4,948 matches
-
bazelor sportive, unde are loc alergarea . 1.2. Motive pentru practicarea joggingului Prezentarea unei liste de motive pentru practicarea joggingului nu ar face decât să repetăm foarte multe din informațiile expuse anterior. Fiecare individ efectuează o activitate plecând de la anumite trebuințe, având anumite motive șu urmărind să-și satisfacă anumite nevoi. O mare parte din anchetele efectuate în rândul practicanților de activități sportive de timp liber, din studiile și cercetările orientate pe implicarea populației în activități fizice sportive, evidențiază că cei mai mulți
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
în dezvoltarea sa, a fost, este și va fi mereu o ființa aflată în 28 http://en.wikipedia.org/wiki/Aquajogging Jogging de la A la Z II 137 permanentă competiție cu alte ființe (scopurile fiind variate și depinzând de necesități, trebuințe, valori etc.). Această tendință a omului de a-și compara forțele poate fi un bun motiv de a organiza competiții și în ceea ce privește joggingul acvatic. Fig. nr. 132 și 133 Competiție în jogging acvatic Studierea acestui concept ne-a adus în
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
a suporta mai ușor efortul; existența aerului curat, nepoluat; modificările care au loc în organism datorită altitudinii. 4.4. Când practicăm jogging? Practicarea joggingului este o chestiune de atitudine, preferințe și circumstanțe, la care fiecare persoană se adaptează în funcție de nevoi, trebuințe sau tendințe. Răspunsul la întrebarea anterioară se poate detalia astfel: A. practicăm jogging la o anumită oră; B. practicăm jogging într-o anumită zi din săptămână; C. practicăm jogging într-un anumit anotimp; D. practicăm jogging acasă sau în călătorie
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
indisolubile între gândire și activitatea practică. Acțiunile voluntare ale omului implică anumite procese psihice complexe, în desfășurarea cărora se disting mai multe momente. Primul moment este reprezentat de "apariția impulsului și a tendinței" sau, altfel spus, a motivației datorată unor trebuințe de natură materială sau spirituală. Concomitent cu motivația se cristalizează în conștiința omului dorința, scopul urmărit. Pe baza scopului și a tendinței se construiește planul mental al acțiunii, ce cuprinde în conținutul său reprezentarea efectului final, imaginea circumstanțelor în care
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
baze neurologice și psihologice. În cadrul acestui proces psihic pot fi identificați doi factorii: factorul intelectiv și cel volitiv. Din punct de vedere intelectiv, actul voluntar al omului conține un proces cognitiv complex, ce presupune cunoașterea obiectului și a realității, conștientizarea trebuințelor și dorințelor, medierea și reglarea modelului informațional al individului cu cel al lumii exterioare, valorizarea motivelor, scopurilor, mijloacelor și corelarea lor prin prisma exigențelor propriului eu și a celor obiective 5. Individul nu poate fi ținut responsabil dacă nu a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a cunoștințelor operaționale; dezvoltarea și perfecționarea proceselor de cunoaștere: percepții, reprezentări, atenție, memorie, gândire, limbaj, imaginație; formarea deprinderilor și a capacităților intelectuale; însușirea normelor de igienă a activităților intelectuale; cultivarea sentimentelor intelectuale și dezvoltarea motivației bazate pe impulsul cognitiv sau trebuința de cunoaștere"115), obiectivele educației morale (,,formarea conștiinței morale, a conduitei morale și a trăsăturilor morale de caracter"116), obiectivele educației estetice (,,formarea capacității de a percepe și aprecia valorile estetice", ,,identificarea și cultivarea simțului estetic/formarea gustului estetic/formarea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
telefon mobil nou); jocul simbolic ajunge la apogeu între 2-3 și 5-6 ani; ,,reprezintă nu numai asimilarea realului la "eu", ca jocul în general, ci asimilarea asigurată (ceea ce o întărește) printr-un limbaj simbolic construit de "eu" și modificabil potrivit trebuințelor"; jocul cu reguli asociat dezvoltării vieții sociale a copilului; jocul de construcție dezvoltat pe baza jocului simbolic. Ca precizare suplimentară, jocul simbolic, văzut ca ,,apogeu al jocului infantil", este motivat prin necesitatea copilului de a-și asigura echilibrul afectiv și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
verigă cu verigă, nesfîrșit lanț al suferințelor. Mintea cea Veșnică, încătușata, vîrtejuri de mînie începu fără-ncetare să rostogolească Mereu în jur, si sulfuroasa spumă ticsita ridicîndu-se, 210 Se așternu, Iaz luminos și lucind limpede, Alb că zăpadă. Uitare, amuțire, trebuința, închise-n lanțuri ale minții, În fiarele de gheață micșorîndu-se, răvășit, rupt de vecie, Los fiarele și le bătu, cuptoarele-și încinse, Si a vărsat de fier sudoare, sudoare de arama. 215 Fără odihnă nemuritoru-ncătușat, plin de durere ridicîndu-se, Îngrozitoare
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mi se pleca-vor la picioare". [Glasul Întunecat răspunse: "O Urizen, Prințe-al Luminii"] Întîi Negoț și Îndeletniciri, corăbii și vase înarmate clădi el Ca să plutească peste-adînc cu multă osteneală; și pe uscat copii vînduți sînt pentru-ndeletniciri Ale cumplitei trebuințe, trudind mereu noapte și zi pînă ce, viața lor 15 Toată fiind stinsa, luat-au chipul nălucii în sumbră deznădejde; Și miriadele de sclavi, duși în corăbii,-împovărează-adîncul răsunînd dogit, Si zornăind de lanțuri; Universala-Împărăție geme. Și poruncí Fiilor săi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ține cerurile veciei luminoase" (Milton, 28, 36-38). Vesmîntul oricărei forme în Veșnicie este Lumina, iar Lumină este Ierusalim în orice om, si se cheamă Libertate (Jerusalem, 54, 1-5). Libertatea este deci Lumină omului în Veșnicie, potrivit Scripturii: "Cetatea n-are trebuința nici de soare, nici de luna, ca s-o lumineze; căci o luminează slavă lui Dumnezeu, si făclia ei este Mielul" (Apoc. 21, 23). 308 (IX, 9) Și-i doborî: Los doboară cu mîinile Soarele și Luna. 309 (IX, 40
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pe sine este unul secund. Desigur, evoluția energetică a naturii, după apariția omului datorită unui complex de cauze naturale ("energetice"), capătă o formă nouă; omul nu așteaptă transformările agentului natură pentru a alege dintre ele pe cele care îi fac trebuință, ci devine el însuși agent-transfor-mator. Dar un agent care nu depășește limitările energiei, care lucrează pentru energie, nu direct pentru sine. Omul aservește felurite energii, spune Ostwald, din grupele anorgani-celor, organicelor (vegetale și animale) și umane. Aproprierea energiilor străine a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
se află peștera din poveste, peștera ticsită cu averile jefuite. În felul său, Alibaba Zimberlan a dat dovadă de prestanță, ori măcar aceasta a devenit opinia generală. 4. Mogâldeața 1. Avertisment: Motivația este foarte des confundată cu tendința sau cu trebuința, dar și cu rezultatul unei modificări fiziologice și resortul revenirii la starea normală. Geniul maestrului Ludovic L. se vede tocmai din faptul că face pe toată lumea fericită: atât pe adversarii mandanților săi, întrucât le servește câștigul pe tavă, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
sau intrinseci. (Johns, G., 1998) Totuși, definițiile și explicațiile pe care le vom prezenta vor evidenția diferențele dintre cele două tipuri de motivații. Motivația intrinsecă sau directă sau internă este generată, fie de surse interne subiectului motivației de nevoile și trebuințele sale fie de surse provenite din activitatea desfășurată. Caracteristica acestei motivații constă în obținerea satisfacției prin îndeplinirea unei acțiuni adecvate ei. Sentimente de realizare, împlinire, provocare și competență provenite din îndeplinirea atribuțiilor sunt exemple de motivatori intrinseci, ca și interesul
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
Din definițiile date de mai mulți autori, rezultă că motivația intrinsecă își are izvorul în relația directă dintre angajat și sarcina pe care o are de realizat, fiind, de regulă, auto aplicată. Altfel spus, sursa motivației intrinseci se află în trebuințele personale, intime ale angajatului. Motivația extrinsecă sau indirectă este generată de surse exterioare subiectului sau naturii activității lui. Ea poate fi sugerată sau impusă de alte persoane sau de concursuri de împrejurări favorabile sau nu. În firmă, motivația extrinsecă se
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
pot satisface procurându-și anumite stimulente sau îndeplinind anumite scopuri. Comportamentul stimulat de aceste nevoi este acela care evidențiază caracterul motivațional al nevoilor. În această grupă sunt cuprinse cinci teorii considerate a fi cele mai importante: ierarhia nevoilor sau piramida trebuințelor a lui Maslow, teoria ERG, teoria bifactorială a lui Herzberg, teoria satisfacerii trebuințelor a lui McClelland și abordarea lui McGregor. La mulți autori aceste teorii se regăsesc grupate în categoria motivațiilor centrate pe studiul nevoilor sau teorii ale motivației bazate
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
aceste nevoi este acela care evidențiază caracterul motivațional al nevoilor. În această grupă sunt cuprinse cinci teorii considerate a fi cele mai importante: ierarhia nevoilor sau piramida trebuințelor a lui Maslow, teoria ERG, teoria bifactorială a lui Herzberg, teoria satisfacerii trebuințelor a lui McClelland și abordarea lui McGregor. La mulți autori aceste teorii se regăsesc grupate în categoria motivațiilor centrate pe studiul nevoilor sau teorii ale motivației bazate pe nevoi. Teoriile de proces sunt cele care se focalizează asupra dinamicii motivării
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
ale celebrului psiholog american. Abraham Maslow a fost un psiholog care, de-a lungul a câțiva ani, a dezvoltat și finisat o teorie generală a motivației umane. Experiența de viață proprie, marcată de greutăți și durități îl conduce spre teoria trebuințelor generate de deficit (hrană, sex, protecție), de dezvoltare (competență, recunoaștere socială, independență) și metatrebuințe (adevărul, frumusețea, ordinea, armonia, simplitatea). Teoria inițiată de Abraham Maslow pleacă de la premisa că ființele umane au cinci mari categorii de nevoi pe care acesta le
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
ordine, în funcție de importanța pe care le-o acordă, începând cu cele mai de bază și mai imperative. Ulterior abordării inițiale, A. Maslow a dezvoltat ierarhia nevoilor, prezentând șapte nivele ale nevoilor umane. Pornind de la bază, cele șapte nivele ale ierarhiei trebuințelor realizată de Maslow sunt: I - trebuințe fiziologice; II - trebuințe de securitate; III - trebuințe de apartenență și dragoste /iubire; IV - trebuințe de apreciere și stimă; V - trebuințe de cunoaștere; VI - trebuințe estetice; VII - autoactualizare În fundamentarea teoriei sale, Maslow are la
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
o acordă, începând cu cele mai de bază și mai imperative. Ulterior abordării inițiale, A. Maslow a dezvoltat ierarhia nevoilor, prezentând șapte nivele ale nevoilor umane. Pornind de la bază, cele șapte nivele ale ierarhiei trebuințelor realizată de Maslow sunt: I - trebuințe fiziologice; II - trebuințe de securitate; III - trebuințe de apartenență și dragoste /iubire; IV - trebuințe de apreciere și stimă; V - trebuințe de cunoaștere; VI - trebuințe estetice; VII - autoactualizare În fundamentarea teoriei sale, Maslow are la bază două principii: principiul lipsei și
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
cu cele mai de bază și mai imperative. Ulterior abordării inițiale, A. Maslow a dezvoltat ierarhia nevoilor, prezentând șapte nivele ale nevoilor umane. Pornind de la bază, cele șapte nivele ale ierarhiei trebuințelor realizată de Maslow sunt: I - trebuințe fiziologice; II - trebuințe de securitate; III - trebuințe de apartenență și dragoste /iubire; IV - trebuințe de apreciere și stimă; V - trebuințe de cunoaștere; VI - trebuințe estetice; VII - autoactualizare În fundamentarea teoriei sale, Maslow are la bază două principii: principiul lipsei și principiul progresiei. Conform
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
bază și mai imperative. Ulterior abordării inițiale, A. Maslow a dezvoltat ierarhia nevoilor, prezentând șapte nivele ale nevoilor umane. Pornind de la bază, cele șapte nivele ale ierarhiei trebuințelor realizată de Maslow sunt: I - trebuințe fiziologice; II - trebuințe de securitate; III - trebuințe de apartenență și dragoste /iubire; IV - trebuințe de apreciere și stimă; V - trebuințe de cunoaștere; VI - trebuințe estetice; VII - autoactualizare În fundamentarea teoriei sale, Maslow are la bază două principii: principiul lipsei și principiul progresiei. Conform principiului lipsei nevoia este
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
A. Maslow a dezvoltat ierarhia nevoilor, prezentând șapte nivele ale nevoilor umane. Pornind de la bază, cele șapte nivele ale ierarhiei trebuințelor realizată de Maslow sunt: I - trebuințe fiziologice; II - trebuințe de securitate; III - trebuințe de apartenență și dragoste /iubire; IV - trebuințe de apreciere și stimă; V - trebuințe de cunoaștere; VI - trebuințe estetice; VII - autoactualizare În fundamentarea teoriei sale, Maslow are la bază două principii: principiul lipsei și principiul progresiei. Conform principiului lipsei nevoia este motivatoare atâta timp cât nu este satisfăcută. Conform principiului
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
prezentând șapte nivele ale nevoilor umane. Pornind de la bază, cele șapte nivele ale ierarhiei trebuințelor realizată de Maslow sunt: I - trebuințe fiziologice; II - trebuințe de securitate; III - trebuințe de apartenență și dragoste /iubire; IV - trebuințe de apreciere și stimă; V - trebuințe de cunoaștere; VI - trebuințe estetice; VII - autoactualizare În fundamentarea teoriei sale, Maslow are la bază două principii: principiul lipsei și principiul progresiei. Conform principiului lipsei nevoia este motivatoare atâta timp cât nu este satisfăcută. Conform principiului progresiei satisfacerea unui nivel al nevoilor
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
nevoilor umane. Pornind de la bază, cele șapte nivele ale ierarhiei trebuințelor realizată de Maslow sunt: I - trebuințe fiziologice; II - trebuințe de securitate; III - trebuințe de apartenență și dragoste /iubire; IV - trebuințe de apreciere și stimă; V - trebuințe de cunoaștere; VI - trebuințe estetice; VII - autoactualizare În fundamentarea teoriei sale, Maslow are la bază două principii: principiul lipsei și principiul progresiei. Conform principiului lipsei nevoia este motivatoare atâta timp cât nu este satisfăcută. Conform principiului progresiei satisfacerea unui nivel al nevoilor conduce progresiv spre încercarea
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
moment dat, un individ poate urmări satisfacerea concomitentă a două sau mai multe nevoi (salariul, pătrunderea într-un grup elitist și valorizarea talentelor sau experienței profesionale; ori salariu, locuință, stimă, ca urmare a unei munci deosebite etc.); dacă satisfacerea unor trebuințe de nivel superior este împiedicată, crește nevoia de a satisface una sau mai multe trebuințe de nivel inferior. Contrar teoriei lui Maslow, care susține satisfacerea progresivă a nevoilor de la cele simple la cele complexe, din teoria ERG rezultă că acest
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]