2,801 matches
-
acord maritim care se putea reînnoi o dată la trei ani, prin care fiecare țară acorda statut de clauză vaselor maritime ale celeilalte țări în porturile și apele sale teritoriale 1786. Prima prelungire a derogării În ciuda acestui val de negocieri și tratative, adevăratul ritm al relațiilor româno-americane era dat de amendamentul Jackson-Vanik. Legea comercială stabilea un program de care președintele trebuia să țină seama pentru a reînnoi scutirea de condiția emigrării, scutire fără de care România nu putea primi " Clauza națiunii celei mai
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
El a stat șase zile în București. În cursul acestei vizite, Guofeng a încercat, cu un oarecare succes, să se folosească de România ca de un for prin care Beijingul să provoace Moscova la lupta pentru guvernarea mișcării comuniste mondiale. Tratativele sovieto-române din octombrie, de la București, nu au fost prea eficiente. Moscova era încă nemulțumită de politica externă a lui Ceaușescu, ce părea să se abată în mod deliberat de la cea a Uniunii Sovietice. Problema era că Ceaușescu urmărea cu bună
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Procesul dura destul de mult, dar era înlesnit de experiența din Polonia. Deși băncile au acționat rapid, procedurile au durat aproape un an, mai ales din cauza faptului că în ceea ce privește partea românească, deciziile trebuiau luate la cel mai înalt nivel. În consecință, tratativele stagnau deseori, din cauza întîrzierii directivelor trasate de conducerea de la București 2139. În acest timp, la Washington, "epoca de aur" a relațiilor româno-americane, cum o numise Bogdan, se apropia de sfîrșit. Pe 28 august 1981, președintele Reagan l-a propus pe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
însă, pe 13 august, Comitetul de Finanțe a susținut o nouă moțiune a Senatului, cea cu nr. 445, înaintată de Robert Dole. Deși fără a avea nici o legătură cu președintele, această moțiune "în spiritul Senatului" îi cerea Administrației să deschidă tratative cu Bucureștiul pentru a obține "asigurări credibile" că România va urgenta procedurile de emigrare. Mai mult decît atît, prin această moțiune, Administrația era solicitată să ridice problema represiunii exercitate de România asupra grupărilor religioase și a minorităților etnice. Senatul recunoștea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Dole, așa-zisă Spiritul Senatului, pe data de 24 septembrie. Între timp, pe 12 august, Comitetul de Mijloace și Resurse al Camerei Reprezentanților a avizat nefavorabil moțiunea de protest Dornan-Schulze. Acesta a avut în vedere dorința României de a iniția tratative serioase cu Statele Unite, pentru a ajunge la o "înțelegere" privind problema emigrării. Pe 18 august, Camera Reprezentanților a convenit să amîne la nesfîrșit moțiunea Dornan-Schulze2191. Astfel, "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România era prelungită automat, pînă pe 3 iulie
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
CAER să fie ajutate de Consiliu să-și rezolve problemele economice interne. România era dispusă să-și joace rolul. Ea încheiase deja acorduri de cooperare și comerț bilateral, pînă în anul 2000, cu Polonia, Bulgaria și Germania Federală și desfășura tratative în vederea semnării unor acorduri similare cu Cehoslovacia și Ungaria. România era, de asemenea, în favoarea unor noi proiecte multilaterale de investiție, cu condiția ca beneficiile să se împartă, în mod egal, între participanți. Proiectele existente erau, în marea lor majoritate, legate
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în sensul îmbunătățirii situației emigrării și a drepturilor omului din țara respectivă 2319. Derwinski le-a vorbit senatorilor despre un recent succes care se datora acordării Clauzei României de către SUA. Acesta făcuse o vizită la București, în iunie, și începuse tratativele pentru un nou acord de emigrare cu România. Bucureștiul acorda frecvent vize de emigrare unor cetățeni care nu întruneau criteriile de eligibilitate pentru intrarea în Statele Unite. Acești candidați la emigrare "cădeau în cursa" reglementărilor specifice celor două țări. Conform noului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Statele Unite. Acești candidați la emigrare "cădeau în cursa" reglementărilor specifice celor două țări. Conform noului acord, România urma să acorde vize de ieșire numai acelor persoane pe care Ambasada Americană le considera îndreptățite să imigreze în Statele Unite. Consilierul spera ca tratativele să se încheie într-un interval de două săptămîni 2320. Derwinski le-a spus, de asemenea, celor din Comisie că Washingtonul poate rezolva unele cazuri de emigrare de interes deosebit, folosindu-se de "Clauza națiunii celei mai favorizate". El le-
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu privire la oprimarea credincioșilor, a candidaților la emigrare și a minorităților etnice. Senatorii sperau ca Ceaușescu să rezolve aceste probleme, întrucît de ele depindea răspunsul la întrebarea dacă Clauza este "într-adevăr, reciproc avantajoasă"2327. În următoarele săptămîni, Derwinski a încheiat tratativele cu Bucureștiul, referitoare la noua procedură de emigrare, iar Calciu și Todoran au sosit în Occident 2328. Pe 30 august, președintele Reagan a propus desemnarea lui Roger Kirk, un ofițer de carieră care lucrase în Serviciile Externe, în funcția de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
economică 2520. El i-a încurajat, mai ales, să pună la punct acorduri care să nu fie afectate de anularea Clauzei 2521. La două săptămîni după aceea, Ceaușescu a repetat mesajul în "Lumea", adăugînd că România va duce în continuare tratative "de bună-credință" cu firmele americane și va livra produse de calitate pe piața americană 2522. Apelul liderului român la lărgirea comerțului a trezit interesul multora. Oamenii de afaceri de pe ambele părți ale Atlanticului se străduiseră din greu să promoveze vînzările
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
exprima, însă, dezaprobarea necomentînd în nici un fel anunțul de pe 1 aprilie 1989, prin care Ceaușescu declara că România și-a achitat toate datoriile externe 2543. Comisia Economică Europeană s-a abținut, de asemenea, de la comentarii, hotărînd ulterior să suspende toate tratativele în vederea încheierii unui acord economic ce viza îmbunătățirea situației drepturilor omului din România 2544. Faptul că România își achitase datoriile nu a atras nici atenția oamenilor de afaceri americani. Prin programul său susținut de austeritate, Ceaușescu micșorase la minimum importurile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
el în joc și astfel, în 1972, Moscova a încheiat un acord comercial cu Washingtonul, care i-a promis mult-dorita Clauză. Intrarea bruscă a Moscovei în scenă a zădărnicit strădaniile României și Bucureștiul a trebuit să aștepte pînă la eșecul tratativelor purtate de sovietici. Întrucît Amendamentul Jackson-Vanik viza guvernul de la Moscova, toate țările care nu aveau economie de piață trebuiau să trateze cu Washingtonul într-un context în care relațiile sovieto-americane erau în prim-plan. În primii ani în care Bucureștiul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Războiul din Vietnam a pus capăt, însă, noului curs pe care-l luase comerțul. Congresul nu voia ca Statele Unite să vîndă anumite produse Europei de Est, pentru ca acestea să le transbordeze către Vietnamul de Nord. La sfîrșitul deceniului începuseră deja tratativele de pace, iar Nixon și Kissinger s-au hotărît să recurgă din nou la politica americană de "diferențiere" vizavi de Europa de Est. Scopul era același: comerțul ca mijloc de inducere a unor schimbări, nu ca scop în sine. Nici Administrația și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
p.; dosarul România; vol. 2, Note, cutia nr. 203-204, dosare pe țări ale CSM, Biblioteca LBJ 1151 Raport, p. 50, secțiunea F., Europa de Est, vol. 1, cap. 3; cutia 1; Istoria administrativă a Departamentului de Stat, Biblioteca LBJ 1152 Raportul Încheierea tratativelor cu Firestone pentru vînzarea a două fabrici de cauciuc sintetic către România, 24 aprilie, 1965, 2 p., dosarul Firestone, cutia 22, Comitetul Miller, dosarele Comitetului, Arhivele Securității Naționale, Biblioteca LBJ 1153 Idem, Telegramă, DS către București, 22 aprilie, 1965, p.
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Război și pace America în căutarea unei politici românești, 1947-1949 Reglementări privind exporturile și decretele de naționalizare, 1947-1949 Hărțuirea la nivel de Legație și restricțiile de export: 1949-1951 O nouă viziune și o nouă direcție Destinderea sovieto-americană se soldează cu tratative româno-americane De la un fals început la soluționarea revendicărilor, 1956-1960 De la stabilirea revendicărilor la acorduri comerciale Promisiuni amîmate Vizitele reciproce Nixon-Ceaușescu Ratarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" Corelații greșite: Amendamentul Jackson-Vanik Un acord comercial româno-american și ,, Clauza națiunii celei mai favorizate
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Partidul Democrat al lui Take Ionescu în 1922. În iunie 1924, a mai fost o încercare de fuzionare a celor două partide, eșuată însă din cauza unor diferențe doctrinare, precum și a neînțelegerii referitoare la activitatea lui Stere. După câteva luni de tratative, la 10 octombrie 1926 și nu 1925 cum indică J.-D. Durand apare o nouă formațiune politică PNȚ, cu un președinte Iuliu Maniu, un secretar general Virgil Madgearu și cu Ion Mihalache drept unul dintre cei patru vicepreședinți. Dacă Partidul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
9 Într-adevăr, la 15 aprilie 1810, Rusia anunța că vrea ambele Principate, Projuranschi detaliind un proiect administrativ în patru gubernii: Basarabia, Moldova, Oltenia și Muntenia. Când feldmareșalul Mihail Kutozov (1745-1813) ieșea victorios la Slobozia, 2 octombrie 1811, el iniția tratative cu Poarta la Giurgiu, restrângând dorita graniță de vest a Rusiei pe Siret, apoi, în anul următor, tratativele s-au mutat la București, având loc în Hanul lui Manuc, unde Kutuzov a micșorat pretențiile doar la Basarabia. Amiralul Pavel Vasilievici
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
în patru gubernii: Basarabia, Moldova, Oltenia și Muntenia. Când feldmareșalul Mihail Kutozov (1745-1813) ieșea victorios la Slobozia, 2 octombrie 1811, el iniția tratative cu Poarta la Giurgiu, restrângând dorita graniță de vest a Rusiei pe Siret, apoi, în anul următor, tratativele s-au mutat la București, având loc în Hanul lui Manuc, unde Kutuzov a micșorat pretențiile doar la Basarabia. Amiralul Pavel Vasilievici Cicagov, trimis de țar să încheie pacea cu orice preț, chiar renunțând la orice pretenții teritoriale, a ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
proprietarul celebrului Han), toți în cârdășie cu Capudan pașa Ramiz. Panaiot Moruzi nu a dat Porții o scrisoare de la Napoleon prin care acesta cerea imperativ "să nu facă pace cu nici un preț" (Alexandru Boldur). Estimp, Kutuzov a pus pe masa tratativelor niște hărți măsluite care ar fi venit, chipurile, de la Napoleon. Delegația rusă cumpărase mai demult pe dragomanul Porții, Dimitrie Moruzi. Prețul trădării Marelui Dragoman, în context, a fost promisiunea unei moșii în Basarabia, în valoare de 100 000 de lei
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
briliante, foarte valoros, de 15 000 de piaștri. Delegația, cu toate că avea și din partea sultanului Mahomed II sarcină "să nu accepte cedări teritoriale"10, tocmai vânzare a făcut. Rareori s-a întâmplat ca o delegație oficială a unui stat, aflată în tratative de anvergură, să fie cumpărată de adversari "la grămadă". Diplomația rusă a reușit, fiindcă atât Mustafa IV, cât și succesorul său Mahmud / Mahomed II au avut încredere în armeni și greci. Amiralul Cicagov, devenit conducătorul delegației rusești, a confirmat, ulterior
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
a păcii. România rămânea, în continuare, parte a Imperiului Otoman, ceea ce l-a bulversat de Carol I și dădea apă la moară Rusiei de a pune condiția "retrocedării" celor trei județe din sudul Basarabiei. Catherine Durandin consemnează că, la reluarea tratativelor, la București, după mărturia lui Nelidov, Brătianu ar fi declarat: "Văd bine că într-o zi veți sfârși prin a ne lua înapoi partea din Basarabia care v-a fost luată prin tratatul de la Paris. Înțeleg, am simțit-o la
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
de la început: să închei o convenție militară cu Rusia și, dacă este necesar, să mă bat împreună cu rușii împotriva turcilor. Convenția este gata să fie semnată." Prin această hotărâre, Carol I spera că România va fi primită ca beligerant la tratativele de pace. Dar oare nu se repeta situația alianței lui Dimitrie Cantemir cu Petru cel Mare, iar, cu bătaie lungă, în viitor, cu pseudo-armistițiul de la 23 august 1944? Cu o diferență: acum Imperiul Otoman își dădea suflarea, pe când Moldova a
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
și turci există o antiteză tot atât de pronunțată ca între Roma și Cartago e sigur." Evident, Poarta era în situația Cartaginei, iar Rusia în postura de a cere raderea ei de pe fața pământului. Prințul Muntenegrului, cel care punea bețe-n roate tratativelor cu Poarta, om al Petersburgului, a avut același rol de provocator ca Masinissa, regele Numidiei, încât tabloul este complet, zice Eminescu, în editorialul din 1 aprilie 1877 al Curierului de Iași61. Războiul nu mai putea fi evitat. Încercând, pentru ultima
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
hrănește pe acești mizerabili, vărsându-și sângele onorează această țară."77 Pe 3 ianuarie 1878, Eminescu amintește partidului de guvernământ că ideea independenței României a fost pusă întâia oară de conservatori, în anii 1870-1871, dar nu prin război, ci prin tratative comerciale și politice, fără a neglija întărirea armatei care combătea acum pe front. Poetul le amintește liberalilor că, pe atunci, se împotriveau ideii de independență: "ei au combătut cheltuielile pentru armată, concentrările și tot ce a făcut necesitatea din soldații
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
revizuirii art. 7 din Constituție, impusă de Alianța Israelită Universală ca o condiție a recunoașterii "independenței" mutilate de "aliatul" de la Răsărit, care a făcut tot ce i-a stat în putință pentru ca puterile europene să nu recunoască cobeligeranța României la tratativele de pace de la Berlin. Warszawski voia mai departe victoria alături de eminentul său avocat Titu Maiorescu. Din păcate, nici în atitudinea politică propriu-zisă, privitoare la consecințele Războiului de Independență, poziția lui poziția lui Maiorescu nu este mai fericită. Moțiunea Vernescu, votată
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]