1,286 matches
-
surprinde printr-o serie de imagini inedite, e aici ceva din dorința poetului de a concretiza stări, trăiri care plutesc dincolo de cuvinte: "circuitul galvanic al bucuriei", "întâlnirea cu tine a fost o ciocnire de planete" sau "Un arbore, ca o trompetă/ ne așteaptă pe marginea serii, un arbore de sugativă,/ (...) Purtam în nări o respirație de vată/și pe ochi, ca un stindard,/ voaletă de alge." După un debut de succes cu volumul Cântarea Cântărilor, caracterizat printr-o poezie aluzivă, bazată
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ironice, dar ironia nu mai pare a atinge aici subiectul propriu-zis al discursului, ci universul exterior și modul de reflectare al acestuia în spațiul literar. Totul conduce spre o demitizare: "Glasul de Sus era o legendă, un mit./ Departe o trompetă din șanțul cu oameni ne chema;/ am vrut să răspund, dar gura mi-era plină de pământ/ și din șanțul cu oameni mitraliera prea tare lătra". Totul e material, nu se lasă nicio cale de evadare-n spiritual. Războiul aruncă
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
textul e o încercare de transpunere în materie a inefabilului: Închisă în zeci, în sute de chitare/ asemenea unor sicrie pentru copii/ ultima vârstă trecu pe sub arcadă". Tot din sfera imaginilor care creează impresia de univers aplatizat, amintim Amurg, " Sunetele trompetelor se turtiseră de ziduri", "Trecătorii pe străzi le prindeau ca pe muște:/(...) toată lumea sălta fiindcă era vals/ cântat la final de toamnă prelungă". Plasticizarea imaginii se face voit cu elemente ale derizoriului sau chiar ale grotescului ușor îndulcit, pentru a
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
realului folosind un alt cod decât cel al limbajului comun, rațional, și anume unul oniric. Deformarea realului sub impactul unei viziuni proprii, halucinante, pare desprinsă, la Constant Tonegaru, din tehnicile suprarealismului, anticipând totodată construcțiile deliberat onirice de mai târziu: "Sunetele trompetelor se turtiseră de ziduri/ din chioșc plecând rotunde ca niște mingi", " Sunetele trompetelor se lipiseră de ziduri/ și altele se-nălțau ca baloanele de săpun/ în obraji cu ferestre, turle și case/ atâta de grase că plesneau sus." (Amurg). Într-
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
unul oniric. Deformarea realului sub impactul unei viziuni proprii, halucinante, pare desprinsă, la Constant Tonegaru, din tehnicile suprarealismului, anticipând totodată construcțiile deliberat onirice de mai târziu: "Sunetele trompetelor se turtiseră de ziduri/ din chioșc plecând rotunde ca niște mingi", " Sunetele trompetelor se lipiseră de ziduri/ și altele se-nălțau ca baloanele de săpun/ în obraji cu ferestre, turle și case/ atâta de grase că plesneau sus." (Amurg). Într-o manieră asemănătoare se reface ludic universul, ca spațiu al maximei libertăți creatoare
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
poet romîn din acea vreme: acordeon, caterincă, clavir, flașnetă, flaut, fluier, ghitară, goarnă, harfă, „harmonie”, liră, nai, orgă, piano, pianole, piculină, țambale/țimbale, vioară/ scripcă/ violină. Lista poate fi completată cu: buciume, tălăngi, clopote, zurgălăi. în proză sînt amintite: drîmba, trompetele, toba, gramofonul, „fonografele publice”. Se aud arii, canțonete, doine, marșuri, melodii, „operă”, romanțe, serenade, „populare”, iar în încercările de roman, „muzică de piano”, „cîntece răsunătorii de fanfară”, „cîntece de harmonie”, un „cîntec american fantastic”. Vocabularul muzical al poetului cuprinde și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de bal”, cîntată în interioare, unde orchestrele încep „cu o indignare grațioasă”, apoi „frig”. Un trouble fête prin temperament, Bacovia e atent îndeosebi la muzica gravă, cea care-i întreține stările elegiace. La el, clavirul, violina, vioara, harmoniile, flașnetele, piculinele, trompetele cel mai adesea „plîng”, care „trist”, care „sentimental”, care „cavernos”. Instrumentele sînt uzate, dezacordate: clavirul e „prăfuit”, scripca e „înnegrită”, orga e „stricată”, caterinca e „veche”, „hodorogită”. Odată cu Stanțe burgheze (și după acestea) climatul muzicii evocate de Bacovia se schimbă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fi deci să spunem că, pentru Bacovia, muzica (și ideea de muzică) se reducea la muzica de fanfară și la gramofon, iar mai tîrziu, la radio. Din cauza instrumentelor și a condițiilor în care se cînta, ea avea sonorități metalice, de trompete, sau stridențe vocale. Muzică „de noapte”, cîntată tare, în aer liber sau muzică lăutărească amestecată cu zgomotele localurilor de consum. Mai rar muzică de salon, la clavir și vioară. Uverturile, rapsodiile, ariile din opere romantice, valsurile, cîntate de fanfare (sau
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
nășit apariția unuia dintre cele mai importante ansambluri muzicale din patria noastră. 15. A se medita la această vorbă din bătrâni: „cea mai amară dintre lunile posibile este Luna amară“. 16. A se reține (pentru viitorime) următoarele nume: Mihnea Blidariu (trompetă, voce, chitară), Petru Gavrilă (chitară), Sorin Moraru (bass), Nick Făgădar (voce, chitară), Răzvan Ristea (tobe). 17. A se aștepta în liniște, încolonați și în număr cât mai mare, apariția unui nou album. LUNA AMAR| - Suplimentul de aplomb Berti Barbera Îi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
liminale asupra lumii (border world, în limba engleză)"39. Muzica tejano este un exemplu de astfel de inovare liminală (border innovation, în limba engleză), consideră autorii. Sunetul rancherei este "un amestec bogat de influențe culturale: spaniolă (chitară și vioară), mexicană (trompetă și vocea emoționantă), country, western și pop"40, un sunet "dramatic, câteodată hiperbolic, niciodată doar frumos"41. Astfel, sunetul unic al Selenei, "o integrare simbolică a imperialismelor aztece, cuceririlor spaniole și arabe, devoțiunii mexicane și colonizării anglofone"42 integrează și
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de mers timp de 11 zile, trei până la Le Havre, iar după ce vom părăsi Anglia și Irlanda, avem de făcut șapte zile - în plin ocean, până la New-York. A doua zi luăm contact cu marele restaurant, la care ne invită o trompetă simpatică. Din cabină ne-am cunoscut numărul mesei, locurile ce le vom ocupa și numele persoanelor cu care vom fi împreună. Avem numele tuturor persoanelor și locurile ce le vor ocupa. Cu experiența sa, șeful restaurantului repartizează pasagerii, combinând naționalitățile
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
etajera de cristal al unei mici vitrine, alături de însemnele încrustate în diamante ale Ordinului Jartierei 15. Am ieșit din cabinetul împăratului cu un aer mai grav. În fața noastră se deschise o sală foarte mare. Palatul ăsta e imens. Deodată, auzim trompete și alergăm spre ferestrele care dau spre stradă. Trece un regiment, același pe care l-am văzut azi-dimineață pe Unter den Linden, când m-am trezit. Se întoarce, îmi spune însoțitorul meu, de la înmormântarea unui ofițer superior. Drapelul său este
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
cu o mustață căruntă, și soțul meu, care ne urmează de departe. Iată curtea interioară și iată și soldații. Privim cu nasurile lipite de fereastră. Merg în pas de paradă, faimosul pas de gâscă, cu o precizie mecanică, ritmată de trompete și cimbale. Este un balet, corpul de balet al unui biet rege, Frederic Wilhelm... Este un spectacol ciudat, pentru mine, acest regiment care evoluează în cadență, în vechea curte pătrată, care o imită pe cea de la Luvru, la picioarele unei
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
aici inovația pe care o constituie înlocuirea menuetului ( partea III ) cu mult mai însuflețitul scherzo. Instrumentele folosite în Simfonia II sunt aceleași ca și în prima: grupul coarde lor, două flaute, două oboaie, două clarinete, doi fagoți, doi corni, două trompete și timpani. Partea I-a. Introducerea (adagio molto), tânguitoare, înlăcrimată, începe cu un semnal, urmat de o melodie cântată de oboi și armonizată plin, ca un coral. Asistăm pe urmă la un dialog între coarde și suflătorii de lemn, construit
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
celelalte instrumente, ca și cum suflul eroic ar aduna mulțimi în juru-i. Accentele dramatice, autentic beethoveniene, care se ridică parcă în calea afirmării temei, nu reușesc să-i împiedice mersul. Ea izbucnește strălucitoare la suflători, a căror sonoritate este domi nată de trompete și corni. Intervin unele momente mai potolite. Elanurile sunt întretăiate de clipe de liniște, care nu curmă însă mersul vijelios înainte. Tensiunea emoțională care trăiește în aceste pagini este covârșitoare. Și totuși, orchestra are aproape aceeași alcătuire ca în primele
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
datează din 1795, când Beethoven a notat, printre altele, și o temă foarte apropiată celei de la începutul scherzo-ului simfoniei. Lucrarea este scrisă pentru grupul coardelor, picolă, două flaute, două oboaie, două clarinete, doi fagoți, un contrafagot, doi corni, două trompete, timpani și trei tromboni; aceștia din urmă intervin, ca și picola, numai la final. Mărirea numărului instrumentelor de suflat, în special al celor de alamă, corespunde necesității redării cât mai convingătoare a ideii de victorie, slăvită în final. Partea I
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
noi, prin orchestrație. Multitudinea combinațiilor de timbre este realizată de compozitor prin mijloace simple, dar de o extraordinară diversitate. Orchestra este alcătuită, ca și în primele două simfonii, din două flaute, două oboaie, două clarinete, doi fagoți, doi corni, două trompete, timpani și grupul coardelor. Partea II este vestitul allegreto. El a sugerat unor comentatori imaginea unui cortegiu funerar care vine din depărtare, se apropie din ce în ce mai mult și se pierde apoi iarăși, către cealaltă zare. Toată mișcarea este clădită pe următoarea
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
instrumentelor de suflat, care se împarte la rândul său în două grupe, după materialul de construcție al instrumentelor: 1. Instrumentele pentru suflat construite din lemn: flautul, oboiul, cornul englez, clarinetele și fagoții. 2. Instrumentele pentru suflat construite din alamă: cornii, trompetele, trombonii și tuba. III. Compartimentul instrumentelor de percuție, alcătuit din acele instrumente care cântă prin lovire. Instrumentele de percuție: timpanii, toba mare și mică, tamburina, trianglul, xilofonul, clopotele etc. La toate acestea se mai adaugă harpa, pianul și celesta. EXPLICAREA
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
păreau să călătorească fiecare pe drumul său separat, pentru a se reîntâlni și a scrie laolaltă o poveste cursivă, sofisticată, coerentă, ca un roman alcătuit din nenumărate planuri paralele, excelent întrețesute. Remarcabil saxofonistul Mihaly Dresch, dar și Ferenc Kovacs, la trompetă, vioară și vocalist, încântătoare toate acele instrumente ale percuționistului care, precum un magician, folosea de pe masa sa cu bunătăți fel și fel de obiecte neașteptate. Cei șase au închinat un cântec percuționistului lor, care a murit anul trecut. În picioare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
Studenților, festivalul a fost inclus în cadrul programului „Iași 600“. În prima zi au concertat pianistul Marius Popp feat. Giocoso String Quartet (alături de Pedro Negrescu - bas și Lucian Fabro - baterie) și Cvintetul Ion Baciu Jr. (Ion Baciu Jr. - pian, Dan Johansson - trompetă, Johan Horlen - saxofon, Paul Svanberg - baterie, Georg Breinschmid - bas). Sâmbătă - Academic Jazz Group (cu o componență studențească schimbată în ultimul moment) și Jean Pierre Como Trio, din Franța (Jean Pierre Como - pian, Cristophe Wallemme - contrabas, Stephane Huchard - baterie). În fine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
Pierre Como - pian, Cristophe Wallemme - contrabas, Stephane Huchard - baterie). În fine, duminică - Joy of Life (Cristian Soleanu - saxofon, Ion Baciu Jr. înlocuindu-l pe Petrică Andrei - pian, Decebal Bădilă - bas, Vlad Popescu - baterie) și Mark Brenken din Germania (Stephan Struck - trompetă, Mark Brenken - pian, Alex Morsey - bas, Marcus Rieck - baterie). Evident, și Aura Urziceanu, într-un recital extraordinar. Genul liric Transcriu notițe sumare, scrise chinuit, la lumina slabă. Nu mai pun ghilimele. Prima mea zi de „Oschanitzky“. Pentru ei - a doua
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
stil, „soft“, și-a câștigat propriul public. Public pe care dorim să îl răsplătim cu acest material. Va fi un album mai scurt, în jur de 11 piese, iar lansarea va fi undeva în octombrie-noiembrie. 5 x LUNA AMAR| MIHNEA - trompetă, voce, chitară Descriere scurtă a vieții personale... la naiba, e aproape imposibil de făcut așa ceva! Mi se pare că ființa mea e o cameră prea plină din care, periodic, elimin câte un obiect doar pentru a-l înlocui, în cele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
în beznă; acum, bezna s-a mutat în interiorul ființei. Uneori, statul e cel care o ajută să se instaleze, dar de cele mai multe ori, chiar omul este cel care îi dă drumul în minte și suflet. De la singurătatea unui solo de trompetă la ciocnirea violentă a unor ritmuri nebune Așa că drumul început de noi cu opinii politice tranșante, cenzură, scandal și afirmații dure a fost continuat cu versuri și piese care au căutat să dea un contur căutărilor proprii. Nu mai vrem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
societatea în care se află sunt entități complexe, despre care nu poți vorbi doar în termeni politici. La fel ca și muzica noastră, care se întinde de la calde așezări de acorduri la urlete de disperare, de la singurătatea unui solo de trompetă la ciocnirea violentă a unor ritmuri nebune, și textele noastre merg de la iubire la ură, de la politică la angoase personale, de la frigul interior la căldura cu care cei dragi ne înconjoară. Avem de gând să continuăm Da, e greu să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
Vals“, „Marș“ sunt nume de capitole, dar pot fi și titlurile unor piese de muzică clasică. Este Locomotiva Noimann un roman muzical? Nu știu dacă e chiar muzical. Dar polifonic, da. Pe scenă, intră În dialog toate instrumentele. Acordeonul și trompeta, dar și flautul ce hipnotizează masele pe terasa Corso. Și pieptenele, și beschia, și clopotele, și frunzele de arțar strivite Între buze, și iarba dracului... Ca să nu mai vorbesc de burlanele ce străjuiesc acoperișurile caselor, sau de liniile de Înaltă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]