5,157 matches
-
graves, graves, graves, păstrându-ș i cadența, întineresc. Iată ce ajunge Oltul lui Goga, cel sentențios, greu de obidă nevorbită: „Multiscusita minții limbă/ Nu-mi spune clipa năzdrăvană/ Ce mi te-a scos de mult în cale,/ Ființă mașteră și vană!/ Uitat-am ziua și văleatul/ Ce-au înfrățit pe vremi, odată,/ A mele stihuri de aramă/ Cu proza ta cea nesărată.” Destinatarul presupus este Octavian Codru Tăslăuanu, co-director al Luceafărului, împreună cu Goga și Al. Ciura. Între Goga și Tăslăuanu a existat
La umbră by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5272_a_6597]
-
câteva surprize editoriale ce depășesc mizele anunțate inițial, și anume stimularea lecturii, în general, și a circulației scriitorilor români, în particular. Au văzut lumina tiparului, pentru prima dată după 1989, texte interzise sau cenzurate, au fost repuși în circulație scriitori uitați și, nu în ultimul rând, s-a dat un impuls exegezei literaturii noastre clasice, prin prefețele semnate de critici și istorici literari cu autoritate. Unul dintre scriitorii care au beneficiat de o „a doua tinerețe”, ca urmare a apariției în
Resurecția lui Radu Tudoran? by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5286_a_6611]
-
de curățenie, mentenanță și întreținere a clădirilor și instalațiilor pentru o perioadă de patru ani. Mai mult, compania a încheiat un contract de leasing în valoare de 19,8 mil. euro cu Porsche Mobility pentru 727 de mașini. Nu trebuie uitată nici asocierea Postei Române cu un grup de firme în vedera realizării unui proiect imobiliar pe Calea Victoriei, fapt ce a dus la anchetarea fostului director, Dan Mihai Toader, de către DNA. DE CE a ajuns Poștă Română în pragul unui dezastru financiar
DE CE a ajuns Poşta Română în pragul unui dezastru financiar, acumulând datorii de 72 milioane de euro () [Corola-journal/Journalistic/53031_a_54356]
-
cobori în jos» nu sună bine. Surpriză totală. Puteai să tai musca-n zbor, cu cuțitul!” (pp. 74 - 75) O altă șarjă, de toată frumusețea, construiește Florin Iaru în Estetica și agentul termic (pp. 125 - 126). Un anume Costică (probabil uitatul, astăzi, Constantin Sorescu), fost coleg de facultate al autorului, apoi articlier la oficiosul Securității, Săptămâna, e pus cu botul pe labe în doi timpi și trei mișcări. Scena e de neuitat. Nu spun de ce. Spun în schimb, fără rețineri, că
Poeme și schițe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5315_a_6640]
-
modul lui de a-i conferi sens care împrumută marilor roluri o anumită expresie filmică. Un simplu tuns ni-l relevă pe gangsterul anilor ’40, ’50 al cinematografiei americane, un gest gratuit, dar integrat estetic este să își lase intenționat uitată servieta în frizerie. Peste puțin timp îl vedem traversând străzile din Montevideo, călătorind cu un tramvai, urcând scările Facultății de Drept, totul filmat și jucat în maniera Nouvelle Vague pentru ca, pe scările Facultății de Drept, Jorge să devină un fel
Cinemateca – o poveste de dragoste by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5439_a_6764]
-
Angelo Mitchievici Peștera viselor uitate (Cave of Forgotten Dreams, 2010) Regia: Werner Herzog. Cu: Werner Herzog. Genul filmului: Documentar, Istoric. Durata: 90 minute. Produs de: Arte France. Distribuitorul internațional: IFC Films. Am urmărit la TIFF noul film al lui Werner Herzog, documentarul cu un titlu
Cai negri pe pereți by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5420_a_6745]
-
Dreams, 2010) Regia: Werner Herzog. Cu: Werner Herzog. Genul filmului: Documentar, Istoric. Durata: 90 minute. Produs de: Arte France. Distribuitorul internațional: IFC Films. Am urmărit la TIFF noul film al lui Werner Herzog, documentarul cu un titlu poetic, Peștera viselor uitate, nu atât pentru spectaculosul 3D sau pentru talentul incontestabil al cineastului german în acest film, cât pentru ceea ce l-a atras și pe acesta, ocazia de a vedea cea mai veche formă de manifestare „artistică”. Am utilizat ghilimele pentru că este
Cai negri pe pereți by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5420_a_6745]
-
Răzvan Voncu Este de salutat faptul că, între scriitorii deja uitați ai literaturii române, nu se numără și Marin Sorescu. Neuitarea se datorează, firește, actualității operei, dar și demersurilor de valorificare a arhivei soresciene, pe care le fac legatarii săi. Au apărut volume inedite, o ediție critică (îngrijită de Mihaela Constantinescu
Harababură cu Marin Sorescu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5099_a_6424]
-
de dramă. În clipa asta (anii ăștia) cam „nedreptățiți” îmi par și Arghezi, și Sadoveanu, și Preda, și Nichita, și Mircea Ivănescu, și..., și... Sînt însă nedreptăți „dialectice”, nedreptăți care vor fi răscumpărate. Mi-ar fi mai milă de scriitorii uitați, de scriitorii pierduți cu totul din memoria noastră. Iar în cazul lor ar fi bine ca măcar Ministerul Culturii (pînă nu se complexează și el de snobismul eclatant de la educație și de la comisiile de acolo) să încurajeze un program de
Al. CISTELECAN: „Criticul nu-i doar o mașină de citit, ci și un stil, o fascinație, un seducător” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5098_a_6423]
-
cultivă violonista Cristina Anghelescu. În mod cert, pianista Dana Borșan rămâne muzicianul care marchează acest important eveniment al sezonului muzical actual; mă refer la vigoarea comunicării, la valoarea imaginativă a ideilor ce fructifică aflarea adevărului muzical al partiturii. Nu trebuie uitat, Enescu și Bartók s-au născut în același an, în zone rurale, de-o parte și de alta a Carpaților, pe teritoriul actual al României; au dobândit o educație profesională aleasă, în școli înalte, în partea de vest a continentului
Momente inedite în sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5136_a_6461]
-
membru în jurii ce părere ai despre evoluția dansului mondial? S. Ș.: Am fost mereu chemat la Lausanne unde pregătesc băieții și sunt în juriu. Concursul aduce tineri cu deschideri excelente, cu tehnică performantă, dar partea de sus este complet uitată, nu trăiesc emoția dansului, nu sunt interpreți. Eu am primit de la Vaganova o diplomă pe care scrie: artist balerin, ceea ce obligă să fii artist, interpret. M.-A. C.: Ce părere ai despre repertoriul actual al Baletului Operei Române? S. Ș
Sergiu Ștefanschi la 70 de ani by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/5337_a_6662]
-
o carte despre ciudații lui socri, nefiind câtuși de puțin privilegiată. Cititorul nu mai e condus spre un răspuns unic și cert la problemele de viață sau de comportament ale protagoniștilor. Din contra, e lăsat pradă întrebărilor și îndoielilor lui. Uitatul Aldous Huxley este unul din primii care au făcut un pas mai departe peste subiectivarea viziunii din romanul pe care eu l-am botezat ionic și care a interiorizat și a limitat perspectiva omniscientă și obiectivă de dinainte. Ian McEwan
Amintirea uitată a lui Aldous Huxley by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5360_a_6685]
-
regăsesc în spectacolele de azi. El pleda pentru arta fără trucuri, fără fum și fumuri, fără artificii în loc de substanță. El pleda pentru acel „ceva” care te costă ca artist, care te dizolvă ca individ în arta ta, pentru acea alchimie uitată care preschimbă lucruri la propriu, realități, care sucește mințile, te seduce și te face prizonierul ei, dependent mereu de ea. Orice trădare, orice minciună se vede pe scenă. Te poate deforma dacă, în loc să te cauți fără încetare în relație cu
Vlad Mugur by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5369_a_6694]
-
participă la acest joc, cum era și firesc, numai Petre Stoica. Mai sunt bănățenii „cu acte”, ca să zicem așa, rămași pe poziție acolo sau emigrați, mai sunt cei veniți din alte părți și împământeniți în Banat. Este Șerban Foarță, este uitatul azi Anghel Dumbrăveanu, unul din cei care cântaseră Belgradul în cinci prieteni , alături de Nichita Stănescu, de Adam Puslojici, de Sîrba Ignatovici, de Petre Stoica însuși. Mai este „bănățeanul deturnat” Ion Cocora, rămas totuși un „filobănățean” ale cărui cronici dramatice, ne
Filobănățenii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5204_a_6529]
-
în cea mai mare parte din studenți. Scurtmetrajele de absolvire ale lui Veroiu, Pintilie, Dan Pița, Mircea Daneliuc, Mircea Săucan etc. au fost îngropate de la lansare, ele erau destinate unui circuit închis, cel al facultății, în arhiva căreia au zăcut uitate decenii bune. Tocmai această interdicție le conferea un mai mare grad al libertății de expresie, jocul imaginației nu era drastic cenzurat și genul scurt permitea un alt aplomb al creatorului tânăr. Scurtmetrajul lui Veroiu răspundea peste timp în cel al
Filmul românesc la Coimbra și Porto by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5231_a_6556]
-
este necesară recondi- ționarea acestor pelicule de debut ale marilor regizori de odinioră și lansarea lor pe DVD într-un circuit mai larg decât cel al UNATCului. Meritul îi revine lui Laurențiu Damian de a ne reaminti de un colț uitat al cinematografiei româneș ti, de a ne introduce în istoria ei pe cărări mai puțin umblate.
Filmul românesc la Coimbra și Porto by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5231_a_6556]
-
și că acesta a învățat după Lepturariu românesc cules din scriptorii români (trei tomuri tipărite la Viena între 1862 și 1865), în care textele sunt însoțite de succinte biografii. Tot în Lepturariu i-a descoperit pe poeții evocați în Epigonii. Uitată complet e Crestomația română a lui Moses Gaster din 1891. Ca și Istoria limbii și literaturii române, prima istorie propriu-zisă, aceea a lui Aron Densusianu din 1885, reeditată în 1894, ca și Schițe de istoria literaturii române a lui V.
Un nume uitat: Ștefan Ciobanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5236_a_6561]
-
din stereotipia unei istorii a literaturii pentru copii, oferind publicului cititor avizat dar și celui amator un peisaj variat al unui "continent" încă puțin explorat, dîndu-i acces direct la opere prin extrase puțin vehiculate, făcîndu-l să descopere opere și autori uitați, invitîndu-l la cunoașterea aprofundată a ilustrației pentru copii, care vizează nu o dată standardele artei. Autorii prezentați și analizați sunt numeroși; chiar dacă predomină cei din spațiul occidental, există referiri și la literatura din est, mai ales la cea rusă. Lista chiar
Denise Escarpit și continentul literaturii pentru copii by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6679_a_8004]
-
doar poetul are acces - pentru a ajunge la dragoste. Poate fi silvan. "Codrul cu verdeață" (în Floare albastră) configurează un labirint, ale cărui mărci sunt "cărările cu cotituri", acolo unde "noaptea se trezește/ Glasul vechilor păduri" (Lasă-ți lumea ta uitată). Îndrăgostiții se adăpostesc de ochiul "vil" al lumii în miezul lui. Este celest în Luceafărul. Hyperion zboară în labirintul cosmic în centrul căruia tronează Dumnezeu. Acestui labirint i se schițează detalii sumare: a norilor schele (Mortua est), " Colo un nor
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
fostul membru al Institutului de Istorie și Teorie literară este numit redactor-șef al Editurii Minerva, unde va lucra două decenii. încă de când fusese director adjunct la Muzeul Literaturii Române inițiase o anchetă printre scriitorii din vechile generații, acum aproape uitați, spre a obține de la ei documente și texte inedite. Așa se explică pachetul de scrisori primite de la I. M. Rașcu. Acestuia izbutește să-i publice la Minerva studiul Eminescu și cultura franceză. Parcă și mai roditoare este o altă inițiativă
Documente literare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/6719_a_8044]
-
al expresivității acestui prodigios ciclop al bibliotecilor. Creangă a reprezentat un argument în acest efort, atât prin verificarea unei ideologii construite din fiori naționali, cât și în pasiunea de a șlefui realități finite, obiectivate, decuplate de conjuncturi și fulgurații. Aproape uitată este o piesă de teatru scrisă de istoricul total în 1927, plecând de la povestea cunoscută Fata babei și fata moșneagului, publicată exact cu cinci decenii în urmă25), devenită acum "legendă dramatică în 5 acte"26), operă destinată teatrului popular înființat
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
contribuie semnificativ la sănătate. Apariția caselor private de sănătate, al concurenței în domeniul asigurărilor de sănătate era necesară. Dar asigurările de sănătate nu sunt similare cu cele din domeniul auto. Componenta socială este prezentă și nu trebuie în nici un caz uitată. Medicina de familie este poarta de intrare în sistem. O frază repetată mereu. Dar poarta trebuie sa funcționeze. Are nevoie de fonduri ca să se dezvolte. Are nevoie de implicarea autorităților locale acolo unde medicii lipsesc. Are nevoie de apreciere. Ambulatoriul
APMA despre Legea Sănătății: Sănătatea, la capitolul ”și altele” () [Corola-journal/Journalistic/66316_a_67641]
-
sunt și mai puțini. Când criza financiară a cuprins lumea, cui îi mai pasă că Umbra lui Sauron se întinde peste Pământul-de-Mijloc? Și totuși trebuie să ne pese! Vizionând Stăpânul Inelelor vom redescoperi nu doar valori și sensibilități de mult uitate, ci ne vom redescoperi pe noi înșine. Sau măcar imaginea acelora care am vrea să fim. (Petcu Oana-Elena, București)
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6522_a_7847]
-
seismul din Haiti, ciclonul Sandy...Avem impresia că nu au fost catastrofe atât de mari inainte. În realitate, ele sunt mai puține acum. Cutremurul din Tangshan din 1976, erupția lui Krakatoa în 1883 sunt doar două exemple de catastrofe relativ uitate. În general apocalipsa urmează un scenariu. Ea vine din cer sau din măruntaiele Pământului. Cutremure, erupții, tsunami, asteroizi. Pe 21 decembrie, planeta Nibiru urmează să cadă peste noi. Toate acestea ne induc teama de necunoscut, de invizibil, de ceea ce nu
21 decembrie, al 183-lea sfârșit al lumii. Vezi care va fi următorul by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/65313_a_66638]
-
și care, simțind chemarea din adâncuri a originilor, nerăsplătiți îndeajuns de ce oferă cronicile și literatura beletristică, ar dori să dea curs vocației lor de căutători de autentic. Ei au nevoie de amănuntele nesfârșitelor, măruntelor necazuri seculare, pentru că acest strat de uitate nimicuri cotidiene este balsamul barbar al naturaleții noastre. Pe de altă parte, ele ne ajută să ținem piept tendinței imposibil de înfrânat de a săpa o albie faptelor și de a le da prea iute un curs, de a împuțina
Un prozator al criticii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6590_a_7915]