5,770 matches
-
chiar de vrăjitoare. De jur împrejur le rânjesc jivine cu chip hidos, cu gheare și coadă stufoasă. Traumatizați de acest spectacol surprinzător, țâșnesc ca o săgeată prin golul ușii, dărâmă poarta de la curte și aleargă la întâmplare pe una din ulițele satului. O haită de câini se ia după dânșii și le sfâșie pantalonii și-i umplu de sânge. Între timp răsărise luna. La liziera pădurii îi așteptau fetele. - Vai de mine, cred că-i aleargă sătenii! Tinerii trec ca glonțul
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
roșu cu însemnele efigiei R.R.R.? Mă vor întreba de data aceasta chiar în locul lor aceiași spiriduși. ... XVIII. MINIEXPEDIȚII ÎN PĂDUREA CHELINȚEI, de Florica Bud , publicat în Ediția nr. 53 din 22 februarie 2011. Era o mare bucurie pentru copiii de pe ulița noastră mersul, în timpul verii, la cules de pthitoi (ciuperci) și pomnițe de pădure (fragi) în Codrul Thelințanilor. Chelința este satul de peste Someș, un sat de români mândri și destoinici, din care s-au ridicat mulți oameni de seamă. Aici a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
apele învolburate, s-a construit o punte fixă. Nu le-a fost ușor chelințenilor să facă naveta în Baia Mare, nevoiți fiind să ia trenul din gara Ulmeni. Ca să ajungă la ... Citește mai mult Era o mare bucurie pentru copiii de pe ulița noastră mersul, în timpul verii, la cules de pthitoi (ciuperci) și pomnițe de pădure (fragi) în Codrul Thelințanilor. Chelința este satul de peste Someș, un sat de români mândri și destoinici, din care s-au ridicat mulți oameni de seamă. Aici a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
cu preferații mei Renoir, Modigliani, Cezanne, Matisse, Monet, Derrain, Manet, Fragonard (Cum, care ? Cel cu patru uși.) Toulouse-Lautrec (2-0) ... și mai puțin simpaticul Picasso. Asta e ! Am și lipsuri. Crescut cu Tonitza, cu Take, Ianke și Cadâr (persoane fizice) pe ulițele Bârladului, apoi, pe la poale de Ceahlău cu Milord, Cepoi, Ulian, Filimon, Bezem și marii anonimi ai culturii Cucuteni... cum să-i iubesc miile de opere executate la foc automat ?!? Doar pe două-trei ! Mai ales Capra. Cu riscuri asumate. L-am
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
zilele mai cu bine, mai cu rău, după cum era norocul fiecăruia și după cum soarta îi dezmierda mai mult sau mai puțin. Dar soarta, de cele mai multe ori, și-o făcea omul și singur! Și, cum spuneam, în acea căsuță săracă de pe ulița satului trăiau doi frați care nu mai aveau părinți, rămăseseră de multă vreme singuri pe lume. Nu aveau nici vite multe, nici cai, nici alte orătănii în jurul casei. Fratele mai mare se ocupa de micul său ogor de lângă casă. Celălalt
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
spuse ce planuri și vise avea. Iar Monei îi plăcu și aprecie cât se poate de mult toate acele visuri romantice ale lui. Și nu-l mai slăbea pe Nerun din priviri. Dar tocmai când tinerii erau mai fericiți, pe ulița satului apăru caleașca unchiului Monei. Când își văzu nepoata de vorbă cu pictorul cel sărac, deveni dintr-odată fioros din cale afară. O trase cu furie de mână și-o luă acasă, cu forța. Îi porunci să nu mai plece
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Senryu > ÎNTÂLNIRI ÎNTÂMPLĂTOARE, DIN PĂCATE TRECĂTOARE Autor: Dan Norea Publicat în: Ediția nr. 1279 din 02 iulie 2014 Toate Articolele Autorului sezonul de nunți - în praful din uliță doar pantofi de lac nuntă la țară - mireasa furată acum patru luni zori după nuntă - un buchet și un bețiv uitați sub mese două lese-n parc - și câinii și stăpânii se tatonează un tânăr în parc recită unor statui
ÎNTÂLNIRI ÎNTÂMPLĂTOARE, DIN PĂCATE TRECĂTOARE de DAN NOREA în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349891_a_351220]
-
ținuseră în secret lucrul acesta temându-se să spună adevărul pentru ca nu cumva, o parte din popor să se răzvrătească. Însă mulți aflaseră deja acest lucru. De aceea, anumiți oameni puși de iudeii din Sinedriu, răspândeau prin piețe și pe ulițe zvonul fals cum că Iisus se află în temniță închis de Irod Antipa, în palatul Asmoneilor, iar tetrarhul se răzbunase pe învățător, care prin ceea ce spusese atentase la jilțul tetrarhiei sale pe când predicase în Galileea și Pereea, autointitulându-se și acolo
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
apoi într-o stare și mai gravă. Transpira abundent, se așeza pe treapta de la intrare, își lua capul în mâini și se încuiba cu genunchii la frunte părând că geme și oftează înfundat. Apoi dacă auzea zgomot sau voci pe ulița din fața casei, dispărea imediat în odăița pe care omul acela i-o pusese la dispoziție, și se încuia trăgând zăvorul pe dinăuntru. Ca într-un vis își aduse aminte Simon de Betsaida natală, pe malul mării Galileei, de vremea când
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
și o baltă Mamino, satele Orlea, Cereașov [lângă Slatina] și Poroinița [la Dunăre], o moară la Râmnic și una la Cătălui [lângă Giurgiu], satele București, Bogdănești și Lunciani și 300 de sălașe de țigani [8]. În document mai apare și „Ulița la Râmnic”, vechi sat care se suprapune cu Ulița bisericii „Sfântu Gheorghe”, cu drept de stăpânire al Mănăstirii Cozia. Hinătești, menționat în documentele lui Mircea este „locul Hinătești”, iar la anul 1392 apare sub forma de sat și cu hotar
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
și Poroinița [la Dunăre], o moară la Râmnic și una la Cătălui [lângă Giurgiu], satele București, Bogdănești și Lunciani și 300 de sălașe de țigani [8]. În document mai apare și „Ulița la Râmnic”, vechi sat care se suprapune cu Ulița bisericii „Sfântu Gheorghe”, cu drept de stăpânire al Mănăstirii Cozia. Hinătești, menționat în documentele lui Mircea este „locul Hinătești”, iar la anul 1392 apare sub forma de sat și cu hotar până la Troian și până în apa Râmnicului [9]. Documentele menționează
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
vremea aducerilor aminte Și a cinstirii celor duși, Florile plâng pe morminte, Anii îndepărtați, apuși. Plângeau copiii pe la porți, Că tații le pleacă pe front, Pruncuții sug lapte la sâni, La mamele cu suflet mort. Atâta durere în case, Pe uliță jale și-i hău, ,,Să îmi aduci tată un cal, Când te-o întoarce Dumnezeu”. La piept tata poartă icoana Și-o poză cu chipul meu, Alăturea îi șade mama Și-n brațe încă un micuț și-i tare greu
VETERANI DE RĂZBOI de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348010_a_349339]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > ZIUA TA Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 1215 din 29 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Mă duc să caut pe uliță, plăpânde flori de păpădie, de ziua ta, ce o să vie, să-ți fac cunună, măi bădiță. sau... mi-a venit un gând anume, s-alerg pe munte să culeg din universul cel întreg pe steaua cea fără de nume, să ți-
ZIUA TA de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348049_a_349378]
-
emoțional,la Iohannes Becher timpul ca simbol al noului este perceput ca eden al simțurilor,fapt ce-l descoperim În munți,la umbra lor m-am fost născut/Din munți veneau la noi și vânt și soare./ Mă întrebam,prin ulițe pierdut:Cât pot ei oare munții să măsoare?(In umbra munților). Fundamentul psihologico-științific-religios din care derivă mitul Edenului iese în evidență în clipa când geneza actului creator e identificată în viața psihică:iar problema ce se pune este,aceea a
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348050_a_349379]
-
semănând panică între orătănii și câini. Se zicea că făcuse armata și că Dudășonii cotizaseră ca să obțină postul de la spălătorie pentru fiul lor. Cum nu-l cunoști? insistase moș Senti. Nu l-ai văzut cum trece când și când pe uliță cu motocicleta lui, Kakamaki? Poate vrei să spui Kawasaki, pufnise în râs Ariel, astfel că moșul tăcuse descumpănit. Spun și eu ca tăt natu, mai adăugase totuși, ștergându-și cu dosul palmei picăturile de lapte din mustață. De fapt, scopul
DILEMA LUI ARIEL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348148_a_349477]
-
cu mare succes, piesa „Puterea Ceții”, după piesa „Striptease” a dramaturgului polonez Slawomir Mrojek. *** Alexandru Mirodan, în renumitul său „Dicționar neconvențional al scriitorilor evrei de limbă română” (volumul 1) vorbește despre marele poet israelian în termeni elogioși. Citez[2]: „Pe ulița scriitoricească el (Shaul Carmel - n.m.) aduce culoarea (fără de care peisajul ar fi cenușiu), zgomotul și furia (fără de care viața ar fi prea tăcută), precum și un iz de mititei la alegeri pe vremuri, sau Moși (fără de care întâmplările ar părea insipide
SHAUL CARMEL, FERICITUL CARE PLEACĂ! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348165_a_349494]
-
cu laptop. Cui? Onor Voiculescu, desigur. Primii doi o fac și cu talent...De fapt, n-ar trebui să mă mire: e oportunismul dintotdeauna al intelectualului român. Nici o comisie europeană nu-l poate smulge din rădăcină. În aplauzele „canaliei de uliți”, cum spunea Eminescu, ipochimenii ăștia mimează moralitatea, bombardează cu ironii grosiere, analize alambicate și alte scîrne. Au însă un singur scop : dărîmarea lui Băsescu. Ordin de la șefu’ Voiculescu. Asta-i toată șmecheria. Dacă mîine ar fi alt șef, ăștia ar
PUPATUL LA ROMÂNI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348186_a_349515]
-
face de-o dorință, Vara sângelui deschis Vinul îl pregătește-n viță -germenele unui vis- și-n ogradă când mă-ntorc eu voi fi bătrân atunci, chiar dacă clipele mai torc fuiorul ascunselor porunci. Aripa de guguștuc Pașii îmi aleargă pe ulița aburului de toamnă, Tăcere,nu se aude pe nicăieri sorbitul paharului întins de-o Doamnă, sunt împins ca o remorcă cu proțapul frânt în accidentul pe autostrada numelui de ieri. Azi sunt altul ,nu mă salută cunoscutul, Își aduce aminte
ÎN CĂUTAREA LUI DUMNEZEU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348252_a_349581]
-
Când nu mai îndură singurătatea și foamea, ieși din vizuină și porni prin pădure. Negăsind nici pe-acolo ceva care să-i potolească urâcioasa foame, îndrăzni să iasă în poiană, pornind-o spre sat. Așadar, sărmanul de el trecea pe ulița satului, cu pași mărunți, când mai repezi, când poticniți, adulmecând cu năsucul lui firav aerul din curțile gospodăriilor pe lângă care trecea, apoi pleca mai departe. Însă, la un moment dat, în dreptul unei gospodării nu prea arătoase, mirosul lui fin îi
POVESTEA PUIULUI DE VULPE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347663_a_348992]
-
bucurat mult când a primit un post de profesor de matematică, chiar dacă acel post era tocmai într-un sătuc uitat de lume, într-o zonă a țării în care nimeni nu și-ar fi dorit să ajungă. Văzându-se pe ulițele acelui sat necunoscut, profesorul căzu pe gânduri: unde-și va găsi o gazdă, cum va arăta școala unde urma să-și realizeze visurile sale de profesor, cum vor arăta copiii din acele locuri. Oamenii nu prea l-au luat în
SUFLET DE PROFESOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347688_a_349017]
-
școală, va găsi pe cineva care să-i propună o gazdă. Avu noroc, deși era cam târziu, la școală mai era un profesor întârziat care dădu lămuriri noului sosit cum să se ajungă la o casă anume, la numai câteva ulițe mai încolo, unde s-ar putea să fie primească în gazdă o familie de bătrâni, pentru că, zicea el, până astă vară mai locuise acolo un alt profesor. Treaba cu gazda se rezolvă repede și onorabil. Acum profesorul era nerăbdător să
SUFLET DE PROFESOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347688_a_349017]
-
la țară în Dobrogea, când am revenit în mediul în care am crescut și m-am format ca intelectual, mi-ar veni greu să plec, să reiau viața de profesor de țară, să trăiesc în praful de acolo, sau pe ulițele desfundate când plouă. A fost o experiență frumoasă într-un fel, romantică, acolo te-am cunoscut și pe tine, dar nu mai am chef să o repet. Nu ai nici o perspectivă, asta este principalul motiv. Aș rămâne un simplu profesor
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347650_a_348979]
-
Ediția nr. 370 din 05 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Boboteaza la Bragadiru Stelian Platon Pamflet Era-ntr-o sfântă zi de rece bobotează, În casă mirosea intens a proaspăt aluat. Săteanu-și pune azi cămașa cea mai brează Și pe uliți șerpuite duhnește a cârnat În largă șuba lui și vin de astă toamnă, Se-așează lângă focul pâlpâind mocnit în drum, La țuica fiartă-n cană mai întâi se-ndeamnă Și-apoi mai mult în cap decât pe strada sa
LA MULŢI ANI TUTUROR ION -ILOR DE PRETUTINDENI de STELIAN PLATON în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361789_a_363118]
-
în cușcă în jurul chiștoacelor parțial strivite cu piciorul. Când avocatul a intrat în clădirea instituției în jurul căreia era multă mișcare de oameni ce păreau foarte preocupați de câte ceva, tuciuriul a mai tras câteva înjurături în fața bisericii și a ieșit din uliță. Era supărat pe el, pe avocat, pe oameni și pe soarta lui. „Ăștia sunt în stare să-ți ia și sufletu’ din tine, f...e morții mamei lor de advocați! Nici în c...r nu te doare, rumânașule de mine
CAP. I / 2 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361917_a_363246]
-
la țară în Dobrogea, când am revenit în mediul în care am crescut și m-am format ca intelectual, mi-ar veni greu să plec, să reiau viața de profesor de țară, să trăiesc în praful de acolo, sau pe ulițele desfundate când plouă. A fost o experiență frumoasă într-un fel, romantică, acolo te-am cunoscut ți pe tine, dar nu mai am chef să o repet. Nu ai nici o perspectivă, asta este principalul motiv. Aș rămâne un simplu profesor
DESTINE PARALELE CAP.IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361921_a_363250]