999 matches
-
ca un clopot 13 când nu ești 14 monoton 15 tăcerea din noi 16 slova fermecată 17 din întâmplare 18 cerșetorii 19 jocul luminii 20 pietrele 21 tot aurul 22 muzici 23 în legea lor 24 florile de peste zi 25 trecătoare, moartea 26 dimineți cu nor 27 lecția vieții 28 balsamul luminii 29 musca și păianjenul 30 drogați 32 în dodii 33 întrebări 36 liniștea 37 vaier 38 umbra din cuvânt 39 floarea soarelui 40 iubire 41 zile de februarie 42
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
fiindcă devenim turnători, delatori, foști securiști, sau ce mama dracului le-o mai fi trecut prin cap celor de la CIA, ca să adoarmă complet în român spiritul civic. Dacă în Austria sau Germania un vecin s-ar apuca să violeze o trecătoare pe stradă, fiți siguri că oamenii de pe acolo ar pune imediat mâna pe telefon și ar chema poliția, după care ar interveni ei înșiși pentru a opri infracțiunea respectivă. La ei aceasta se cheamă spirit civic. Dacă austriecii sau nemții
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
naturală ce despărțea URSS de Afganistan, între Crăciun și Anul Nou. În realitate, cu două zile mai devreme, parașutiștii din brigada 56 erau deja dislocați pe teren și luaseră poziții de întărire a capului de pod de pe malul afgan, controlau trecătoarea Salang și drumul de la Termez la Kabul. Astfel, în momentul invaziei, în fața Armatei Roșii nu se mai afla nici un obstacol în drumul ei spre capitală. Trupele de desant aerian au ajuns acolo chiar în seara aceleiași zile, preluând controlul asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Kumataro. Când Oyu își conduse fratele până la poarta Templului Nanzen, avea lacrimi în ochi, căci o măcina gândul că s-ar putea să nu se mai întoarcă. Preoții încercau s-o mângâie, spunându-i că durerea ei avea să fie trecătoare, ca toate lucrurile, dar, în cele din urmă, fură nevoiți s-o ducă aproape în brațe înapoi, pe poarta principală. Era foarte posibil ca și pe Hanbei să-l muncească aceleași gânduri. Ba nu, se vedea limpede că tristețea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
inteligență în schimbul titlului gol de conducător al națiunii. În noaptea zilei a noua, Mitsuhide încă nu avea idee unde se găsea Hideyoshi, dar atitudinile seniorilor locali îl nelinișteau. A doua zi dimineață, părăsi tabăra de la Shimo Toba și urcă, prin Trecătoarea Horagamine, în Yamashiro, loc unde stabilise să-și unească armata cu cea a lui Tsutsui Junkei. — Tsutsui Junkei n-a fost zărit încă? își întreba Mitsuhide cercetașii, la intervale regulate, pe tot parcursul zilei. Întrucât Mitsuhide fusese în cârdășie cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
la vremea când principala sa forță ajunse la granița dintre provinciile Echizen și Omi, era deja ziua a cincisprezecea din lună. Abia la amiaza zilei următoare, ariergarda din Kitanosho îl ajunse din urmă și întreaga armată își odihni caii la trecătoarea din munți. Privind în jos spre câmpie, vedeau că norii de vară acopereau deja cerul. Trecuseră douăsprezece zile de când Katsuie aflase despre moartea lui Nobunaga. Este adevărat că Hideyoshi - care se lupta cu clanul Mori în provinciile de la apus - primise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
zilei a paisprezecea, Katsuie anunță că avea să plece către Echizen, iar în cincisprezece, părăsi Kiyosu. De cum traversă Râul Kiso și intră în Mino, însă, Katsuie începu să fie tulburat de zvonuri care spuneau că armata lui Hideyoshi închisese toate trecătorile din munți, între Tarui și Fuwa, și-i bara drumul spre casă. Katsuie tocmai se hotărâse să-l atace pe Hideyoshi, dar acum situația se răsturnase, iar drumul spre casă era la fel de periculos ca o pojghiță de gheață subțire. Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
era deja ca o păsărică hrănită în colivia lui Hideyoshi. În orice caz, capturarea Castelului Nagahama era acum realizată. Pentru Hideyoshi, însă, nu fusese mai mult decât un eveniment pasager în drumul său spre Gifu - principalul castel al lui Nobutaka. Trecătoarea prin Fuwa era cunoscută ca fiind greu de străbătut în timpul iernii, iar condițiile de pe câmpia Sekigahara erau deosebit de aspre. Din ziua a optsprezecea, până în cea de-a douăzeci și opta din Luna a Douăsprezecea, armata lui Hideyoshi mărșălui prin Sekigahara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Gifu, revolta din Nagahama, capitularea lui Nobutaka. Iar acum, Hideyoshi se pregătea să atace provincia Ise. Katsuie simțea că nu putea nici să plece, nici să stea pe loc. Dar zăpada de la hotarele lui era la fel de adâncă precum cea din trecătorile de munte din Szechuan. Nici soldații, și nici proviziile militare n-ar fi putut trece. Nu avea motive să se teamă de un atac din partea lui Hideyoshi. Avea să pornească înainte de a se topi zăpada, dar cine putea ști când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
a Patra. Armata de optsprezece mii de oameni părăsi, în secret, tabăra, exact în a doua jumătate a Orei Șobolanului. Forța atacatoare era divizată în două batalioane a câte patru mii de oameni fiecare. Coborâră muntele spre Shiotsudani, traversară prin Trecătoarea Tarumi și înaintară spre răsărit, pe malul apusean al Lacului Yogo. Spre a stârni confuzia, cei douăsprezece mii de oameni din armata principală a lui Katsuie o luară pe alt drum. Avansând spre provinciile de miazănoapte, cotiră, treptat, spre sud-est
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
în altele, încât semăneau cu o ceață aurie. Soldații începură să-și mănânce proviziile. Ostilitățile începuseră în zorii zilei, durând cam opt ore. La sfârșitul mesei, întreaga armată primi ordin să înainteze neîntârziat spre miazănoapte. În timp ce oamenii se apropiau de trecătoarea Tochinoki, văzură la apus Marea Tsuruga, în timp ce munții din Echizen se deschideau la miazănoapte, părând să se afle drept sub copitele cailor. Soarele începea deja să asfințească, iar cerul și pământul ardeau într-o văpaie a amurgului care avea culorile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
la celălalt capăt al orașului, iar tata nu îndrăznește să-mi spună, pentru că nu vrea să se facă de rușine față de mine, aveam impresia că mergem de foarte mult timp, și tata încă povestea despre Amundsen, cum a găsit el Trecătoarea de Nord-Vest, dar, după voce, se simțea clar că-i nervos, ei, și atunci, când am fost mai mult ca sigur că ne rătăcisem definitiv, am dat cu piciorul de ceva și m-am uitat în jos și am văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
seamă bucuria și ușurarea, continua să spună cum vaporul lui Amundsen, numit Gjoa, s-a întâlnit, după trei ani, în strâmtoarea Bering cu o balenieră din San Francisco, și cât de mult s-au bucurat că au reușit să descopere Trecătoarea de Nord-Vest, că au reușit ceea ce, înaintea lor, au încercat atâția alții în zadar, mulți dintre ei plătind cu viața, iar asta a fost o descoperire capitală, deși comercial vorbind n-a prea satisfăcut așteptările, și cum urcam treptele, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
împreună cu ei au ocupat culmile pe sub care urma să treacă armata. Grosul trupelor își urmă drumul fără să întimpine vreo împotrivire și fără să bănuiască primejdia. Ariergarda, care venea în urmă încărcată cu pradă, a fost atacată de către munteni în trecătoarea Roncevalles și măcelărită până la ultimul om. Câțiva dintre cei mai viteji căpitani francezi au căzut în această împrejurare, iar printre aceștia este pomenit Roland sau Orlando, guvernatorul mlaștinilor, adică al frontierelor Bretaniei. Numele său a fost încununat de celebritate mai
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
s-a pomenit către sfârșitul zilei într-o pădure la poalele unui munte.El a zărit cu mirare o dâră de lumină strecurându-se prin crăpătura unei stânci. S-a apropiat și căutând atent, a descoperit în coasta muntelui o trecătoare îngustă care ducea într-o peșteră adâncă. Roland și-a priponit calul, apoi, dând în lături tufișurile ce-I închideau calea, sări din stâncă în stâncă până când a ajuns la un soi de cavernă. Intrând înăuntru, el a văzut o
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
s-a pomenit către sfârșitul zilei într-o pădure la poalele unui munte.El a zărit cu mirare o dâră de lumină strecurându-se prin crăpătura unei stânci. S-a apropiat și căutând atent, a descoperit în coasta muntelui o trecătoare îngustă care ducea într-o peșteră adâncă. Roland și-a priponit calul, apoi, dând în lături tufișurile ce-I închideau calea, sări din stâncă în stâncă până când a ajuns la un soi de cavernă. Intrând înăuntru, el a văzut o
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
Obligă statele lumii la colaborare, fără reticență. Cu maximă vigilență, indiferent de meridian, Trebuie să lupte cu cel mai perfid dușman. Timpul Nu trece timpul peste noi, accelerat, Ci noi îl parcurgem lent, neobservat. Existența, cu toate ale ei, e trecătoare, Peste un timp ce început și nici sfârșit nu are. Șuetă literar-bahică Un vin bun și-o poezie Provoacă euforie Dacă vinu-i abundent Și poetul cu... talent. Simfonie de Ajun Parfumul sarmalelor se-mbină magistral Cu al altor bucate gătite
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
avea să fie scurtă. Nici un militar n-a înțeles acea obediență totală, sinucigașă față de Tiberius. Nici unul nu și-a închipuit că puternicul dux Germanicus era de-acum sătul de războaie. Două cupe de argint Zăpezile începură să se topească în trecătorile din munți; sosi, inevitabil, vremea să plece spre Roma. Gajus se învârtea melancolic prin grajduri, mângâind pentru ultima oară coama lui Incitatus. În fața atelierului potcovarilor îl văzu pe Caius Silius, tribunul care îl învățase să mânuiască sica, pumnalul scurt, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
tribunus aflat pe Rhenus, la Mogontiacum, și câțiva oameni de la Roma. Am văzut un curier plecând de la Mogontiacum în mare grabă și într-un fel ciudat. L-am urmărit de la distanță: a căzut de pe cal într-un loc pustiu, în trecătoarea Alpilor. Spionul zâmbi cu cruzime. Împăratul îl ascultă și, cu fiecare cuvânt rostit, neliniștea lui creștea. Omul care scrisese mesajul și îl încredințase acelui curier neatent avea o poziție solidă în cadrul legiunilor, comanda mii de oameni. Spionul rezumă conținutul foii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
zidurile extrem de groase își arăta temeinicia. De multe ori copiii îi spuneau Bastilia, însă orice clădire poartă amprenta oamenilor care viețuiesc în ea și niciodată nu a avut motive reale s-o numească astfel, cu toate că de multe ori supărările lui trecătoare de elev îl îndreptățeau. De când era mic observa cum tatăl său își chivernisește salariul și nota minuțios în fiecare lună atât pentru chirie, pentru mâncare, lumină, apă, lemne etc și prevedea întotdeauna o mică sumă pentru diverse, pe care o
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
Le spusesem s-o șteargă, dar au dat tîrcoale În jurul postului, nu era momentul potrivit. - Și pentru ce toate astea? Pentru bani? - De la un anumit număr de milioane În sus, asta nu se mai cheamă bani! Vedetea se apropia de trecătoarea Molène, Marie Încetini viteza. - Ce naiba faci? - E plin de recife! Uite, colo... Arătă spre colțurile care ieșeau la suprafață din adîncuri, deturnînd atenția lui Stéphane, căci, Într-o fracțiune de secundă, i se păruse că aude zgomotul unei alte bărci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
între timp înfățișarea, nu mai este la fel de înfricoșător și straniu cum mi s-a părut atunci, în ziua accidentului, și multă vreme după aceea. Cu vârsta, și-a lărgit coapsele de la baza vârfului, iar umerii ascuțiți de ghețar tânăr din trecătoarea stâncilor abisale nu mi se mai păreau atât de amenințători, zăpada și-a pierdut acea consistență rugoasă și cristalină făcând schiurile să geamă la fiecare cotitură. Continui să vin aici să schiez de unul singur, ca să mă pot gândi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
și-mi amintesc perfect umbra lui pe zăpadă, ce mă depășea și baleia într-o parte și alta în fața mea și ascultam atent la schiurile lui cum sfârtecau zăpada sau torceau lin în urma mea. Apoi ajungeam la un fel de trecătoare, unde adesea ne abăteam de la pârtie și exploram niște pereți uriași, verticali, unde zăpada stătea prinsă de stâncă ca un văl de lumină. Exista o porțiune pe care aveai senzația de coborâre în abis, pârtia nu se mai vedea, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
am dăruit lui cu totul, încuviințând orânduirea-i făcătoare de rău, slăvind în el izvorul răului din lume. Prizonier în împărăția sa, în acel oraș sterp cioplit într-un munte de sare, despărțit de întreaga fire, de florile puține și trecătoare ale deșertului, de întâmplările lui neașteptate sau de mângâierile lui, de un nor ciudat, de o ploaie mânioasă și scurtă, de care până și soarele și nisipurile au parte, în acel oraș al ordinii, unghiuri drepte, camere pătrate, oameni țepeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
de haosul politic și de lăcomia care caracterizau perioada în care a trăit, el s-a retras din viața publică la o vârstă înaintată și a plecat spre munții din vest călare pe un bivol. Când a ajuns la ultima trecătoare care marca granița imperiului, paznicul l-a recunoscut pe faimosul înțelept și l-a implorat să lase un document cu învățăturile lui pentru posteritate. Refractar, spontan și cu un oarecare simț al ironiei, Lao Zi a făcut o pauză în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]