1,966 matches
-
ca activitate fizică, diversificarea tipurilor și modalităților de practicare regulată a sportului sau activității fizice precum și creșterea nivelului de conștientizare la nivelul populației a importanței unei vieți active practică regulată a activității fizice/sportului - sunt elemente fără de care transformarea trendului actual negativ într-unul pozitiv va fi dificil de realizat. Sport în educație - unități de învățământ Integrarea corectă a sportului în educație reprezintă o condiție esențială în dezvoltarea armonioasă a tinerilor și viitorilor adulți. Conștientizarea și promovarea importanțe sportului și
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
când au fost înregistrate 8244 de unități școlare, numărul acestora a scăzut cu 1243 de unități în intervalul 2009-2019, atât pentru mediul rural, cât și pentru mediul urban. Din perspectiva bazei materiale sportive, în cadrul școlilor se poate observa un trend pozitiv în perioada 2007-2019, numărul terenurilor de sport, a bazinelor de înot și a sălilor de gimnastică a crescut, dar nu toate unitățile de învățământ beneficiază de acestea. Din totalul de 7001 de unități înregistrate în 2019, doar 5577 au
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
un sistem modern de sport de performanță. Performanța unui sistem național sportiv se măsoară în final în rezultatele obținute de elitele sportive la cele mai importante competiții internaționale. Din perspectiva performanțelor la jocurile olimpice de vară, se poate observa un trend descendent în obținerea medaliilor și în participarea activă la jocurile olimpice. România și-a atins potențialul maxim la Jocurile Olimpice din 1984, organizate în Los Angeles, când a reușit performanța câștigării unui total de 53 de medalii, din care 20
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
și 3 medalii de argint pentru canotaj și scrimă. Comparativ cu anul de referință 2000, scăderea performanței olimpice este semnificativă 83%: de la un total de 24 de medalii la 4. Lipsa de intervenție în a stopa și inversa acest trend reprezintă un pericol strategic major pentru sportul de performanță românesc, iar adoptarea unui management performant în domeniul sportului devine o prioritate zero la nivel național. Activitatea sportivă este reglementată prin Legea nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare. Autoritatea publică
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
din partea Ministerului Apărării Naționale, în 2010 s-au obținut 209 medalii naționale și 69 de medalii internaționale, comparativ cu anul 2020 unde s-au obținut 541 de medalii naționale și 58 de medalii internaționale. Astfel se poate observa un trend în scădere din perspectiva performanțelor sportive din cadrul competițiilor internaționale. Cele mai mult medalii s-au obținut în perioada 2018-2019, și anume 349, respectiv 354 de medalii naționale, în 2018, și 116, respectiv 138 de medalii internaționale în 2019. Din
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
internaționale. Cele mai mult medalii s-au obținut în perioada 2018-2019, și anume 349, respectiv 354 de medalii naționale, în 2018, și 116, respectiv 138 de medalii internaționale în 2019. Din perspectiva bugetului alocat în perioada 2012-2020, putem observa un trend în creștere pentru dezvoltarea bazei materiale sportive. În 2020, s-au alocat cu 68,956,000 lei mai mult, în comparație cu anul de referință 2012. Creșterea substanțială a bugetului alocat activităților sportive și dezvoltării bazei materiale sportive din ultimii trei ani
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
sănătății - România înregistrează 2017 printre cele mai ridicate procente din populație care nu practică deloc sport - 63%, comparativ cu 46% media UE. 51% declară că nu practică niciun fel de activități fizice, comparativ 35% media UE. Analiza datelor indică un trend îngrijorător ascendent al pre- obezității România clasându-se peste media europeană și obezității în rândul adulților din cauza lipsei atractivității față de activitățile fizice și sport, dar și din cauza facilităților, bazei materiale sportive inadecvate la nivel local doar 17%
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
și non guvernamentali vor forma un ecosistem sportiv integrat, performant, caracterizat de o cultură a colaborării, a voluntariatului și a responsabilității sociale. ... 5. Scenarii strategice de dezvoltare Scenariile strategice de dezvoltare au rolul de a integra, în mod sintetic, principalele trenduri observate pe baza analizei datelor empirice, într-o imagine coerentă de viitor care prefigurează principalele evoluții, luând în considerare factorii din mediul extern care nu se află sub controlul instituției instituțiilor responsabile de procesul de implementare, dar care pot influența
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
bazată pe competiție internă pentru resurse, într-una colaborativă, în care actorii cointeresați de pe toate cele trei paliere sportul în educație, sportul în comunitate și sportul de performanță dezvoltă mecanisme formale de colaborare, eforturile depuse converg spre viziunea comună, trendul negativ la nivelul sportului de performanță este inversat. Pe termen lung, sportul devine parte integrantă la nivelul guvernanței publice, iar importanța sa pentru domeniile cheie ale societății românești se reflectă în politic și programe care susțin acest domeniu. Pe termen
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
pe colaborare, cu un aport major al autorităților locale în zona sportului în comunitate. Sportul devine o parte integrantă din viața de zi cu zi a populației indiferent de zona de rezidență urban, rural. Sportul de performanță revine pe un trend pozitiv la marile competiții internaționale în sfera sporturilor prioritare. ... 6. Direcții strategice de dezvoltare Context Sportul este important În România, sportul nu a reprezentat o prioritate la nivel politic, importanța sa ca și domeniu strategic național de dezvoltare fiind insuficient
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
au obligația să dispună sau să aibă acces la bazele și instalațiile sportive, pentru a permite desfășurarea lecțiilor de educație fizică și practicarea sportului cu elevii și studenții". Din perspectiva bazei materiale sportive în cadrul școlilor, se poate observa un trend pozitiv în perioada 2007-2019, numărul terenurilor de sport, a bazinelor de înot și a sălilor de gimnastică a crescut, dar nu toate unitățile de învățământ beneficiază de acestea. Din totalul de 7001 de unități înregistrate în 2019, doar 5577 au
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
Voleiul este considerat un sport de efort mic spre mediu, în timp ce în categoria sporturilor intense intră programele de culturism, fitness și sport aerobic. Însă luând în considerare baza materială sportivă școlară sportivă, practicarea sporturilor alternative este într-un trend static, fiind necesară dezvoltarea diversității sportive pentru a atrage elevii în practicarea sporturilor alternative. În cadrul Ordinului ministrului sănătății publice și al ministrului educației și cercetării nr. 520/2007 este menționat baremul medical ce cuprinde afecțiunile pentru care se acordă scutirile
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
să exprime sau să amelioreze condiția fizică și confortul spiritual, să stabilească relații sociale civilizate și să conducă la obținerea de rezultate în competiții de orice nivel". Conform datelor obținute în 2017, la nivelul Uniunii Europene se poate observa un trend negativ în practicarea sportului, unde doar 40% dintre respondenți au afirmat că practică sport cu regularitate sau cu o oarecare regularitate, iar 60% din totalul respondenților au afirmat că nu se implică deloc sau foarte rar în activități fizice. Grafic
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
17,9 România 4 Cipru 16.4 Turcia 2,4 Portugalia 14.1 România 13,5 Austria 11,3 Malta 6,2 Sursa: Campania Luna Națională a Informării despre Efectele Activității Fizice 2020*44) *44) https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2020/09/ANALIZA-DE-SITUAȚIE-ACTIVITATE-FIZICA-2020.pdf Comparând situația din 2014 cu cea din 2017, se poate observa un trend în creștere din perspectiva persoanelor care au raportat activitate fizică săptămânală, de la 4% în 2014 la 13,5% în 2017, reprezentând o creștere de 9.5% din perspectiva activităților fizice, însă creșterea este una incrementală, fiind necesare măsuri de promovare a
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
activități fizice Angajarea în alte activități fizice analizează în ce măsură indivizii practică diferite sporturi recreative sau pentru sănătate, cât de implicați sunt în aceste activități și care este nivelul de intensitate. La nivelul Uniunii Europene, se poate observa un trend negativ în implicarea indivizilor în diferite activități sportive, deoarece, din totalul respondenților, doar 44% au afirmat că practică diferite sporturi sau desfășoară diferite activități fizice cu regularitate 14% sau cu o oarecare regularitate 30%. Astfel, avem un total de 56%
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
perspectiva activităților sportive moderate desfășurate cel puțin între 1 și 3 zile, diferența este de doar 6 procente dintre media de la nivel național și cea de la nivel european. ... C. Mersul Din perspectiva mersului pe jos, România prezintă un trend pozitiv în ceea ce privește analiza comparativă la nivel european, pentru că 62% dintre respondenți au afirmat că merg pe jos între 4 și 7 zile, cel puțin 10 minute pe zi și 21% au afirmat că nu desfășoară asemenea
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
mult. Aspectul legat de repaus poate fi influențat de locul de muncă al individului munca la birou, de activitățile desfășurate timp de studiat/desfășurarea activităților stând jos sau alte precondiții starea de sănătate de exemplu. Din perspectivă comparată, România prezintă un trend relativ pozitiv, unde doar 12% dintre respondenți au afirmat că petrec 8.31 de ore sau mai mult în stare de repaus, rezultate identice cu cele ale mediei de la nivelul Uniunii Europene, iar din perspectiva repausului între 5.31 de ore
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
activități sportive, indiferent de motivul pentru care se inițiază acestea. Astfel, din cauza principalelor bariere resimțite atât la nivel european dar și la nivel național, problemele generate de lipsa exercițiilor fizice și a activităților sportive au început să genereze un trend îngrijorător de creștere a ratei obezității, a persoanelor supraponderale și a bolilor cardiovasculare și cronice provocate de un stil de viață nesănătos. Aceste aspecte și-au pus amprenta pe rata mortalității și pe media de viață, pe calitatea vieții și
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
de viață activ și sănătos. Trend-ul obezității în România la adulții peste 18 ani, ambele sexe, 1975-2016 % Sursa: World Health Organization 2017. Global Health Observatory http://gamapserver.who.int/gho/interactive charts/ncd/risk factors/obesity/atlas.html Conform analizei realiză de OMS în 2017, se poate observa un trend în creștere din 1975 până în 2016, ajungându-se la un procent de 22,5% a ratei de obezitate la adulții de peste 18 ani, însemnând o creștere de 14.2% în perioada sus-menționată. Astfel, trend-ul crescător al persoanelor în prag
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
Despre Efectele Activității Fizice, 2020 Peste 60% din totalul deceselor din România pot fi atribuite unei serii de factori comportamentali care include și activitatea fizică scăzută*45). Astfel, factori precum obezitatea în rândul adulților și bolile asociate cu supraponderalitatea reprezintă un trend îngrijorător la nivel național. *45) Campania Luna Națională A Informării Despre Efectele Activității Fizice, 2020: https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2020/09/ANALIZA-DE-SITUAȚIE-ACTIVITATE-FIZICA-2020.pdf ... ... IV. SUPORT PENTRU PARTICIPAREA SPORTIVĂ ÎN ZONA LOCALĂ A CETĂȚENILOR Participarea sportivă în zona locală face referire la nivelul oportunităților oferite la nivel local
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
în comun, piste de biciclete/trotinete etc. ... 2. Oportunități oferite de cluburile sportive locale și de alți furnizori La nivelul oportunităților oferite de către cluburile sportive sau alți furnizori locali săli de fitness, baze sportive publice, etc., se poate observa un trend descendent la nivelul României, comparativ cu media Uniunii Europene sau cu țările vestice. Din totalul respondenților, 43% total de acord -12% și parțial de acord 31% sunt de părere că li se oferă suficiente oportunități din partea cluburilor sportive și
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
fost cele mai mari investiții construindu-se între 200 de baze sportive în perioada celor 3 ani, comparativ cu perioada 2019-2021, unde s-au construit doar 59 de baze sportive în perioada respectivă. Astfel se poate observa o descreștere în trend. Grafic 5. Numărul total de baze sportive 2016-2017. Sursa: MSp În urmă recensământului din anul 2017, realizat de către Ministerul Sportului prin direcțiile județene de sport și tineret, numărul bazelor sportive este de 5.353. Numărul acestora diferă de la județ
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
relevante care se practică și la Jocurile Olimpice sunt insuficiente la nivel național, pentru a putea dezvolta acele zone. Grafic 6. Suma investită anual pentru dezvoltarea bazelor sportive. Sursa: MLPDA Din totalul sumelor investite în perioada 2010-2021 se poate observa trend-ul descendent al investițiilor din ultimii 7 ani în dezvoltarea bazelor sportive destinate sportului de masă pentru activități fizice de recreere și nu numai. În perioada 2010 s-au investit cu 197,858,197 mai mult, comparativ cu 2021 și cu 132,397,503
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
sunt cu 109,008 mai ridicate comparativ cu anul 2010 iar cele din 2021 sunt 152,329 mai ridicate decât 2010. Din perspectiva complexurilor sportive, investițiile au început în anul 2015 și au ajuns la un total de 1,150,760 lei, reprezentând un trend crescător pentru promovarea și dezvoltarea sporturilor de masă. ... 3. Dispoziții privind autoritățile locale Conform Legii nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare art. 10, (1) Sportul pentru toți reprezintă un complex de activități bazate pe practicarea liberă a exercițiului fizic
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
de suport în organizarea evenimentelor sportive 33%, ocuparea poziției de antrenor 27%, ocuparea poziției de membru într-o comisie 21% sau susținerea activităților zilnice în cadrul clubului din care faci parte 20%. ... ... Sinteză. Sportul de masă Analiza datelor indică un trend îngrijorător ascendent al pre-obezității România clasându-se peste media europeană și obezității în rândul adulților din cauza lipsei atractivității față de activitățile fizice și sport, dar și din cauza facilităților, bazei materiale inadecvate și inexistente precum și a lipsei
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]