1,067 matches
-
culoare deschisă, pomeții înalți și o bărbie mai degrabă îngustă, deasupra căreia se contura o gură calmă și frumos proporționată - obrazul ei era alb în lumina reflectată de zăpadă și înghețat în fața întinderii neclintite. Nimic nu-i trăda sentimentele. Nici o tresărire nu-i scotea trăsăturile din configurația lor firească. Doar silueta ei subțire se răsuci spre camera de zi, fața ei se întoarse de la grădina de zarzavat al vecinului la ambianța odăii și mama privi mobilele aranjate cu atâta grijă, vrând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
pulpele strânse. Ridicat în tălpi văd cum intru. Fără să mă mișc întind mâna și iau de pe masă carafa cu vin galben. Câteva secunde se aude numai gâlgâitul vinului ce-mi alunecă prin gâtlej. Eva știe să surâdă îngerește. În tresăririle dintre leșinurile scurte, primește aiurând, ritmica bătaie a catapultului. Alunec apoi binișor, întinzându-mp sub masă, cu spinarea pe covor. De acolo văd picioarele Evei cu ciorapii căzuți peste pantofi. Pulpele goale, lungi și minunat cambrate, se prelungesc, destinse și larg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
arse... Dureri peste tâmplele nopții, încep să-mi sărute, genele oarbe de chin și mâna-mi dusă peste spume, mai adună-ntr-un târziu, privirile măcinate în despărțirea de umbre. Pe brațul tău alungit, îți sărutam sute de nopți, în tresăriri aglomerate de somnuri... Peste trupul tău, ochii scăldați în rugina iubirilor, îți așezau sub picioare, harul stăpânit de lună, în toate cetățile pustiite de vânturi. Un gol arzând mă sugrumase până când mi s-a scurs, sângele dorurilor peste clipele albăstrite
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
CATEGORICĂ, voi aprinde această noapte a tăcerilor cu milioane de stele prin fereastra plânsă a dragostei albe și EA, DRAGOSTEA FLĂMÂNDĂ DUPĂ VOCILE INFINITULUI. Da, infinitul albastru al acestui DELIR, ce îmi sfâșie distanța și mă face să îngenunchez în TRESĂRIRILE UNUI TELEPATIC VIS, Da, visul de-a iubi, la fel de mult un început de iarnă plânsă, prin norii cețoși ai delirului în ZESTREA ÎNNOPTĂRILOR, unde nici un RĂCNET nu e la fel de conceput, așa cum înghețul dorului îmi sfâșie, întreaga-mi ființă. Și Eu
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
de SORI. IUBIRI ABSOLUTE Astăzi a fost cea mai frumoasă zi pentru că am alergat prin cerul de dragoste și ți-am sărutat iubirea de dincolo de vis. Astăzi prietene te-am văzut cel mai frumos din lume, și am avut o tresărire ciudată de-a te iubi cu o sete nebună, precum această stare ce-mi preschimbă ființa fără să cunoască prea bine trupul tău de lumină divină trupul tău ce-mi bântuie sufletul și mi condamnă tinerețea. Dar crede-mă Prietene
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
această stare ce-mi preschimbă ființa fără să cunoască prea bine trupul tău de lumină divină trupul tău ce-mi bântuie sufletul și mi condamnă tinerețea. Dar crede-mă Prietene, ți-aș săruta brațul în sute de nopți și-n tresăriri arzătoare, până ce clipele îmi vor fi ca niște fluvii ce-mi vor purta sufletul prin Ochii tăi ce rămân o veșnicie SENSUL UNUI CÂNT DE ALINTURI, ce-mi studiază cu atenție zestrea de vorbe, fără să știm că noi doi
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
pe care Îi dai tu de pereți. SÎnt un cetățean care te poate reclama fiindcă ai pătruns prin efracție În acest apartament. Schimbare de direcție. — Porno. Reviste, cărți cu poze, normale și homo. Te excită chestiile astea, Timmy? O ușoară tresărire a ochilor - dar nu tocmai un indiciu. — Așa vi se scoală? Tu și cu Billy luați căcaturi din astea În pat cu voi? Nici o tresărire. — Jack, nu fi ordinar! Știu că nu e stilul tău, dar fii și tu drăguț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Porno. Reviste, cărți cu poze, normale și homo. Te excită chestiile astea, Timmy? O ușoară tresărire a ochilor - dar nu tocmai un indiciu. — Așa vi se scoală? Tu și cu Billy luați căcaturi din astea În pat cu voi? Nici o tresărire. — Jack, nu fi ordinar! Știu că nu e stilul tău, dar fii și tu drăguț măcar o dată. Amintește-ți ce Însemn eu pentru Billy și amintește-ți și ce Înseamnă Billy pentru show-ul care-ți oferă celebritatea după care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
care ți-ai pus-o tu azi. Lynn se puse pe rîs. — De fapt au fost doar doi. Rămîne Între noi: tu l-ai bătut pe Dwight Gilette? — Doar Între noi: i-am băgat mîna În malaxorul de bucătărie. Nici o tresărire, nici o reacție Întîrziată. — Și ți-a plăcut? — Păi... nu. Lynn tuși. — SÎnt o gazdă nepoliticoasă. Fii bun și ia loc. Bud se așeză pe canapea. Dacă Întindea mîna, o putea atinge pe Lynn. — Detectivii de la Omucideri sînt altfel. Tu ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
poți fi cumpărat. Cu cît? — Ceea ce vreau eu se află În dosarele de colo. — Și ce oferi...? — Știu despre tine și celelalte fete păstorite de Patchett. Știu totul despre Fleur-de-Lis și despre toate porcăriile Învîrtite de Patchett, inclusiv pornografia. Nici o tresărire. Femeia Își pusese o mască de piatră. — Unele din revistele voastre porno au fotografii retușate cu cerneală. Roșie, ca sîngele. Am văzut fotografii ale cadavrului lui Hudgens. A fost „ajustat“ ca să semene cu pozele alea. Masca de piatră nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
mincinoasă. Schimbare de tactică... acum! — Ai menționat că Patchett a finanțat unele dintre primele filme ale lui Raymond Dieterling. Poți să detaliezi subiectul? — De ce? Pentru că tatăl tău e asociat cu Dieterling? Vezi dezavantajele vieții de fiu al unei celebrități? Nici o tresărire. Doar un abil joc de picioare. — Simplă Întrebare de polițist. Lynn ridică din umeri. — Pierce mi-a spus-o Într-o doară acum cîțiva ani. Sună telefonul. Lynn Îl ignoră. — Este evident că nu vrei să vorbești despre Jack Vincennes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
încât nu ar fi fost în stare să-și spună dacă se trezește sau dacă e doar la limita mereu oscilantă dintre somn și trezie ori dacă, mai rău, toate nu sunt decât fascinații ale încăsomnului în care zace. Cu tresăriri ici și colo, inconștiente, ale trupului pe care, numai pe acestea, începe să le perceapă. Dar, imediat ce simte că tresare, cade în somn, înțelege că a căzut în somn când tresare iarăși, fără să știe cât a trecut de la tresărirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
tresăriri ici și colo, inconștiente, ale trupului pe care, numai pe acestea, începe să le perceapă. Dar, imediat ce simte că tresare, cade în somn, înțelege că a căzut în somn când tresare iarăși, fără să știe cât a trecut de la tresărirea anterioară, de care și-amintește ca prin ceață, știe că a adormit iar și știe de data asta că s-a terminat operația, din moment ce simte durerile zbătându-i-se în pântecee, în picioare și în brațe. Ar vrea să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
de afară. Limpezi sau tulburi, gândurile ei o bucurau, dar era mai mult, o bucura că avea cui le spune, chiar dacă nu le spunea pe toate, dar, la o adică, ar fi putut s-o facă. Și doar vag, între tresăriri, se mai gândea la îndoielile despre viața ei și la cum ar fi fost dacă ar fi gândit altfel și la starea de teamă și de neliniște care n-a părăsit-o, doar se ascunsese undeva, mai adânc, alungată, bătută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
-se să audă foșnetul crenguțelor de brad, urmărindu-le cum se mișcau, imperceptibil aproape, în razele lunii, numai să nu se gândească la ce se gândise în dimineața acelei zile, probabil reușind în liniștea de nepătruns în care se auzeau tresăririle Ioanei Sandi în somnul greu și murmurele ei, frânturi de cuvinte spuse cu vocea ei gravă, de noapte, din care s-ar fi putut desluși un „te iubesc“, nici acesta foarte clar, toate murmurele încetând tot așa de brusc cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
fără timp de dezmeticire. Aproape în clipa următoare, ea se afla deja pe coridoarele spitalului, frământându-și mâinile, trasă la față, speriată sau îngrozită chiar și așteptând; și apoi se afla la capul patului, urmârindu-l cum respiră și pândindu-i tresăririle care s-o convingă de încă existența lui; apoi câteva ore acasă, cu cafele și calmante, nereușind să doarmă și simțind sprijinul fără margini al Aurorei Mocanu, care-și lăsase treburile și stătea cu ea, vorbindu-i întruna, înainte de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
mult lângă el și după un timp i-a șoptit: „Anul ăsta o să fie al nostru în întregime, fără probleme. Cum îmi zicea maică-mea când mi-a spus că a rezolvat cu casa“... și n-a mai continuat. Simțise tresărirea lui în brațul pe care îl strângea, în clipa în care se gândea: „Of, ce proastă sunt, ce proastă sunt!“, și acum simțea că o privește ușor întors spre ea, dar era prea târziu, orice ar fi spus era prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
alte flori proaspete de primăvară și într-o căldură trupească neuniform răspândită, cu palmele reci învăluindu-i grumazul, continuând să șoptească „O, Doamne!“ pe când i se așeza pe genunchi și încerca să-l sărute. Apoi oprindu-se brusc, într-o tresărire nemotivată, „Uită-te la mine“, zicându-i, „te rog, uită-te, vreau să-ți cer iertare pentru că n-am crezut ce-mi spuseseși și vreau să știi că-mi pare bine că sunt aici“, apoi coborându-și fruntea pe umărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
mai grele moment de îndoială în valoarea ei. La gândul că o parte din asteasau chiar totul - s-ar putea, printr-un miracol, întâmpla din nou, își întinse picioarele sub cearșafurile cenușii mucegăite, adăugând un nou cor de încântătoare scârțâituri tresăririlor furișe ale casei însăși. Dar dintr-odată, percepu încă un zgomot. Venea din direcția ușii, pe care avusese precauția de a o încuia înainte de a se băga în pat. Se ridică prudentă în șezut și întinse mâna după veioza de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
nu e vorba de asta... e doar, așa, de dragul vremurilor de odinioară. Deși mă străduiam să nu dau importanță acestor lucruri, îmi dădeam seama că Joan era un subiect care o făcea pe Alice să se simtă prost. Poate o tresărire de gelozie incipientă? Deja? În orice caz, așa am preferat să interpretez reacția ei, în înșelătoarea mea exaltare și bănuiala mi-a fost confirmată când s-a uitat la ceas și a schimbat brusc subiectul, fără nici o jenă. — Câștigi bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Mark nu participa la ea. Nu bea aproape nimic: a dansat o singură dată; chiar și când a dat peste un grup de manechine aruncându-se unele pe altele în piscina de la subsol, s-a uitat de la distanță, fără nici o tresărire. Nimeni nu vedea nimic ciudat în asta: cei care-l cunoșteau pe Mark erau obișnuiți cu reținerea lui. Era clar că nu se distra, dar probabil că nu învățase niciodată să se distreze și nu-și îngăduia niciodată să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
de tine. Și Pamela te Îmbrățișează, desigur. Mi-a zis să-ți spun că-i pare rău că n-ajunge să te vadă mai des. Duncan dădu din cap aprobator, uitînd o clipă cine era Pamela. Apoi, cu o mică tresărire Își aminti că-i cealaltă soră a lui... Venise să-l vadă de vreo trei ori, În timpul celor trei ani de cînd era aici. Nu-l deranja asta; cu toate acestea, Viv și tatăl lui păreau stînjeniți. — E greu, cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
ea și de căruță el. Se iubesc perechi ciudate ea rea, înaltă, cu mantilă încrețită sclipitoare elegantă, mănuși lungi acoperind destine. El blând, neputincios bătrân, hăituit ar refuza-o dar nu se cade să-i faci asta eternității. Cu ultimele tresăriri îl cucerește... nu mai răsuflă l-a deconectat de la legăturile supreme. Pleacă mai departe în căutarea căruței care i-a tulburat inexistența. Jeepul zvâcnește nervos.
Celor care ?tiu, celei care afl? by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83891_a_85216]
-
șapte șervețele este un Somme. O singură dată s-a petrecut un Krakatoa. Nu mi se pare nimic anormal, dar când se Întâmplă Într-un aeroport din Grecia...) — Desigur, pe vremea noastră tații nu ajutau deloc, spune Barbara cu o tresărire de neplăcere. Nu l-ai fi făcut pe Donald să se apropie de un scutec. Ar conduce două sute de kilometri numai să nu vadă unul. —Richard e minunat, spun eu precaută. N-aș reuși să mă descurc fără el. Barbara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
mi plimb îndelung palma pe trupul care zvâcnește tot, speriat, ca o vietate sălbatică pe care numai eu o pot îmblânzi, simțindu-l cum se destinde încetul cu încetul. Mă scol cu băgare de seamă, să nu-i mai produc tresăriri, și-mi pun o casetă cu Moody Blues. O pun iar și iar, revenind la aceeași melodie. Nights in white satin, never reaching the end... Letters I’ve written, never meaning to send... La prânz, când ies din curtea școlii
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]