3,095 matches
-
nepuncționării unei leziuni benigne, pe de alta cu riscul întârzierii momentului rezecției (întârziere cauzată de apariția unei complicații, de un rezultat fals negativ ce impune rebiopsiere sau pur și simplu de timpul necesar prelucrării materialul bioptic) dacă se puncționează o tumoră malignă.
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău, Alina Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92196_a_92691]
-
supraviețuire 100% la 5 ani). Chistadenocarcinoamele mucinoase au tendința mai mult de a împinge structurile adiacente decât de a le invada ceea ce face mai des posibilă intervenția curativă [20]. Un alt element demonstrat este acela că, după terapie neoadjuvantă, o tumoră considerată inițial nerezecabilă poate fi rezecată [21]. Chistadenocarcinoamele mucinoase metastazează mai rar limfatic, spre deosebire de adenocarcinomul ductal, ceea ce face ca prognosticul acestor bolnavi să fie mai bun. În cazul MCN cu carcinom invaziv supraviețuirea la 5 ani este mai bună decât
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92200_a_92695]
-
element de prognostic apare în cazul analizelor multivariate și nu întotdeauna ca factor singular de prognostic. Aceasta poate explica rezultatele contradictorii ale studiilor inițiale. Din punct de vedere practic, în raport cu dimensiunea maximă a tumorii, supraviețuirea este mai bună cu cât tumora este mai mică (tabelul 142). Diametrul tumorii sub 2 cm se asociază cu un prognostic mai bun la distanță, așa cum o demonstrează datele existente [37, 38, 40, 41]. De asemenea, rezecabilitatea este influențată de către diametrul tumoral și, implicit prognosticul. Astfel
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92200_a_92695]
-
sever decât cele ale capului pancreatic [4,65-67]. Aceasta se datorează evoluției mult mai silențioase a acestora prin comparație cu cele cefalopancreatice. Din acest motiv tumorile de corp/coadă sunt depistate mai tardiv când rezecția nu se mai poate realiza tumora fiind avansată local și/sau cu metastaze [68]. Pe de altă parte, se pare că bolnavii cu cancer pancreatic al corpului/cozii sunt în general mai în vârstă aceasta putând contribui la aspectul prognostic [4]. Datele existente azi arată o
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92200_a_92695]
-
mai multe posibilități. Una dintre posibilități constă în identificarea celulelor tumorale prin evidențierea mARN-ACE, având în vedere că mARN-ACE este prezent în toate celulele epiteliale, inclusiv în celulele carcinomatoase, iar prezența pozitivității mARN-ACE semnifică existența de celule viabile detașate din tumora primară și prezente în circulație [39]. Cea mai răspândită tehnică este cea imunomagnetică Cell Search, prin care se captează și se numără celulele care supraexprimă moleculele epiteliale de adeziune celulară (Ep CAM), DAPI și citokeratina 8,18 și /sau 19
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Covași () [Corola-publishinghouse/Science/92154_a_92649]
-
angiostatice (CXCL 10), față de monocitele din sângele periferic al subiecților sănătoși [51]. Aceste cercetări indică faptul că monocitele periferice ale pacienților cu CC aparțin fenotipului M2 protumoral. Diferențierea spre acest fenotip este rezultatul acțiunii unor molecule sintetizate și eliberate de tumoră: factorul de stimulare a coloniilor macrofagice (M-CSF), factorul de stimulare a coloniilor granulocitare (G-CSF), IL-10, IL-4. Acestea favorizează nu numai această diferențiere fonotipică, dar și migrarea monocitelor în ariile tumorale și diferențierea lor în macrofage cu implicații în creșterea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Covași () [Corola-publishinghouse/Science/92154_a_92649]
-
71 de pacienți luați în analiză). Analizând rezultatele obținute la 65 de pacienți transplantați după radiochimioterapie neoadjuvantă în termeni de control local, s-a reușit identificarea factorilor predictivi ai recăderii pentru colangiocarcinomul care este candidat la transplant hepatic: pacienții cu tumora mai mare de 2 cm și CA 19-9 crescut peste 100 UI au risc crescut de recădere posttransplant [20]. TRATAMENTUL NEOADJUVANT ÎN STADII INCIPIENTE Studiile menționate anterior, care au încercat să identifice care sunt pacienții care beneficiază în gradul cel
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
chimioterapie singură, deși această diferență nu a fost semnificativă din punct de vedere statistic. În schimb, diferențele de supraviețuire liberă de progresie și supraviețuire globală au fost semnificativ mai bune pentru brațul cu radiochimioterapie [30]. TRATAMENTUL ADJUVANT Colangiocarcinomul este o tumoră agresivă cu un prognostic extrem de sever, supraviețuirea la 5 ani nedepășind 11% [31]. Chirurgia este singura care oferă șanse de vindecare, dar în condițiile în care rezultatele ei sunt atât de modeste, este sigur loc pentru ameliorarea lor prin asigurarea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
dat rezultate, trialurile publicate fiind cu rezultate modeste [63]. Rolul chimioterapiei în prelungirea supraviețuirii la boala metastatică este dovedit, iar rezultatele trialurilor clinice publicate până acum încurajează administrarea acestea și la boală în progresie. STRATEGII DE VIITOR Colangiocarcinomul este o tumoră agresivă, grevată de un prognostic rezervat. Incidența redusă a bolii face dificilă înrolarea pacienților în trialuri largi de confirmare a eficacității unei atitudini terapeutice sau a unui nou medicament, ceea ce face din colangiocarcinom o țintă neinteresantă pentru industria farmaceutică. Cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
complet rezecabil, avantajele, cel puțin teoretice, ale administrării preoperatorii a RT ± chimioterapiei (CHT) sunt multiple:creșterea ratei de margini negative microscopic (R0);creșterea ratei de rezecabilitate (conversia unor cazuri inoperabile sau marginal operabile per primam);eficacitate radio-biologică mai bună pe tumora bine vascularizată, comparativ cu fibroza postoperatorie;scăderea riscului de însămânțare tumorală peroperatorie;secvență mai probabilă de asociere optimă radio-chirurgicală, întrucât adesea recuperarea postoperatorie prelungită tergiversează debutul optim (6-8 săptămâni) al RT adjuvante;evitarea unei chirurgii majore inutile la pacienții care
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
spre deosebire de brahiterapieinvazivă, inomogenă și pe volume mici, față de care erori minime de poziționare au efect dramatic. Reperajul volumelor țintă pe secțiunile computertomografice este facilitat de analiza colangiografiei, respectiv a clipurilor metalice plasate intraoperator corespunzător polilor tumorii, extrem de utili, fie că tumora a fost rezecată sau nu. Volumul țintă clinic, CTV= GTV (macroscopic) + 5 mm; volumul țintă planificat, PTV = CTV + 5 mm radiar (antero-posterior și latero-medial), și + 10 mm axial (craniocaudal) dacă există protocol de minimizare a mobilității interne cu respirația (descrise
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
chistice mucinoase, leziuni cu potențial malign, pot avea originea fie în ductele periferice (chistadenom mucinos), fie în ductul pancreatic principal și ramurile sale colaterale (neoplazie papilară ductală mucinoasă denumită și IPMN) [10-13]. Forme mai rare de neoplazii pancreatice chistice sunt: tumora pseudopapilară solidă, chist adenocarcinomul cu celule acinare, limfangiomul, hemangiomul și paragangliomul [14]. În diagnosticul diferențial al neoplaziilor chistice pancreatice mai trebuie avută în vedere și degenerescența chistică a unor leziuni maligne solide: adenocarcinomul pancreatic, insulinomul, gastrinomul, glucagonomul, metastazele pancreatice, teratomul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alexandru Şerban, Liliana Resiga, Rareş Buiga () [Corola-publishinghouse/Science/92188_a_92683]
-
și nu permite discriminarea dintre adenocarcinom și alte tumori cum ar fi adenomul microchistic, pancreatita focală sau tumorile neuroendocrine [41]. Aceeași limitare există în diferențierea dintre chistele pancreatice și unele tumori cum ar fi adenomul chistic, neoplasmul mucinos chistic și tumora mucinoasă intraductală [42]. În general, examinarea ecografică este dificil de efectuat la pacienții supraponderali și este operator dependentă, ceea ce face să fie greu reproductibilă. Există progrese tehnice reprezentate de ecografia cu substanță de contrast și de elastografie. ECOGRAFIA CU AGENȚI
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alexandru Şerban, Liliana Resiga, Rareş Buiga () [Corola-publishinghouse/Science/92188_a_92683]
-
Metastazele hepatice au aspect ultrasonografic necaracteristic: izoecogene sau „în țintă” (structuri ecogene cu centru hipoecogen). Ecografia cu substanță de contrast crește acuratețea diagnosticului maselor tumorale pancreatice. După administrarea de contrast i.v. se constată apariția semnalului în arterele mari din tumoră la aproximativ 9-11 secunde urmată de umplerea lentă și difuză a patului circulator a cărui intensitate maximă ajunge la 20-30 de secunde. Umplerea este neomogenă iar intensitatea de ansamblu a semnalului rămâne joasă raportat la parenchimul martor din vecinătate de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alexandru Şerban, Liliana Resiga, Rareş Buiga () [Corola-publishinghouse/Science/92188_a_92683]
-
structurile vasculare adiacente, iar N și M se referă la prezența metastazelor limfoganglionare locoregionale respectiv a metastazelor la distanță. Trebuie menționat că doar limfoganglionii localizați în lungul limfaticelor de drenaj sunt incluși în câmpul operator și deci rezecați împreuna cu tumora primară, orice metastază limfoganglionară la distanță de drenajul limfatic local fiind clasificată M1 [20]. În ultimii 20 ani și acest sistem de stadializare a suferit modificări. TUMORA PRIMARĂ (T) Evaluarea morfologică a tumorii primare cuprinde mai multe aspecte (tabelul 124
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]
-
limfaticelor de drenaj sunt incluși în câmpul operator și deci rezecați împreuna cu tumora primară, orice metastază limfoganglionară la distanță de drenajul limfatic local fiind clasificată M1 [20]. În ultimii 20 ani și acest sistem de stadializare a suferit modificări. TUMORA PRIMARĂ (T) Evaluarea morfologică a tumorii primare cuprinde mai multe aspecte (tabelul 124). La fel ca și în cazul US și CT, diagnosticul RM al unei leziuni tumorale pancreatice se bazează pe semne directe (sindrom de masă focal sau difuz
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]
-
poate capta substanța de contrast în fazele tardive [22, 5, 23]. Secvența de difuzie în cazul adenocarcinomului pancreatic evidențiază, cel mai frecvent valori scăzute ale ADC, deși acesta poate fi variabil, fiind dependent de caracteristicele histopatologice (fig. 273). Astfel, dacă tumora este constituită din fibroză extracelulară abundentă (fibroză edematoasă cu fibre de colagen libere) și o componentă celulară redusă valoarea ADC este mai mare decât a pancreasului normal, în schimb dacă tumora are o componentă fibroasă densă și o celularitate crescută
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]
-
fiind dependent de caracteristicele histopatologice (fig. 273). Astfel, dacă tumora este constituită din fibroză extracelulară abundentă (fibroză edematoasă cu fibre de colagen libere) și o componentă celulară redusă valoarea ADC este mai mare decât a pancreasului normal, în schimb dacă tumora are o componentă fibroasă densă și o celularitate crescută, valoarea ADC este mai scăzută [19]. MRCP localizează obstrucția canalului pancreatic principal și evidențiază dilatarea acestuia proximal de stenoză, cu atrofia parenchimului pancreatic adiacent, de obicei asociată. Semnul dublului canal (dilatarea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]
-
scăzută [19]. MRCP localizează obstrucția canalului pancreatic principal și evidențiază dilatarea acestuia proximal de stenoză, cu atrofia parenchimului pancreatic adiacent, de obicei asociată. Semnul dublului canal (dilatarea căii biliare principale și a canalului pancreatic principal) este înalt sugestivă pentru o tumoră pancreatică cefalică (fig. 274), deși poate avea și o cauză benignă [24, 22]. În aproximativ 70% din cazuri adenocarcinomul pancreatic este localizat la nivel cefalic [4, 6]. Ductele secundare pot fi invizibile (normale sau obliterate), dilatate (dilatări chistice „înlănțuite” adiacente
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]
-
principal cu întreruperea brutală a calibrului sugerează, cel mai frecvent, o obstrucție tumorală spre deosebire de aspectul dilatat neregulat, uneori cu vizualizarea litiazei intracanalare într-o pancreatită cronică;dilatări de ducte secundare sunt posibile întrun focar de pancreatită cronică focală, spre deosebire de o tumoră, ce nu conține niciodată ducte pancreatice. Absența dilatării canalului pancreatic proximal nu exclude un carcinom pancreatic, care se poate dezvolta inițial într-un duct secundar, cu invadarea ductului principal într-un stadiu avansat al bolii. Raporturile vasculare Invazia vaselor peripancreatice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]
-
sau renală stângă, iar dintre vene, cele mai frecvent interesate sunt vena splenică si confluentul splenomezenteric. Sunt considerați ca având potențial de rezecabilitate, pacienții cu vena portă și vena mezenterică superioară permeabile și existența unui plan de securitate (adipos) între tumoră și trunchiul celiac, respectiv artera mezenterică superioară, în absența metastazelor la distanță [26]. Pacienți cu înglobarea arterei mezenterice superioare, aortei, trunchiului celiac sau venei cave inferioare sunt considerați nerezecabili [26]. Această clasificare a fost acceptată în SUA de către AJCC și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]
-
descris metastazele hepatice ca fiind hipointense T1 și izo-moderat hiperintense T2, cu un spectru vascular variabil, cel mai frecvent hipovasculare, cu captarea periferică a substanței de contrast, dar pot fi și hipervasculare cu captarea nodulară a substanței de contrast, chiar dacă tumora este hipovasculară [34]. De obicei, CT detectează leziuni hepatice mai mici de 1 cm, dar RM s-a dovedit mai sensibilă în detectarea leziunilor de mici dimensiuni [3,35, 36]. În plus, diferențiază cu ușurință metastazele de chiste, hemangioame sau
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]
-
20 min) fără diferență semnificativă comparativ cu PET/RM sau PET/CT [44,45]. ALTE TUMORI PANCREATICE Un interes deosebit îl reprezintă tumorile chistice pancreatice. Tumorile pancreatice epiteliale chistice, cum sunt tumorile chistice seroase sau mucinoase, tumorile pseudopapilare solide și tumora mucinoasă papilară intraductală (IPMT), au caracteristici RM diferite comparativ cu adenocarcinomul (tabelul 127) [12,46, 47]. În concluzie, examinarea imagistică a pancreasului tumoral are ca scop diagnosticul pozitiv și diferențial al cancerului pancreatic, precum și stadializarea acestuia, de a cărei acuratețe
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]
-
Colangiocarcinomul (cancerul căilor biliare) este cea mai frecventă tumoră malignă primară a tractului biliar intra sau extrahepatic, cu letalitate înaltă și etiologie în mare proporție necunoscută. Colangiocarcinomul reprezintă aproximativ 1% din tumorile gastrointestinale și este ca și frecvență, al doilea cancer hepatic primar după carcinomul hepatocelular. Incidența colangiocarcinomului (CC
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
de la diagnosticarea CSP la diagnosticul CC este în medie de 4,1 ani și nu s-a constatat nici o asociere între durata CSP și riscul de CC [85]. Posibila explicație pentru diagnosticarea CC timpuriu după apariția CSP ar fi că tumora este parțial responsabilă de manifestările clinice ale CSP, care evoluează mult timp asimptomatic. Datorită dificultăților de diagnosticare a CC timpuriu în CSP, simptomele clinice inițiale ale CC determină de fapt diagnosticarea CSP, iar CC este diagnosticat mai târziu [12, 86
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]