911 matches
-
și sud iar în jur avea un ținut foarte roditor, renumit pentru creșterea oilor și cailor. Opulența și luxul acestei cetăți a atras poftele aheilor, care trăiau mai mult din jaf și silnicii. După ce au cucerit orașul cu faimosul ,,cal troian” l-au jefuit și l-au dat pradă focului iar o par-te dintre locuitori s-au salvat plecînd spre alte meleaguri și ajungînd pînă în Italia. Valurile de invadatori ahei, eolieni și dorieni care s-au stabilit în Grecia
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și istorii drăcești spun că neamurile arimi-ne erau atît de sălbatice încît nici nu beleau animale ci se băgau direct în blana lor după ce le mîncau carnea crudă, cîntul XXlV din poem le dă rău în bot! Cînd rege-le troian Priam află că fiul său Hector este prizonier la Ahile, el dă ordin să se umble la sipete pentru a-și răscumpăra feciorul din robie. ,,Aur apoi cîntărind de zece talanți mai ridică, Patru lighene mai ia și-o pereche
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cu accente inteligent satirice. Și celelalte povestiri (Mario Martin, Un sandviș cu șuncă, Gloria doctorului Odel ș.a.) combină ingrediente bine administrate: umorul negru, observația moravurilor dublată de satira caustică, recursul la fantastic, miraculos, la panoplia literaturii SF etc. Cu Pegasul troian (1976) V. inițiază exploatarea unei zone care avea să îi aducă un oarecare succes: aforistica, prezentă în volumele Îndreptar de greșelile altora (1978), subintitulat „afurisisme”, parțial în Cele mai frumoase nerozii (1981), în Școala tăcerii (1991), precum și în Pe scurt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290461_a_291790]
-
zumzăit (1987), Pământ via Univers (1992), romane umoristice, unele polițist-umoristice ori pseudo-SF: Note de căsătorie (1978), Trabantul negru (1993), Detectivi de București (1995) ș.a. SCRIERI: În general, triumful pădurilor, București, 1969; Proiect de câine, București, 1969; Moscuna, București, 1975; Pegasul troian, București, 1976; Îndreptar de greșelile altora, București, 1978; Note de căsătorie, București, 1978; Cele mai frumoase nerozii, București, 1981; Pluș Plumb, cu ilustrațiile autorului, Timișoara, 1981; Cartea numai ochi și urechi, cu ilustrațiile autorului, București, 1982; Vânătoare de perne, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290461_a_291790]
-
câine”, VR, 1970, 11; Ion Angheluș, „Proiect de câine”, CL, 1971, 1; Ermil Rădulescu, „Moscuna”, AST, 1976, 1; Corneliu Popel, „Moscuna”, CRC, 1976, 12; Silvia Urdea, „Moscuna”, VTRA, 1976, 6; N. Steinhardt, Aforisme românești, VR, 1976, 7; Petru Romoșan, „Pegasul troian”, TR, 1976, 49; Popa, Dicț. lit. (1977), 595; Iorgulescu, Scriitori, 262-263; Dumitru Dinulescu, Proza lui Tudor Vasiliu, LCF, 1979, 9; Tudor Rotaru, „Note de căsătorie”, RL, 1979, 17; Artur Silvestri, „Cele mai frumoase nerozii”, LCF, 1981, 39; George Pruteanu, Monstrul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290461_a_291790]
-
exemplu, dezbaterea s-a axat, în mare parte, pe posibilitatea dacă ar trebui să existe un "model social european" (adoptat de europenii continentali) și un model liberal "anglo-saxon" susținut, după cum se spune, de britanici (văzuți ca un fel de cal troian în Europa pentru Statele Unite). După cum vom vedea, această categorizare amplă este ea însăși o supra-simplificare de vreme ce, în cadrul statelor europene, și chiar în cadrul partidelor politice se află atât intervenționaliștii de stat tradiționaliști cât și cei care adoptă abordarea "noii guvernări". Reconfigurarea
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
230, dar considerăm că o asemenea erudiție mitologică trebuie fie răspuns nu numai "la exigențele unei pure curiozități erudite", ci unor exigențe mult mai profunde ale poporului roman și anume, în primul rând, la aceea de a lega tradiția epică troiană de recenta istorie romană, în mare parte lipsită de legendă, de mit, într-un cuvânt, de blazon nobiliar vechi: diversele familii romane simțeau nevoia să dea mai multă strălucire propriilor descendențe, apelând la genealogii mitice care-și aveau originea în
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de mit, într-un cuvânt, de blazon nobiliar vechi: diversele familii romane simțeau nevoia să dea mai multă strălucire propriilor descendențe, apelând la genealogii mitice care-și aveau originea în ciclul epic grec. În epoca augustană ia naștere tradiția descendenței troiene a stirpei lui Augustus (Vergiliu). Alți poeți și scriitori vor avea grijă să înnobileze alte familii romane cu pretenții aristocratice. Cum se va vedea la timpul potrivit, Ovidiu însuși încerca să îndrepte originile casei lui Paulus Fabius Maximus de-a
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
proceselor vitale. În modul lui poetic, Alecsandri lasă privirea să alerge slobod pe astfel de vaste Întinderi: „Crivățul din meazănoapte vîjie prin vijelie, Spulberînd zăpada-n ceruri de pe deal, de pe cîmpie, Valuri albe trec În zare, se așază-n lung troian, Ca nisipurile dese din pustiul african. Viscolul frămîntă lumea!... Lupii suri ies după pradă, Alergînd, urlînd În urmă-i prin potopul de zăpadă. Turmele tremură; corbii zbor vîrtej, răpiți de vînt, Și răchițile se-ndoaie lovindu-se de pămînt. Zberăt
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
la „Scânteia” (1969-1974), redactor-șef la „Luceafărul” (1974-1980), redactor-șef adjunct la „Scânteia” (1980-1990), apoi redactor-șef adjunct la „Ordinea”. A mai colaborat la „România literară”, „Ramuri”, „Contemporanul” ș.a. A debutat în „Luceafărul” (1959), iar în volum, cu Moartea calului troian (1968). În afară de poezii, a scris (în colaborare) romanul Drumeț în calea lupilor (1987), a realizat câteva scenarii de film și a publicat antologia L-am cunoscut pe Tudor Arghezi (1981). D. scrie o poezie de factură tradițională atât prin tematică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
cunoscut pe Tudor Arghezi (1981). D. scrie o poezie de factură tradițională atât prin tematică, cât și prin modalități de expresie, fiind preocupat de conceptul figurat sau de fiorul liric implicat, nu de inovații sau încifrări stilistice. Volumul Moartea calului troian cuprinde, alături de câteva frumoase pasteluri (De primăvară, Pastel comemorativ), și lirică de dragoste (ciclul Zăpezi interzise), versuri meditând asupra creatorului de artă, condamnat veșnic să caute perfecțiunea și desăvârșita exprimare de sine (Până la uitare, Statuie, Copac). Acestei ipostaze reflexive ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
recunoscută în epocă. În afara volumelor axate exclusiv pe această temă, La stema țării (1977), Cu inima curată (1977) și Pentru eterna vatră românească (1983), poezii patriotice conțin majoritatea cărților lui D., vorbind emfatic de istorie și strămoși. SCRIERI: Moartea calului troian, București, 1968; Coloană de-a lungul, București, 1971; Zăpezi fără întoarcere, București, 1973; Scut de etern, București, 1974; Scrisoare în sat, București, 1975; La stema țării, București, 1977; Cu inima curată, București, 1977; Ritualuri intime, București, 1978; Îngândurat ca pietrele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
București, 2001. Antologii: L-am cunoscut pe Tudor Arghezi, București, 1981. Traduceri: S. Șatrov, Blana de nylon, București, 1964 (în colaborare cu H. Rorlich); I. Voronov, Aducerea aminte sau uitarea?, București, 1988. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, Nicolae Dragoș, „Moartea calului troian”, LCF, 1968, 39; Dan Laurențiu, „Moartea calului troian”, R, 1968, 7; Piru, Poezia, II, 310-314; Barbu, O ist., 148-151; Ungheanu, Arhipelag, 258-260; Mincu, Poezie, 62-65; Nicolae Balotă, „Scrisoare în sat”, „Scânteia tineretului”, 1976, 8313; M. N. Rusu, „Scrisoare în sat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
Arghezi, București, 1981. Traduceri: S. Șatrov, Blana de nylon, București, 1964 (în colaborare cu H. Rorlich); I. Voronov, Aducerea aminte sau uitarea?, București, 1988. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, Nicolae Dragoș, „Moartea calului troian”, LCF, 1968, 39; Dan Laurențiu, „Moartea calului troian”, R, 1968, 7; Piru, Poezia, II, 310-314; Barbu, O ist., 148-151; Ungheanu, Arhipelag, 258-260; Mincu, Poezie, 62-65; Nicolae Balotă, „Scrisoare în sat”, „Scânteia tineretului”, 1976, 8313; M. N. Rusu, „Scrisoare în sat”, AFT, 1976, 3; Cornel Moraru, „Cu inima curată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
altă parte, dacă eurocomunismul este cu adevărat fidel pluralismului "burghez", intenționând să îl păstreze ca principiu politic fundamental, așa cum am constatat, în cadrul viitoarelor societăți post-capitaliste, proiectul eurocomunist nu se autosubminează din start? Acceptând legitimitatea opoziției, eurocomunismul acceptă practic un cal troian de care îi va fi ulterior imposibil să se debaraseze, pare a sugera Cioabă. Fenomenul însuși al disidenței cu care statele comuniste est-europene se confruntau după semnarea tratatului de la Helsinki credita oarecum scepticismul acestui autor, bazat deci pe o incontestabilă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
revoluționar socialist" va fi orientat preponderent înspre "apărarea cuceririlor revoluționare ale poporului român", (extinderea lor începuse să devină tot mai improbabilă), a cărui "conștiință revoluționară" se lăsa așteptată. Tineretul, atât de apreciat în propaganda oficială, se transformase într-un cal troian al pernicioaselor idei "burgheze": "Însușirea și trăirea concepției revoluționare despre lume și viață, a politicii partidului nostru are un rol hotărâtor în învingerea presiunilor și propagandei reacționare burgheze, național-șovine, în eliminarea vechilor prejudecăți și obiceiuri ce pot atinge anumiți membri
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
existe ("Despre emisiunile postului...": 6 ianuarie 1972, 2-3; "Impresii privind ascultarea...": 4 mai 1972, 2). Radio Europa Liberă sau Vocea Americii subminau permanent proiectul creării "conștiinței socialiste", indispensabil succesului ideologic al leninismului romantic, neputând fi considerate deci altceva decât "cai troieni" ai "burgheziei" care obstrucționează afirmarea "societății socialiste multilateral dezvoltate". Ceea ce s-a dovedit a fi perfect adevărat. Se poate afirma că cel mai mare succes al acestui post de radio a constat tocmai în menținerea unei conștiințe libere a cetățeanului
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
să construiască un viitor bazat pe hidrogen verde, planul administrației Bush este promovarea unui viitor bazat pe hidrogen negru, folosind cărbunele și energia nucleară drept mijloace favorizate pentru extragerea hidrogenului. Criticii acuză administrația că folosește hidrogenul ca pe un cal troian pentru a sprijini interesele vechilor industrii energetice. Aceasta nu Înseamnă Însă că Europa nu este de asemenea angajată În vechile industrii energetice, dar obiectivul ei este să facă o tranziție rapidă de la combustibili fosili și energie nucleară către o economie
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
inadvertențele, denaturată și contrafăcută 21 prin prefețe și studii dirijate, dobândea privilegiul supraviețuirii printr-o recalificare în sprijinul luptei de clasă, "slujind construirii României socialiste"22, dar care, în ciuda deghizării impuse din rațiuni politice, putea provoca dezastre asemenea unui cal troian. Academicianul post-mortem Caragiale își putea oricând trăda noii "amici", manifestându-și ingratitudinea printr-o ofensivă surprinzătoare îndreptată chiar împotriva celor care i-au făcut cinstea acordării distincției. Încă din 1962, Monica Lovinescu observa cu satisfacție efectul de bumerang al punctelor
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Destinul zeiței este complex. Creatorii mitici au căsătorit-o cu Hephaistos, zeul focului și al meșteșugurilor, au pus-o în parteneriat erotic cu zei: Res, Dionysos, Hermes, Poseidon, cu muritori celebri. Cu muritorul Anhises l-a avut pe Eneas, eroul troian care împreună cu fiii săi au întemeiat orașele: Lavinium, Alba Longa, Roma. Cu Hermes l-a avut pe Hermaphroditus, cu Ares i-a avut pe Harmonia și pe Eros, devenit zeul iubirii. Aphrodita este descrisă și reprezentată ca o tânără de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
se împerecheze cu un taur, ceea ce a dus la nașterea Minotaurului. Monstrul se hrănea cu tineri atenieni, jertfe ale războiului. El va fi răpus de Thezeu cu ajutorul Ariadnei, fiica regelui Minos. Alt exemplu este, fără îndoială, implicarea zeiței în războiul troian. Se știe că Eris, zeița discordiei, nefiind invitată la nunta muritorului Peleu cu zeița Thetis, a aruncat un măr de aur pe care scria: "Celei mai frumoase". Îndreptățite să primească mărul erau zeițele: Hera, Atena și Aphrodita. Paris, fiul lui
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
alta decât Elena, soția regelui Spartei, Menelau. Răpirea Elenei a generat războiul iar Menelau, Agamemnon și alți conducători ahei au plecat s-o readucă pe Elena. Refuzul troienilor de a o ceda s-a soldat cu legendarul și istoricul război troian, devastator și pentru unii și pentru ceilalți (sec. XIII-XII î.H.). Aphrodita s-a implicat în relația fiului ei Eros cu Psyche, o tânără frumoasă părăsită de părinți, din cauza prezicerilor unui oracol, pe un munte. Era sortită să devină soția
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
festivaluri de invocare a fertilității naturii și a fecundității oamenilor, fiica lui Belus (întemeietorul mitic al Babilonului) și a Didonei (întemeietoarea mitică a Cartaginei și regina ei). După moartea mamei, Didona, Anna Furrina a fost găzduită de Aeneas / Enea, erou troian, întemeietorul unei cetăți după distrugerea Troiei, de care se îndrăgostise Didona când acesta a poposit în Cartagina. Ajuns în Latium, Enea s-a însurat cu Lavinia, fiica regelui și a moștenit regatul. Venită la curtea lui Enea, Anna a fost
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
păstrate de Eusebiu din Cezareea (sec. al IV-lea d.Hr.) care le citează polemic pentru a le combate conținutul păgân. Filon din Biblos afirmă că a fructificat moștenirea unui preot fenician legendar, Sanchuniaton, care a trăit În epoca războiului troian. În materialele sale, În care sunt expuse credințele privitoare la cosmogonie, la originile culturii și la teogonie, se poate Întrezări un veritabil nucleu de mitologie feniciană, chiar dacă reelaborat de tradiție și transformat de mode culturale precum euhemenismul. În panteonul cetăților
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Cnossos a sugerat cu ușurință o identificare cu Demetraxe "Demetra" Erinysxe "Demetra Erinys" din Telpusa În Arcadia (Pausanias, VIII, 25, 4-8). Termenul ipemedeja trebuie poate citit ca formă arhaică a Ifigeniei, fiica lui Agamemnonxe "Agamemnon" sacrificată În Aulida Înainte de expediția troiană. „Toți zeii” (pasitheoi) sunt destinatari ai ofrandelor În numeroase tăblițe de la Cnossos, asociați cu alte divinități, dar nu este clar la ce figuri se referă expresia. Nesigură este și identificarea lui atanapotinija (KN V 52.1) cu Atenaxe "Atena", Întrucât
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]