1,827 matches
-
și cînd ar fi în [19]80”, deoarece va fi trimisă la tipar în ultimul trimestru al anului [19]80 și va apărea desigur în ianuarie [19]81. Aceasta e realitatea. Toate titlurile propuse de mine au fost cu grijă „tunse”, am ajuns la abia 6 apariții anuale, de unde eu visam să ajungem - căci material ar fi din belșug - la 12, astfel ca o apariție ritmică, lunară, să facă din colecție un reper aidoma unei reviste, pentru cititorii interesați. Doar că
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
din 1953, Ștefan Cuciureanu era șofer pe taxi în București. Datora asta faptului că armata o făcuse la batalionul 3 Auto din Roman ca elev-plutonier. La popotă explica doct domnilor ofițeri cum e cu moda tunsorii: nemții și anglo-saxonii se tund zero la ceafă, lăsându-și, aproape de creștet, părul cu cărare; italienii, în schimb, au la spate o coamă „à l’artiste”. Spre deosebire de aceștia, cerchezii, cu un mătăhoi de barbă, își rad capul ca bila. Profesorul ședea în cartierul actorilor și
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
iar fetele rar le pot veni În ajutor la munca din fermă. Când am ajuns la fermă, bătrânul era ocupat cu tunsul celor 10 oi pe care le avea. Începem o discuție zootehnică. Aveți și dvs. oi? Și cum le tundeți? Cu foarfecele. La noi electricitatea e rară și scumpă. Noi avem oi multe și ele formează ocupația strămoșească a poporului nostru. Și mai e ceva. Noi le mulgem. Le mulgeți? Speriat de așa ceva bătrânul Întreabă: Ce faceți cu laptele? Facem
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
că s-a întâmplat ceva grav între el, Teodora și realitate o contopire definitivă din care nu mai putea scăpa. Casa somnului Era posomorât și privea drept în față în oglinda ce reflecta chipul său cu extravaganta jumătate a capului tunsă până la piele. Ceea ce aștepta cu nerăbdare să se sfârșească numaidecât îndepărtarea părului de pe cealaltă jumătate a capului nu se întâmpla câtuși de puțin atât de repede pe cât ar fi dorit; a simțit cum femeia tânără și frumoasă la care nimerise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
iarăși. Nu vă înșelați, însă motivul nu vi-l pot spune acum, zise, prinzând puțin curaj, hotărât să întrerupă acel dialog inutil. Cel mai mult își dorea să ajungă repede la cuierul unde agățase șapca pentru a-și acoperi capul tuns până la piele. Ieși în stradă și porni agale, înviorat ușor de aerul răcoros al serii, spre clădirea înaltă ce domina ca o sculptură uriașă cartierul orașului. Pătrunse înăuntru prin ușa din spate, urcă în silă scările și ajunse, în sfârșit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
trei kilometri, devenit la insistențele soției sale orășean "sadea". Lucra toată ziulica cu asiduitate peticul de pământ din fața blocului în care-și ducea, încununată de succes, existența de fost "profesor" (așa i se adresa cu respect frizerul la care se tundea lunar să aibă un aspect îngrijit, cuvenit rangului social). Domnul A cultiva flori și cu predilecție nativă trandafiri galbeni. Ar fi vrut nespus de mult să sădească și alte plante utile omului, dar n-avea consimțământul soției, încât privea cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Aveți o problemă". Mi-am zis că pun armata în cui. Și am acționat la limita regulamentului. Panait a moștenit acestă situație de când îl suplinise Șchiau și, din această cauză, am avut cu el un război al nervilor. M-a tuns zero, mi-a ras și mustața. Am avut conflict, dar asta nu m-a făcut să-l respect mai puțin. El a făcut pași spre împăcare, dar cearta mea nu era cu el. De aceea, împăcarea nu a ieșit. A
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Zic: "Nu, eu am terminat. Vin următorii după noi, nimeni nu-i de neînlocuit". Am predat steagul, am renunțat la doctoranzi, am renunțat la ore, am renunțat la tot și-am zis: "La revedere! Mai vin în Universitate să mă tund sau la Doru Enache să organizăm un pescuit. Atât". Pentru că așa-i normal. Lasă-i pe ceilalți, nu le ocupa locul. Asta mai trebuia, să zică cineva că vin și predau ore și nu-mi ajunge pensia. "Băi, vine acesta
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Ca de obicei se duce la Margareta. Concluzia e că poate să dea 75 cor. pentru amplificatoare (cu condiția întocmirii unui document privind relațiile economice dintre părți). În plus consider că aș putea să-i pretind în schimb să se tundă (sau măcar să-și aranjeze părul). Nepedagogic, zice Margareta. Cam așa e. În seara asta nu mă simt prea bine. Petter vomitat de două ori azi-noapte. Am făcut ce-am făcut și ne-am procopsit iar cu viroză intestinală. 5 decembrie
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
legătura cu Forțele de Muncă pentru un arhivar; să se prelungească termenul de înscriere. W. lucrează zi și noapte la fundamentarea economică (zice el, nu era la sediu când am sosit eu!). Petrecut noaptea la Sollentuna. Ar fi trebuit să tund iarba, dar acum e prea târziu. Nu mai pot să dau drumul la mașină după ora 22. Câinele vecinilor iar a făcut mizerie în grădina de verdețuri a Margaretei. Și și-a făcut nevoile în grătarul de cârnați! Larssonii de
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
constituie atitudinea mai mult sau mai puțin critic exprimată față de "educația greșită", "mamele supraprotectoare" și altele de acest fel. Înlocuirea prejudecăților și moralei ignorante de către adevărul științific trebuie considerată o eliberare, chiar dacă adevărul se dovedește crud". 15 august S-a tuns Johan!!! Aseară stăteam și treceam în revistă estimările financiare. Margareta citea șpalturile la textele publicitare. Johan are "deadline 1" la ora 23, dar vine de regulă la și un sfert (i-am trecut asta cu vederea). Azi vine încă înainte de
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
timp în întuneric în hol și încearcă să explice de ce nu vrea ceai cu pâine prăjită (de obicei cu asta se ține). M. iese și dându-și seama ce s-a întâmplat, strigă ceva gen "Io-te că s-a tuns Johan!". Johan urcă scările imediat și se încuie în cameră. Mă scol și încerc să-l iau cu binișorul prin ușă. (Că doar nu făcuse nimic rău, dimpotrivă!) Johan dă drumul la radio, ceea ce zădărnicește orice discuție. M. se scoală
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
orice discuție. M. se scoală și ea și mă roagă să cobor. Reacție complet inexplicabilă: Johan ar fi trebuit să profite de o ocazie de care știa sigur că ne-am fi bucurat. M. se întreabă cine l-o fi tuns pe J. La șase seara arăta ca de obicei. Mă bag în pat pe la unu. Nu pot să dorm, o fi ceaiul? Nu mă pot abține să-mi iau pulsul, deși M. mi-a interzis. Crește când îl iei". Așa
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
de limbă germană. Cu toate acestea, la sfârșitul secolului al XIX-lea, imaginea evreului ortodox bucovinean - așa cum a fost descrisă În 1899 de etnograful român Dimitrie Dan - nu diferă substanțial de cele prezentate mai sus : „Părul brun al capului se tunde scurt sau se rade chiar cu briciul. Câteodată are părul o coloare blondă, ba chiar și roșie. Lângă urechi nu se tunde părul capului, ci se lasă niște cosițe lungi, care Întotdeauna se Încrețesc și se cheamă «peisă, lature sau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de etnograful român Dimitrie Dan - nu diferă substanțial de cele prezentate mai sus : „Părul brun al capului se tunde scurt sau se rade chiar cu briciul. Câteodată are părul o coloare blondă, ba chiar și roșie. Lângă urechi nu se tunde părul capului, ci se lasă niște cosițe lungi, care Întotdeauna se Încrețesc și se cheamă «peisă, lature sau margin» sau «perciuni». Perciunii sunt atunci de lungimea prescrisă, dacă se ajung capetele lor sub barbă. Barba și mustățile nu se rad
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
capului, ci se lasă niște cosițe lungi, care Întotdeauna se Încrețesc și se cheamă «peisă, lature sau margin» sau «perciuni». Perciunii sunt atunci de lungimea prescrisă, dacă se ajung capetele lor sub barbă. Barba și mustățile nu se rad nici tund, ci se poartă În lungimea naturală” <endnote id="(126, pp. 7-8)"/>. În colindele populare românești apar unele remarci privind acest mod „păgân” de a purta părul și barba : „Șede, șede-on jid bătrân,/ Cu barba de păr păgân” <endnote id="(713
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ce apucară a spăla ei putina, Îi Împroșcă pe toți cu zeamă și, pre cari i-a ajuns zeama, i-a Împestrițat [= i-a umplut de pistrui] și le-a umplut tot capul de râie. Și de atunci jidovii Își tund și rad capul, pe unde i-a ajuns stropeala, și numai pe de Înainte, pe unde nu i-a ajuns zeama din pricina urechilor, lasă părul să crească și poartă așa-numiții perciuni” <endnote id="(113, II, pp. 131-132)"/>. Etnologii au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(108, p. 232)"/>. O legendă maghiară - interpolată la jumătatea secolului al XVII-lea de Simion Dascălul În Letopisețul lui Grigore Ureche - marchează și ea diferența identitară dintre unguri și românii din Maramureș și Moldova prin modul deosebit de a se tunde al acestora din urmă <endnote id="(77, pp. 278-279)"/>. La acestea putem adăuga și o zicală maghiară depreciativă, care atribuie românilor pilozitate excesivă : Szörös talpu Oláh („Valah cu păr pe talpă”). Pentru creștini, modul evreilor ortodocși de a-și purta
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o Învinuire de infanticid ritual (vezi capitolul „Infanticid ritual”). În romanul autobiografic al lui Ion Călugăru Copilăria unui netrebnic (1936), În timpul răscoalei țărănești din 1907, un personaj din mahalaua evreiască a Dorohoiului spune speriat : „Poate că iară (se) poruncește să tundă bărbile bătrânilor [evrei], cu foarfecele de tuns oile” <endnote id=" (197, p. 41)"/>. Se pare că asemenea evenimente s-au produs Într-adevăr, pentru că și În romanul Răscoala (1932) Liviu Rebreanu pune un personaj să comenteze În acest sens revoltele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
reprezentat pe evreu, [așa] cum Îl vedem În toate zilele”. „Un alt actor - continuă cronicarul de teatru Eminescu -, pe care-l credem cel mai talentat din trupa toată”, a interpretat un tânăr evreu talmudist, „un studiosus theologiae”, „cu barba neagră, tunsă În mod deosebit” <endnote id="(129, p. 363)"/>. În 1867, tot la Iași, s-a interpretat În premieră piesa lui Ioan Lupescu intitulată Paragraful 37 sau Palestina la Iași. Jucată cu mare succes În toată Moldova ( În 1875, de exemplu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a mai păstrat din copilărie doar un zîmbet șmecher și o gropiță în obrazul stîng. Vrea să-mi arate totul deodată, munții, casa și grădina, garajul și păsările, mașinile și podul, felul cum cîntă la pian și rapiditatea cu care tunde gazonul în parc. Sunt puțin uluită și luată pe sus, așa că maică-sa rezolvă, cu tactul ei desăvîrșit, "l'eambaras du choix" în care mă aflu, invitîndu-mă să facem cumpărăturile împreună. Ca peste tot în lume, vestea că doctorului i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
principal al școlii și obțineai semnătura mult dorită. Abia după aceea începea febra pregătirilor vestimentare care cuprindea întreaga clasă. O îmbrăcăminte frumoasă, impecabilă, care să facă impresie, nu era un lucru ușor de realizat. În timp ce specialistul clasei îl bărbierea și tundea pe cel grăbit să ajungă la întâlnire, ceilalți colegi căutau costumul de haine cel mai elegant, la care asortau cămașa și cravata, ghetele cele mai bune, lustruite cu cremă Gladys, pălăria și pardesiul le asortau cu ghetele, iar briantina și
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
fi zis că tocmai Îl născuse. Se strâmba la vederea atâtor ravagii scoase la iveală de baia asta trimestrială sau lunară. Florinel orăcăia stins, Îl durea și nu mai avea mult până să-l ia somnul, dar bine că-i tuns chilug. Printre strâmbături Steluța căsca și-mi spunea cu mâinile că are o mașină de tuns și-i place să-l tundă des. Până să facă rost de ea i-l cam chinuiau și-l sugeau dihăniile alea de lindini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
orăcăia stins, Îl durea și nu mai avea mult până să-l ia somnul, dar bine că-i tuns chilug. Printre strâmbături Steluța căsca și-mi spunea cu mâinile că are o mașină de tuns și-i place să-l tundă des. Până să facă rost de ea i-l cam chinuiau și-l sugeau dihăniile alea de lindini, și-l mai bușesc și țiganii ăștia de sus și se mai umple de julituri jucându-se prin toate gropile și șantierele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Brâncoveanu - Sâmbăta de Sus, cel care a inspirat-o foarte mult și care i-a îndreptat pașii spre monahism. Astfel, Zorica Lațcu intră în 5 mai 1948 în obștea Mănăstirii Vladimirești de lângă Tecuci, pentru ca la 8 octombrie 1950 să fie tunsă în monahism sub numele de Teodosia, făcând parte și din Consiliul de conducere al mănăstirii. În contextul politic nefericit al vremii, maica Teodosia este arestată de securitate la 30 martie 1955, anchetată și de 4-5 ori pe zi, bătută, umilită
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]