1,869 matches
-
the Bucks. Cum ar veni, „Masculii” sau „Țapii”. Să nu uităm că zeului-dandy George Brummell i se va spune când „Beau Brummell”, când „Buck Brummell”. Desigur că grija exagerată pentru toaletă, stilizarea gesturilor, afectarea dicției, toate la un loc edulcorează tușele unei bărbății „de serie”. Astfel Încât, cu lornioanele și micile lor bastoane, Înțepeniți În corsete, gulere, cravate, ei par mai degrabă niște „păpuși umblătoare”, cum se exprimă un contemporan, decât niște „masculi adevărați”. Și totuși. Un anume fel de a fi
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ultima formă a dandysmului de a se manifesta cu exasperare superioară În fața vulgarității și banalului, prin cuvintele unui uriaș reformator al artei. După cum e la fel de adevărat că tot din 1863 datează și paginile lui Edmond de Goncourt, care descriu În tușe aproape caricaturale lumea monden rafinată a Parisului, după ce o mai portretizase la fel de acid câțiva ani Înainte. Bărbații care se Înghesuie cu lornioanele lor În balcoanele și avanscena teatrelor, care mișună pe bulevarde seamănă cu niște spectre, efeminați, jalnici androgini, fluturând
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
chérubin sans ailes” așezat „sur le buste déformé d’un démon” sau tipul unei voluptăți Îmbătătoare, dar infernale. Răsfrângerea În afară a acestei trăiri echivoce se materializează În mască, În coloratura afectivă ce se vădește În grația străvezie ori În tușa violentă a machiajului. Deformarea vieții provine din oroarea de tot ce este natural; „la peinture du visage”, remarcă Baudelaire, nu imită natura, ci o depășește prin stilizare, prin unitatea abstractă a detaliilor, subliniate de fard. Masca dă contur unui moment-limită
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
a vieții interioare: „M-am trezit plin de transpirație și milă, ca un animal/ șoldurile/mele salivează odată cu ramurile”. Romanul Balamuc sau Pionierii spațiului (1994) aduce o voce autentică de prozator, oarecum din familia Ion Băieșu - Teodor Mazilu, cu unele tușe celiniene, apropiat de romanul argotic al adolescenței, explodat după 1990 (Radu Aldulescu, Daniel Bănulescu, Constantin Popescu, Ovidiu Verdeș ș.a.). Sunt trecute în revistă, cu o răbdare nevrotică și ură scârbită, medii diverse: cancelaria de provincie (mult mai caustic decât o
DOBRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286798_a_288127]
-
a făcut lui C. notorietatea în cadrul breslei. Poezia (Palimpsest, 1969, Dezlegare de chaos, 1973, Suveranitatea lăuntrică, 1975, Inventatorul de numere, 1976, Plante de dincolo, 1983) vădește un amatorism acceptabil, cultivând nostalgii și senzația de înfiorare în fața miracolului lumii, uneori în tușe amintind de Lucian Blaga, alteori atent și chiar pretențios caligrafiată. Contribuția lui C. la literatură e de căutat în volumele intitulate Privitor ca la teatru (I-III, 1975-1982). Nu un demers coerent, programatic și gândit în perspectivă se remarcă în
COCORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286312_a_287641]
-
arhitectonică a tăcerii, în interiorul căreia se oficiază sub semnul contemplării reci a perfecțiunii. Este o lirică obiectivă, distantă, care poate declanșa emoții cerebrale, nu doar emoții estetice. Consecvent în cultivarea formei fixe a sonetului, C. așază pe creația sa o tușă aristocratică, autodefinită prin echilibru, eleganță și rigoare. Între tumultul interior și restul lumii stă peretele impenetrabil al imaginii poetice impersonale, al lirismului „stăpânit și rece”. Discret față de el însuși și prudent față de alții, Mihai Codreanu a introdus în poezia noastră
CODREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286315_a_287644]
-
destule aprecieri tranșante, chiar brutale. Lăudând ceea ce crede că e de lăudat, C. nu menajează nonvaloarea. Răzleț, se ivesc aici unele caracterizări inspirate, și tot așa în cartea de Evocări (1980), care însumează portrete de scriitori, deformate de o abuzivă tușă sociologizantă. Plin de rele umori, șarjând gros și într-o scriitură întortocheată, indigestă, păcate ale vieții de provincie, romanul Condicar de lume nouă (1935) nu poate ascunde o dorință de răfuială. Înveninări, răutăți, ricanări și ranchiune trădează sensibilitatea ulcerată a
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
pentru un control medical. Ciudățeniile de comportament ale ofițerului bolnav de nervi făceau, desigur, dificile relațiile sale cu oamenii de litere. Totuși, ele s-au dovedit insurmontabile numai pentru mentorul revistei „Sburătorul”, care i-a schițat un portret memorabil, în tușe caricaturale, dar cu sacrificarea dreptei judecăți. Mai înțelegători cu omul, alți critici au dat și aprecieri mai obiective asupra scrierilor lui. Cu un titlu relevând o anume prețiozitate, cartea de debut reunește mai multe povestiri ce încearcă să dea un
CORNEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286420_a_287749]
-
București, în noiembrie 1908, cu piesa în două acte, Mărul. De la această scriere până la Domnul de rouă, basm dramatic reprezentat și tipărit în 1938, caracteristice dramaturgiei lui B. vor fi interferențele dintre elementele romantice și cele realiste. Eroii, trasați în tușe avântate, aspiră spre perfecțiune, au de multe ori calități excepționale. Cu unele accente de melodramă, Mărul licitează dualitatea bine-rău, sprijinindu-se pe un simbol ostentativ didacticist. Piesa în trei acte Sirena (1910) își propune dezvoltarea unei teme cu implicații sociale
BARSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285656_a_286985]
-
pământului în primăvară, când lumina invadează cadrele pustii care sunt personajele, biete făpturi uscate, fanfaroane și cu arțag, exprimând inconștient amărăciunea existenței, în ipostaza ei umilă și mediocră. Schematismul sufletesc lasă să se vadă nu individul, ci categoria: fata bătrână (Tușa Ruxăndrița, Domnișoara Bița), femeia bărbătoasă și agresivă (Cucoana Vastica), masculi masivi, grei de cap, cu ticuri milităroase (Focul lui Don Vagmistru). Decorul mahalalelor are și el o stereotipie care nu e apăsătoare, ci doar pitorească. Numeroasele volume pe care B.
BELDICEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285681_a_287010]
-
cursul. „Portretele” și „reflecțiile” sunt amplificate în Propilee (1984, subintitulat Cărți și destine) și Amfiteatru cu poeți (1995). Volumul Caietele privitorului tăcut (2001) include, pe lângă maxime și amintiri, numeroase însemnări de călătorie, în care prevalează schița de portret făcută din tușe blânde și informații culturale particularizatoare. C. a îngrijit și prefațat ediții din operele lui Calistrat Hogaș, Otilia Cazimir, G. Ibrăileanu, M. Sadoveanu, Hortensia Papadat-Bengescu, G. Topîrceanu, M. Codreanu ș.a. A tradus, singur ori în colaborare, din N. V. Gogol, Jean Boutière
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
C. rememorează etapele formării sale ca om de scenă și de litere. Volumul din 1942 cuprinde amintiri legate de familie, de viața scriitoricească, teatrală și cazonă. Evocările sunt susținute de un patos reținut, de vervă și umor, portretele beneficiază de tușe rapide și decise. Pentru istoria literară, deosebit de importante sunt amintirile privitoare la Urmuz. Portretistul dispune de un simț ager al observației și de capacitatea de a surprinde esențialul unei existențe. Notațiile includ, fără ostentație, calități și defecte omenești, oferind deseori
CIPRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286273_a_287602]
-
asemenea cazuri de inițiere spontană ”. O mărturisire: Cu riscul ca cititorul să nu fie de acord, trebuie să arătăm că secțiunea de față are un caracter totuși revelatoriu. Când autorul s’a așternut pe scris, știa doar ca, în câteva tușe, să schițeze un tablou bazat doar pe o singură referință bibliografică (). În prima fază, completă dar rezumativă, secțiunea a fost redactată în două luni, într’o formă pe care bibliografia consultată ulterior n’a făcut altceva decât s’o confirme
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Așadar, PNL punea capăt colaborării cu partidul de guvernământ, decizia fiind întărită prin gestul teatral al lui Valeriu Stoica de a rupe la propriu hârtiile protocolului. În schimb, amintind de momentul 1992, al separării de Convenție, liberalii au dat o tușă naționalistă discursului lor politic, pronunțându-se împotriva pan-maghiarismului reflectat de proiectul legislativ adoptat de Budapesta, prin care etnicilor maghiari din statele vecine li se acordau drepturi similare cetățenilor Ungariei. O lună mai târziu, Consiliul Național al PNL a adoptat
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Morega Dan Ilie; Motreanu Dan-Ștefan; Olteanu Bogdan; Orban Ludovic; Palașcă Viorel; Palăr Ionel; Păsat Dan; Pieptea Cornel; Plăiașu Gabriel; Pocora Cristina-Ancuța; Pop Virgil; Popa Octavian-Marius; Rebenciuc Neculai; Săftoiu Ana Adriana; Săpunaru Nini; Stroe Ionuț-Marian; Tabugan Ion; Taloș Gheorghe-Mirel; Timiș Ioan; Tușa Adriana Dana; Țaga Claudiu; Țintean Ioan; Țîmpău Radu Bogdan; Țurcanu Florin; Varga Lucia-Ana; Voicu Mihai Alexandru. Senat 28 mandate Hașotti Puiu (lider grup); Frâncu Emilian-Valentin; Oprea Mario-Ovidiu (vicelideri); Pașca Liviu-Titus (secretar); Măgureanu Cezar-Mircea; Cibu Constantin-Sever; Popa Cornel; David Cristian; Țopescu
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
implice mai mult în satele foste cooperativizate, în comunele dezvoltate și în ariile de sud ale României; oamenii afirmă că s-ar implica ei înșiși în rezolvarea acestor probleme, în comunele dezvoltate. Consider că aceste rezultate conturează o imagine în tușe pesimiste a prezentului și viitorului comunității din zonele cu o implicare și o participare comunitară scăzută. Nu cred ca se poate vorbi de comunitate acolo unde oamenii așteaptă ca doar primarul sau consilierul local să aibă inițiativa unor proiecte legate
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în perioada maturității el s-a deosebit de viziunea școlii de la Barbizon, de unde pornise, printr-un mod mai personal și mai evoluat de exprimare, în sensul că încetează să mai descrie forma în integritate ei, mulțumindu-se să o sugereze prin tușe largi și rapide, care capătă coerență deplină de la oarecare distanță, ca în picturile impresioniste. Următorul pas este făcut de I.Andreescu care a încercat să lumineze colorat unele zone sau răspândește tonul în afara granițelor sale creând "ambianță". Dar cel care
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
circumscrise într-un vocabular general valabil. Fiecare artist este un creator de simboluri, care odată tălmăcite, devin cunoscute și însușite de către marele public. Culoarea poate avea semnificații și în raport cu locul unde ea este așezată pe suprafața tabloului. De exemplu, o tușă cromatică pusă în mijlocul tabloului poate să semnifice imobilitate, încremenire. îndreptată cu ascuțitul în jos și așezată deasupra centrului tabloului sugerează contrariul: prăbușire, cădere. Orientată pe diagonală, spre colțul tabloului, semnifică o tulburare, nestabilitate. Aceste semnificații (nuanțe semantice) ale culorilor și
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
o aveau pictorii atât în ’14-’18 - epocă în care se desfășoară evenimentele cărții -, cât și în ’34 - anul în care a fost scrisă cartea. Asemenea unui șir de impresii rapide ca în acuarelă sau de uleiuri accentuate cu răbdare tușă după tușă, toate peisajele din Cei doi tovarăși sunt de o frumusețe mișcătoare. Sunt, pur și simplu, văzute prin ochii a doi tineri artiști. Cel mai frumos este peisajul montan, în nuanțe de un verde vertiginos, cu case albe în
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
pictorii atât în ’14-’18 - epocă în care se desfășoară evenimentele cărții -, cât și în ’34 - anul în care a fost scrisă cartea. Asemenea unui șir de impresii rapide ca în acuarelă sau de uleiuri accentuate cu răbdare tușă după tușă, toate peisajele din Cei doi tovarăși sunt de o frumusețe mișcătoare. Sunt, pur și simplu, văzute prin ochii a doi tineri artiști. Cel mai frumos este peisajul montan, în nuanțe de un verde vertiginos, cu case albe în depărtare și
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
se gândește doar cum să facă rost de o bucățică de pâine sau de o zdreanță cu care să se acopere. Inconștient de enormitatea disproporției demitizatoare, el se „descurcă” plin de bunăvoință, aproape cu bună dispoziție, lucru care este ultima tușă adusă anarhiei inconștiente și sacrilege a fiecărui gest al său. Iată cum descrie felul în care a ajuns în pragul morții: „Mă întinseră pe pat, mă acoperiră cu niște pături, îmi spuseră nani-nani, adică dormi, și unul dintre ei plecă
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
ori cu agresivitate calculată și mai ales cu tabieturi, rutină, stereotipii domestice caracterizează o lume măruntă, vădit grijulie în a-și conserva mărginirea și imobilismul. Ca într-un album de epocă, Iașii, bunăoară, își arată chipul crepuscular, vetust, trasat în tușe migăloase, precise. Orașul apare ca o așezare hibridă, mai mult rurală, străbătută de uliți strâmte și abrupte, invadate, după anotimp, de verdeață, colb sau noroaie, cu tramvaie jalnice și trăsuri hârbuite, cu cinematograf, periferii mizere, cu orătănii, cu tot felul
MANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287993_a_289322]
-
realismului magic marquesian, construcția narativă urmează mai degrabă un model faulknerian, prin jocul perspectivelor și al discursurilor, prin amalgamarea planurilor temporale și dramatizarea narațiunii. Pe de o parte, scriitorul continuă cu succes, în nuvele precum Răbojul, linia unui onirism cu tușe naturaliste, pe de altă parte însă, prin savoarea limbajului regional (narațiunea este atribuită aproape mereu personajelor, care vorbesc în grai maramureșean), el aparține familiei de scriitori savant-„populari”, înrudindu-se de aproape cu moldoveanul Ion Creangă. Doar că I. este
ILEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287511_a_288840]
-
cu subiecte arhaice, biblice, Tudor Vianu nu reușea să-și ascundă sub ironie judecata necruțătoare. În schimb, Se-ntorc cocorii (1926) este o carte închegată, alcătuită mai ales din pasteluri, de influență coșbuciană, distanțându-se totuși de aceasta prin câteva tușe apăsate referitoare la dragostea pătimașă. Litanie și dorință aprinsă, pe acordurile unei cântări armonioase, în limbaj extrem de simplu, versul denotă autenticitatea trăirii, ca în melodiile lăutărești. Autorul se dovedește însă un virtuoz al tehnicii de versificație în Pro gloria Bacchi
IONESCU-OLT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287591_a_288920]
-
60, se poate observa o schimbare în volumul de nuvele Veneam din întuneric (1962), urmat de Manechine (1970) și Cvartetul alb (1973). Accentul se mută de pe grupuri sociale și profesionale pe destine individuale, păstrându-se însă inserarea personajelor, trasată cu tușe ferme, într-o realitate socială greu de ignorat. Eroi citadini, de obicei intelectuali, descind prin regresie mentală într-un trecut dramatic și traumatizant, care își pune amprenta asupra prezentului. Notabilă prin forța narativă și prin integrarea în tradiția prozei scurte
JIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287672_a_289001]