a traduce, și, atît el cît și acest proces, pot fi denumite prin cuvîntul traducere, încît există o traducere-activitate și o traducere-rezultat. În principiu, rezultatul (= textul tradus) trebuie să respecte echivalența semantică și stilistică cu textul original, iar atingerea acestui obiectiv solicită anumite exigențe procesului traductiv și, de aceea, constatările în legătură cu textul tradus (sau textul-scop) evaluează maniera în care s-a realizat acest proces. În consecință, stabilind
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
prin cuvîntul traducere, încît există o traducere-activitate și o traducere-rezultat. În principiu, rezultatul (= textul tradus) trebuie să respecte echivalența semantică și stilistică cu textul original, iar atingerea acestui obiectiv solicită anumite exigențe procesului traductiv și, de aceea, constatările în legătură cu textul tradus (sau textul-scop) evaluează maniera în care s-a realizat acest proces. În consecință, stabilind măsura în care textul original (textul-sursă) se regăsește în cel tradus se stabilește, pe de o parte, performanța traducătorului și, aptitudinea receptivă a limbii-scop în raport cu limba-sursă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în raport cu limba-sursă, iar, pe de altă parte, în ce măsură activitatea de a traduce a stat sub imperiul unor exigențe, a urmat anumite principii, a uzat de procedee adecvate și a avut scopuri bine determinate. De aceea, cele trei "legi" ale textului tradus, identificate de Roger T. B e l l318 în lucrări din secolele anterioare, se convertesc în exigențe ale procesului traductiv: 1) traducerea trebuie să ofere o transcriere completă a ideilor din lucrarea originală, 2) stilul și maniera de a scrie
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de Roger T. B e l l318 în lucrări din secolele anterioare, se convertesc în exigențe ale procesului traductiv: 1) traducerea trebuie să ofere o transcriere completă a ideilor din lucrarea originală, 2) stilul și maniera de a scrie textul tradus trebuie să corespundă celor din textul original și 3) traducerea-rezultat trebuie să aibă naturalețea unei compoziții originale. Din perspectiva teoriei generale a comunicării verbale, traducerea este unul dintre cazurile particulare prin care se realizează receptarea și transmiterea de informații. În cadrul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
limbii. Pot apărea, prin urmare, numai o parte, de obicei redusă, dintre aceste trăsături, dar apar alte însușiri individualizatoare ale textului, care decurg din modul de a folosi limba caracteristic autorului. Din acest motiv, atît textul original cît și textul tradus sînt unice în limbile în care sînt scrise, iar uneori intens individualizate. Ca atare, fiecare text filozofic original este particularizat, iar traducerea lui conduce tot la un text particularizat, printr-o echivalare de mijloace ale limbii-scop cu mijloacele limbii-sursă. Această
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
relația nemijlocită dintre conținut și maniera de exprimare nu este aici tipică. După Paul R i c o e u r, dificultatea traducerii operelor filozofice decurge din diferențele dintre cîmpurile semantice ce există între limba textului original și limba textului tradus, fiindcă limbile nu diferă numai prin maniera de a analiza (diviza) realitatea, ci și prin modul de a construi și de a reconstrui la nivelul discursului 323. Desigur, textul filozofic este reprezentativ pentru modul de a construi discursul într-o
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
reflexul lingvistic al conținutului noțiunilor) să depindă de sistemul de gîndire în care sînt vehiculați, încît, în măsura în care devin specifici unui sistem, ei devin proprii pentru cuvintele-cheie ale textului original, iar aceste cuvinte-cheie trebuie să devină relevante și în cazul textului tradus. Așadar, așa cum o epocă sau o societate se caracterizează prin cuvinte-cheie, în același mod un sistem filozofic original are propriile cuvinte-cheie, corespunzătoare conceptelor nodale pe care se construiește. Asemenea cuvinte-cheie sînt în mod deosebit relevante pentru textul filozofic original, iar
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]