5,483 matches
-
Cei din mișcarea Gulen care lucrează în instituțiile judiciare și de securitate și care au urmat pregătirea mai sus menționată au preluat această sarcină și au trecut la acțiune”, se mai spune în actul de acuzare, menționează de asemenea agenția turcă de presă Anadolu. De asemenea, ministrul de externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu, a cerut joi că Berlinul să extrădeze presupuși adepți ai clericului Fethullah Gulen care trăiesc în Germania, potrivit CNN Turk, citat de DPA și Reuters. Cavusoglu susține că
Masuri radicale in Turcia, dupa esecul loviturii de stat. Epurare in mass-media si vanatoare internationala de „gulenisti [Corola-blog/BlogPost/93044_a_94336]
-
adepți ai clericului Fethullah Gulen care trăiesc în Germania, potrivit CNN Turk, citat de DPA și Reuters. Cavusoglu susține că procurori și judecători care fac parte din mișcarea lui Gulen sunt în prezent în Germania, unde trăiește o largă minoritate turcă. Potrivit Xinhua, ministrul turc de justiție, Bekir Bozdag, declară miercuri la Haberturk TV că Ankara a obținut informații potrivit cărora s-ar putea ca Gulen să fi fugit într-o terța țară care nu are tratat de extrădare cu Turcia
Masuri radicale in Turcia, dupa esecul loviturii de stat. Epurare in mass-media si vanatoare internationala de „gulenisti [Corola-blog/BlogPost/93044_a_94336]
-
Gulen care trăiesc în Germania, potrivit CNN Turk, citat de DPA și Reuters. Cavusoglu susține că procurori și judecători care fac parte din mișcarea lui Gulen sunt în prezent în Germania, unde trăiește o largă minoritate turcă. Potrivit Xinhua, ministrul turc de justiție, Bekir Bozdag, declară miercuri la Haberturk TV că Ankara a obținut informații potrivit cărora s-ar putea ca Gulen să fi fugit într-o terța țară care nu are tratat de extrădare cu Turcia stirileprotv.ro
Masuri radicale in Turcia, dupa esecul loviturii de stat. Epurare in mass-media si vanatoare internationala de „gulenisti [Corola-blog/BlogPost/93044_a_94336]
-
CEAI, CAFEA, DELICATESE ȘI ACCESORII Sală Dalles (Bd. Nicolae Bălcescu, nr.18), Momente din programul expoziției : VINERI , 18 octombrie: Delicii culinare -demonstrații și degustări: Demonstrații de preparare a ceaiului și cafelei turcești și sugestii de servire, susținute de Centrul Cultural Turc Yunus Emre; Degustări de delicii culinare turcești, Centrul Cultural Turc Yunus Emre; Degustări de cafea preparată în stil Latte Art de campionul SCAE România, Lurentiu Ștefan; Degustări de cafea turcească, preparată de Silvia Spirescu (SCAE România) Workshop - Să gătim italienește
A 5-a ediție a Festivalului Ceaiului şi al Cafelei [Corola-blog/BlogPost/93387_a_94679]
-
nr.18), Momente din programul expoziției : VINERI , 18 octombrie: Delicii culinare -demonstrații și degustări: Demonstrații de preparare a ceaiului și cafelei turcești și sugestii de servire, susținute de Centrul Cultural Turc Yunus Emre; Degustări de delicii culinare turcești, Centrul Cultural Turc Yunus Emre; Degustări de cafea preparată în stil Latte Art de campionul SCAE România, Lurentiu Ștefan; Degustări de cafea turcească, preparată de Silvia Spirescu (SCAE România) Workshop - Să gătim italienește - susținut de Andie Crăciun (www.andie.ro) - oră 18:30
A 5-a ediție a Festivalului Ceaiului şi al Cafelei [Corola-blog/BlogPost/93387_a_94679]
-
octombrie - selecție din activitățile artistice ce vor avea loc în cadrul Expoziției de Ceai, Cafea, Delicatese și Accesorii (Sală Dalles): Delicii culinare -demonstrații și degustări: Demonstrații de preparare a ceaiului și cafelei turcești și sugestii de servire, susținute de Centrul Cultural Turc Yunus Emre; Degustări de delicii culinare turcești, Centrul Cultural Turc Yunus Emre; Degustări de cafea preparată în stil Latte Art de campionul SCAE România, Lurentiu Ștefan; Degustări de cafea turcească, preparată de Silvia Spirescu (SCAE România) Conferințe și workshop-uri despre
A 5-a ediție a Festivalului Ceaiului şi al Cafelei [Corola-blog/BlogPost/93387_a_94679]
-
Expoziției de Ceai, Cafea, Delicatese și Accesorii (Sală Dalles): Delicii culinare -demonstrații și degustări: Demonstrații de preparare a ceaiului și cafelei turcești și sugestii de servire, susținute de Centrul Cultural Turc Yunus Emre; Degustări de delicii culinare turcești, Centrul Cultural Turc Yunus Emre; Degustări de cafea preparată în stil Latte Art de campionul SCAE România, Lurentiu Ștefan; Degustări de cafea turcească, preparată de Silvia Spirescu (SCAE România) Conferințe și workshop-uri despre ceai, susținute de jurnalistul Gheorghe Mihai Cosmatchi - serie de ateliere
A 5-a ediție a Festivalului Ceaiului şi al Cafelei [Corola-blog/BlogPost/93387_a_94679]
-
Sf. Muceniță Paraschieva din Istanbul, o slujbă de pomenire și o serie de activități cultural-artistice, la care vor participa familii mixte româno-turce. Evenimentul cu dublă dimensiune, spirituală și culturală, dedicat poetului național va include recitaluri bilingve, în limbile română și turcă, susținute de copii, o prezentare multimedia cu date biografice și opera lui Mihai Eminescu, precum și un concert de muzică autentică românească în interpretarea vocală și instrumentală, la cobză, a rapsodului popular Ion Crețeanu. Totodată, pentru a marca ziua poetului național
Mihai Eminescu, comemorat de Institutele Culturale [Corola-blog/BlogPost/93469_a_94761]
-
interpretarea vocală și instrumentală, la cobză, a rapsodului popular Ion Crețeanu. Totodată, pentru a marca ziua poetului național, Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir” de la Istanbul va transmite, în data de 15 iunie, un poem tradus din limba română în limba turcă tuturor contactelor din baza de date pe care o deține. Institutul Cultural Român de la Budapesta va găzdui la sediul său, pe 17 iunie, recitalul „La steaua care-a răsărit”, susținut de actorul Emil Boroghină. În același cadru vor fi organizate
Mihai Eminescu, comemorat de Institutele Culturale [Corola-blog/BlogPost/93469_a_94761]
-
Delta Rowmania Triathlon Descoperă ROWmania - Concurs național de vâslit în canotci de 10+1 Descoperă Tulcea Quest - concurs de aventură urbană 17:30 - 18:00 Spectacolul Comunităților Locale - grup de dans TUNA (Dunăre) și grup vocal KAYNANALAR (Soacrele) / Uniunea Democrată Turcă din România - Filiala Tulcea Promovarea diversității etnice, lingvistice și culturale din Dobrogea de Nord (Faleză-Scenă) 20:00 - 23:00 Concerte Rock`n Row (Faleză-Scenă) Zona Zero Victor Solomon & Florian Stoica (CONEXIUNI) Cristi Minculescu & Nuțu Olteanu - Super Grup 21:00 - 22
Festivalul Internaţional al Bărcilor cu Vâsle – Rowmania ediția a IV-a, 29-31 august, Tulcea [Corola-blog/BlogPost/93488_a_94780]
-
Academia din Zemosc și la Sorbona. Cunoaște latina, greaca, slavona, polona, ucrainiana, ceea ce îl va ajuta în activitatea sa de cărturar. Rangul nobiliar pretindea de regulă și mânuirea armelor, motiv pentru care ia parte la două lupte ale polonezilor contra turcilor: la Țuțora în 1620 și la Hotin în 1622. Cunoaște pe starețul mănăstirii Pecerska, arhimandritul Zaharia Kopâstenski, care are o influență deosebită asupra lui și hotărăște să se călugărească, după ce, în prealabil, la moșia lui de la Rubiejovka a zidit o
SF. IERARH PETRU MOVILĂ, MITROPOLITUL KIEVULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383149_a_384478]
-
viziriul, bre? - repetă și Vulture. — Estem - răspunse turcul. — Du-te și spune-i că-l caută Vodă de la Moldova! - grăi Vulture. — Mazilit, bre? - întrebă turcul. — Deocamdată mazilit - răspunse Vulture. — Atunci demeneață, bre - zise turcul. — Cum te cheamă pe tine, frate turc? - zise mai încet Vulture. — Mustafa, bre - zise turcul, coborând și el glasul. — Frate Mustafa - șopti Vulture - ai mâncat vreodată piure de castane? — Mâncat, bre - șopti și turcul. — De la cine ai mâncat tu, frate Mustafa?! - zise uimit Vulture. — De la tine, bre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
proverb turcesc spune că omul, când nu-i în apele lui, înseamnă că se gândește la o femeie, ori la mai multe. Dumneata la câte te gândești? Broanteș roși vădit și, descoperit, înjură în gând pe cine le-a permis turcilor stabilirea în Asia Mică, favorizându-le astfel pătrunderea și-n Peninsula Balcanică. — La una se gândește, păcatele lui - răspunse spătarul Vulture - că așa ne-am obișnuit din moși-strămoși. — La una? Nu e bine - zise viziriul. Nu e bine deloc. Cafelele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ora șase, eunucii. Ne spălam, ne pieptănam și la șapte luam micul dejun, după care ne apuca o toropeală până pe la zece. Abia mai târziu am aflat eu ce era cu toropeala asta. La zece plecam la lecții. Studiam gramatica turcă, cu accent pe interjecții, și gimnastică cât cuprinde. Profesoară de mișcări ne era o cadână reformată de la haremul de bază și care cunoștea o mulțime de exerciții. O chema Doris și suferea de lumbago. Nu putea sta pe scaun, săraca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
-a și murit, săraca, după unii la bârnă, după alții la sol, iar în privința originii n-aveam probleme, că atunci când a văzut viziriul cum mă mișc la aparate, mi-a spus s-o țin eu tot așa, că de origine turcă îmi face el rost, dacă va fi nevoie, și de dincolo de Caucaz. Așa că într-o marți, să fi tot fost pe la orele 10, am fost trecută printr-o ușă în haremul de bază. Aici, în spatele unei perdele, mă aștepta însuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
haremul de încercări, luminăția-ta”, am spus eu copleșită de emoție. „E corect, a spus el mulțumit. Și știi ce trebuie să faci aici?” „Nu, luminăția-ta”. „încearcă să afli cum și de ce ți-a făcut rost viziriul de origine turcă”. „Așa voi face, luminăția-ta”, am îngânat eu. „Corect, a zis el. De-acum înainte poți să-mi spui simplu: Mehmet. Spune.” Mi-a fost frică să-l numesc așa intim, dar el a început să-și miște a nerăbdare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
gânditor. — Nu știu - murmură absent Ximachi vistiernicul. Cu riscul de a-mi pierde ciotul de limbă pe care-l mai am, simt nevoia să sugerez că stăpânul nostru s-a cam țicnit. Auzi dumneata, să facă alianță cu Papa împotriva turcilor! Ori bătrânețea i-a luat firesc mințile, ori aici și-a vârât coada diavolița asta de femeie. Metodiu și Iovănuț nu ziseră nimic. Lucrurile lumești nu-i atingeau. Cufundați în jilțurile lor, stăteau nemișcați, cu pleoapele coborâte, căci ei visau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
înșela nevasta? Parcă numai pe el îl înșela? Și-apoi nu-l înșela cu oricine, îl înșela cu bunul său tată. Vel-comisul mai luă o pulpă. îl înșela, îl înșela, ce să-i faci. Pe când, ia uite-l pe săracu turc cum linge sare, ca oile, vai de mama lui. Și poate că în ultimul timp Sevastița nici nu-l mai înșela, că bătrânul paralizase nițel până la genunchi. Dacă mai urca nițel paralizia... Vel comisul înghiți încet, apoi bău o stacană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
slujitori pedeștri. Când Vodă ajungea în dreptul lor, oamenii de pe margine se descopereau, fluturau mâinile sau își făceau cruce. Câțiva slujitori răzlețiți în mulțime începură să strige „Să ne trăiască Barzovie-Vodă!” dar fură repede acoperiți de un grup compact de negustori turci din Piața Mare care strigau „Café avem! Café avem!”. Barzovie le răspundea tuturor binevoitor, înclinând ușor capul. La un moment dat își opri armăsarul în dreptul unui răzăș bătrân, cu plete albe curgându-i pe umăr. — Ia zi, moșule, merge treaba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pot atinge. — Deci nu despre aceste lucruri este vorba - reluă Metodiu - ci despre altceva. Noi știm - și cred că veți fi în asentimentul nostru că Roma privește cu ochi buni orice împotrivire, fie ea cât de mică, orice șicană adusă turcilor. în ultima vreme, chiar dacă aparențele ar spune invers, aceste șicane, la noi, s-au înmulțit. Dorim să le dăm un caracter permanent și, dacă se poate, să le transformăm într-o rezistență puternică, serioasă, îndelungată, inedită în felul ei pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de retorică, ca să zic așa. Ele merg mână-n mână. Din două una: ori ai oaste mare și-atunci nu-ți mai trebuie retorică, ori ai oaste puțină și-atunci taci. De-o pildă: cunoașteți Dumneavoastră, sanctissime, vreun mare gânditor turc? — Nu cunosc - răspunse papa. — Nici n-au - spuse Metodiu - n-au nici unul, nici măcar unul mic, de sămânță. Toate națiile au gânditorii lor, turcii n-au. Din 60.000 de ieniceri și spahii câți au venit acum trei ani numai la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
palmă după ceafa unuia cu vioara. Tuciuriul își puse instrumentul sub bărbie, își dezveli dinții ireproșabili într-un surâs luminos și porni un cântec săltăreț, din care Metodiu nu reținu decât primele două cuvinte: Ozoseip, ozoseip... Episodul 214 A FI TURC — Șezi, oleacă, bre, îi fi ostenit - zise turcul din avangardă, după ce tovarășii săi dispăruseră cu vioriști cu tot în tranșee. Metodiu se așeză în iarba pârlită de soare, având grijă să-și încrucișeze picioarele după modelul asiatic. Turcul observă asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
le-ați făcut într-un timp relativ scurt, de felul cum înțelegeți dumneavoastră să vă creșteți odraslele. — Asta așa e - răspunse turcul - deși drept să-ți spun, bre, nu știu cum, om bătrân, dacă să mă bucur că am avut o copilărie turcă și nu venețiană, franțuză, grecească ori, poftim, chiar moldavă. Copilăria la turci e grea, deși plină de satisfacții. — Dac-ați dori puțin să detailați... - spuse Metodiu cu blândețe. — Păi - zise turcul - mai întâi trebuie să te naști băiat, căci dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mai învârti o dată și dacă din nou iese aceeași, o trimiți la Anul Nou al veteranilor, nici pe ei nu trebuie să-i uităm, au luptat atâta... Episodul 220 SPRE VALAHIA — Vorbele domniei-tale mi-au lămurit multe lucruri, iubite frate turc - zise Metodiu. Căci ceea ce nu înțelegeam eu, anume cum se face că o nație ce pare unora nu tocmai inteligentă, ba uneori de-a dreptul săracă întru duh, a supus atâtea popoare, acum înțeles-am deslușit. Totul se trage de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
turcul. Nu iei un gât? — Poftim? - făcând Metodiu, ducând mâna la ureche. Episodul 225 UN ROL MAI PUȚIN STUDIAT Din cală, într-o echilibristică specifică neonației lui, apăru grecul purtând o tavă încărcată cu vârf. O așeză la picioarele comandantului turc, care-o privi cu detașare. — Nu s-ar zice jupâne, că matale știi ce-i aia criză - spuse el, apucând cu finețe o măslină. De unde ai asemenea bunătăți? — De la nevastă-mea - spuse modest Georgios. Știți cum sunt femeile, când pleci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]