6,248 matches
-
pot înlocui practică. Managementul este o ocupație care se exercită într-un anumit context cadru, adică: − mediul economic, politic, social, de învățământ, de ordine publică, militar etc., caracterizat prin restricții și oportunități; − mediul cultural caracterizat prin mentalități, tradiții, autoritate de tutelă etc. sau, altfel spus, cultura organizațională. Managementul organizației este abordat din multiple puncte de vedere, care adesea se deosebesc substanțial între ele. Managementul organizației rezidă în studierea proceselor și relațiilor de management din cadrul lor, în vederea descoperirii legităților și principiilor care
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
cât și în câmpul politic global, încadrează modurile de instaurare a autorității și de contestare a acesteia. Planurile de ajustare structurală schițate în anii optzeci, care urmăresc inserția economiei locale în procesul general al mondializării, admit în viziunile locale o tutelă pe care actorul simbolic occidental o exercită asupra statului prin intermediul organismelor financiare internaționale și care dublează, în planul semnificațiilor, controlul străin al întreprinderilor. La aceste două nivele, supremația străină se înscrie în conștiințe ca sancțiune a acaparării bogățiilor de către cei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ani, ei 30, sânt trecut de prima tinerețe, dar în preajma lui Noica mă simt, pesemne ca și Andrei și Victor, un elev mare, fericit să zburde cu măsură sub ochiul dirijist al Bătrânului. Uneori mi-e puțin rușine de această tutelă prelungită, mă gândesc că e vârsta la care cei mari își luaseră zborul, dar în același timp simt că nu a venit momentul desprinderii; îmi spun că în domeniul spiritului marile gesta vin târziu, că în vremurile bune în filozofie
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a ales din ele căzute în partea de jos a clepsidrei? Sânt coji de zile, goale și nelocuite, sau sânt făpturi minunate care s-au desprins din mine, ființe din miere, carne și aur, care circulă printre ceilalți, ieșite de sub tutela "timpului meu" și revărsîndu-se peste ei? De ce nu mi-am trăit cele 14 600 de zile ale vieții mele de până acum cu coerența cu care am trăit zilele de aici, pentru a putea ieși din viață cu pas ușor
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
văzut, pierde bătălia cu carnea și se retrage din lume. Cea mai bună ilustrare pentru această consimțire a înfrîngerii sale o reprezintă Decameronul lui Boccaccio, pe care Kierkegaard îl ignoră sau pur și simplu nu-l pomenește. Eliberarea cărnii de sub tutela represivă a spiritului este celebrată acum în chiar locul specializat al ascezei, în mânăstire, printre călugări și călugărițe, iar pseudo-mutul care se aciuiește într-o mânăstire de maici și care, epuizat de asiduitatea maicilor insațiabile, termină prin a ieși din
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
zic așa, "destinală", este că întîlnirea cu Noica, pe cât de benefică mi-a fost în plan cultural, pe atât de nefastă mi-a fost în planul vibrației de ființă. Jurnalul de la Păltiniș a reprezentat, paradoxal, prima răzbunare nevrotică față de o tutelă care mă pregătea pentru "construcția unei opere" în vreme ce eu aș fi vrut să învăț cum se dă glas unei vibrații. Iar răzbunarea (inconștientă) era aceasta: cel care își sublimase vibrația proprie într-un discurs ontologic (discurs ce termina prin a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de cîte ori tortul din care fiecare stat ia cîte o felie pare să se micșoreze. Globalizarea recentă a economiei politice internaționale determină constrîngeri severe asupra statelor dezvoltate, mai ales de tipul creștin-democrației corporatiste sau social-de-mocrației care promovează ieșirea de sub tutela "mărfii" (pentru aceste distincții, vezi Esping-Andersen 1990; van Kersbergen 1995). Funcțiile guvernului și fundamentele legitimității s-au schimbat și, de aceea, realismul trebuie să admită că politica internațională nu mai poate fi înțeleasă făcînd abstracție de dinamica internă și transnațională
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
că departamentul a fost autoritatea locală care a câștigat cel mai mult de pe urma reformelor de descentralizare.10 Cel mai important câștig a fost probabil schimbarea funcțiilor prefectului și ale președintelui consiliului departamental (conseil général). Anterior, prefectul era cel care exercita tutela a priori (tutelle à priori) asupra activităților consiliului și care reprezenta și organul executiv al acestuia, hotărând agenda de lucru, prezidând întâlnirile și implementând deciziile luate. În urma descentralizării acest rol a fost preluat de președintele consiliului. Putem afirma că, în
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
pe mine este mult mai serioasă și se referă la un subiect mult mai grav. Ceva mai Înainte, nici nu-mi dau seama cum, am fost cu toții de acord că (435) din scrupule religioase suntem obligați să scoatem divinația de sub tutela zeilor și să o atribuim unor daimoni. Și În zilele noastre, iată că-i eliberăm și pe daimoni de această sarcină,alungându-i la rândul lor din oracole și de lângă tripod, reducând astfel principiul sau, mai curând, substanța, chiar și
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
23/ian. 1999 pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Codul familiei și din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. Majoritatea normelor din acest cod sunt norme de dreptul familiei, dar el conține și unele dispoziții privind tutela minorului(art.113-114), interdicția (art.142-154) și curatela (art.152-157), reglementând astfel unele raporturi care nu izvorăsc din căsătorie, rudenie, adopție sau alte categorii de raporturi asimilate de lege, sub anumite aspecte cu relațiile de familie. Întrebări și teste a
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
numai lipsa lor determină încheierea unei căsătorii valabile. Codul familiei reglementează următoarele impedimente: bigamia (existența unei căsătorii anterioare nedesfăcute a unui dintre viitorii soți); rudenia de sânge, în linie dreaptă și colaterală, până la gradul IV inclusiv; rudenia rezultată din adopție; tutela; alienația și debilitatea mintală. a. Bigamia Existența unei căsătorii nedesfăcute a unuia dintre viitorii soți constituie impediment la încheierea unei noi căsătorii și, totodată, contrazice principiul monogamiei care stă la baza căsătoriei și familiei. Art.5 C.fam. prevede: "Este
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
revocării ori alte împrejurări în legătură cu aceasta și, dacă le apreciază ca fiind întemeiate, să respingă încuviințarea adopției. D. Consimțământul în situația copilului lipsit de ocrotire părintească 233. Acest copil se poate găsi într-una din următoarele situații: > Se află sub tutelă. Tutorele exercită drepturile si îndatoririle părintești și în consecință el ar urma să consimtă la adopția copilului. Ordonanța de urgență nr. 25/1997 nu menționează însă consimțământul său ca o condiție de fond a adopției copilului. Consimțământul la adopție se
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
prevede că instanța poate administra orice probă admisă de lege și poate să ceară consimțământul tutorelui privind încheierea adopției ori împotriva încheierii ei, deși aceasta nu este o condiție a adopției, formulată expres în lege. > Copilul nu este pus sub tutelă, deși se găsește în situația de a se institui tutela. În asemenea situație, se poate încuviința adopția fără a se institui tutela. Ordonanța de urgență nu reglementează aspectul menționat. E. Consimțământul copilului care va fi adoptat. Dacă cel care urmează
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
părintești, pus sub interdicție, ori dacă în orice împrejurare, se află în neputința de a-și manifesta voința. Într-un asemenea caz, celălalt părinte exercită drepturile și îndatoririle părintești cu privire la persoana copilului. Ocrotirea minorului în ceea ce privește bunurile sale se realizează prin tutelă sau curatelă, când ambii părinți au vârsta între 14 -18 ani. Ocrotirea părintească este instituția prin care legea tinde să asigure, atât în privința persoanei, cât și în privința bunurilor, ocrotirea principală a minorului de către tatăl și mama sa. d) Modalități de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
care nu este cu putință ca minorul să fie ocrotit de către ambii părinți, ci doar de către unul din ei, conform art.98, alin.2 C.fam. * Moartea unuia dintre părinți. În cazul acesta ocrotirea minorului revine părintelui rămas în viață, tutela putând a se deschide numai în cazul când ambii părinți sunt morți, potrivit art.113 C.fam. În aceeași situație ne aflăm și în cazul când unul dintre părinți este declarat mort, prin hotărâre judecătorească (art.16-18 Decretul nr.31
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
problemele de ocrotire a minorilor. întocmind anchete sociale pe baza cărora organul de dispoziție stabilește măsurile de ocrotire socială. Aceste colective de sprijin nu se pot substitui organului de autoritate tutelară și nu au dreptul de a emite dispoziții de tutelă sau curatelă, care sunt atributul exclusiv al primarului, ca organ investit cu funcția de autoritate tutelară. Delegații primarului, precum și colectivul de sprijin al autorității tutelare, în urma controalelor efectuate, vor înștiința, în timpul cel mai scurt, pe primar despre aspectele reținute și
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
dări de seamă anuale asupra gestionării patrimoniului minorului." c) Competența teritorială a autorității tutelare Potrivit art. 159 C. fam.,competența se determină de regulă, după domiciliul minorului, interzisului sau a persoanelor ale căror interese sunt apărate. Pentru ocrotirea părintească și tutela minorului este competentă autoritatea tutelară de la domiciliul minorului, iar pentru tutela persoanei puse sub interdicție competența revine autorității de la domiciliul acesteia. În materia curatelei, autoritatea tutelară va putea institui aceasta potrivit art. 152, lit. a, C. fam., când din cauza bolii
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
a autorității tutelare Potrivit art. 159 C. fam.,competența se determină de regulă, după domiciliul minorului, interzisului sau a persoanelor ale căror interese sunt apărate. Pentru ocrotirea părintească și tutela minorului este competentă autoritatea tutelară de la domiciliul minorului, iar pentru tutela persoanei puse sub interdicție competența revine autorității de la domiciliul acesteia. În materia curatelei, autoritatea tutelară va putea institui aceasta potrivit art. 152, lit. a, C. fam., când din cauza bolii, bătrâneții sau infirmității, precum și alte motive, o persoană deși capabilă, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
drepturile părintești se poate pronunța numai împotriva unuia dintre părinți, caz în care drepturile părintești se vor exercita de câtre celălalt părinte (art. 98, alin. 2 C. fam.) sau împotriva ambilor părinți , caz în care copilul va fi pus sub tutelă (art. 113 C. fam.). Fiind o măsură de strictă aplicare, decăderea din drepturile părintești, față de un anumit copil nu poate fi extinsă și la ceilalți copii. Efectul principal al decăderii constă în pierderea de către părintele respectiv a drepturilor părintești cu privire la
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
în realizarea drepturilor lor. Principala formă de protecție a copilului o constituie ocrotirea părintească, dar în unele situații lipsa ocrotirii părintești atrage ocrotire lor legală. În acest sens art.112-157 C.fam. reglementează următoarele mijloace de protecție legală a minorilor: Tutela, în cazul în care ambii părinți sunt morți, necunosciți, decăzuți din drepturile părintești, puși sub interdicție, dispăruți sau declarați morți, încât copilul este lipsit de îngrijirea ambilor părinți. Curatela, dacă din cauza bolii sau din alte motive părintele sau tutorele este
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
interesele sale din cauza alienației mentale, care este stabilită interdicția prin hotărâre judecătorească irevocabilă. Problema ocrotirii legale a minorului prezintă aspecte multiple și variate care necesită a fi aprofunadate în vederea cunoașterii tuturor formelor și mijloacelor de protecție a copiilor. II. 1. Tutela Minorului Ocrotirea legală a minorului se realizează prin intermediul mai multor instituții juridice pe care C. fam. le reglementează în Titlul II, alături de ocrotirea minorului prin părinți, care este cea mai importantă dintre ele. Aceste instituții juridice sunt : * Tutela (art. 113-141
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
II. 1. Tutela Minorului Ocrotirea legală a minorului se realizează prin intermediul mai multor instituții juridice pe care C. fam. le reglementează în Titlul II, alături de ocrotirea minorului prin părinți, care este cea mai importantă dintre ele. Aceste instituții juridice sunt : * Tutela (art. 113-141 Codul familiei); * Curatela; * Interdicția (alături de care pot fi enumerate și alte mijloace lege înscrise în C. fam. și C. civ.); Protecția copilului aflat în dificultate (O.U.G. nr. 26/1997). Examinarea celor mai importante aspecte ale cadrului
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Protecția copilului aflat în dificultate (O.U.G. nr. 26/1997). Examinarea celor mai importante aspecte ale cadrului legal prezentat este necesară și are drept scop cunoașterea rolului mijloacelor și măsurilor reglementate de lege în protecția copilului. a) Noțiunea tutelei Tutela este un mijloc juridic de ocrotire a minorului lipsit de ocrotire părintească. Ca instituție juridică, tutela este un ansamblu de dispoziții legale care reglementează ocrotirea minorului printr-o altă persoană decât părinții săi, numită tutore și căreia i se atribuie
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
ale cadrului legal prezentat este necesară și are drept scop cunoașterea rolului mijloacelor și măsurilor reglementate de lege în protecția copilului. a) Noțiunea tutelei Tutela este un mijloc juridic de ocrotire a minorului lipsit de ocrotire părintească. Ca instituție juridică, tutela este un ansamblu de dispoziții legale care reglementează ocrotirea minorului printr-o altă persoană decât părinții săi, numită tutore și căreia i se atribuie această funcție sub supravegherea, controlul și îndrumarea permanentă a autorității tutelare. Tutorele este numit de autoritatea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
unui minor lipsit de ocrotirea părintească. Nu poate fi tutore minorul sau interzisul judecătoresc, cel decăzut din drepturile părintești sau declarat incapabil de a fi tutore, cel care are interese potrivnice cu ale minorului și persoana care exercitând o altă tutelă, a fost îndepărtată de la aceasta. Legea interzice calitatea de tutore persoanei căreia i-a fost restrâns exercițiul unor drepturi politice sau civile, fie în temeiul legii, fie prin hotărâre judecătorească, precum și persoanei cu purtări rele. Tutela încetează atunci când apare una
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]