34,237 matches
-
cândva pe la Început de vreo pitroceală două și de Încă alte câteva mărunte marafeturi, făcute și alea cu socoteală din bătrâni. Gata! După ce ai stropit pământul fierbinte atâta amar de vreme cu sudoarea frunții tale, poți să te așezi În umbra viței, să-ți torni o bărdacă de soare și de vânt plimbat prin amăruiul delicat al nucilor noi și albe, prin dulceața livezilor de piersici și prin acrișorul Înțepător al merelor noi și poți să te așezi jos cu cugetul
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
Învrednicit, fiindcă omul dacă poate, apoi musai că trebuie să guste din zeama celui mai bătrân butuc de vie din Europa. Și dacă-i din Europa, apoi musai că-i și din lume. Am stat jos pe o bancă la umbra bolților vechiului castel și Înpreună cu nevasta am Închinat din vinul chihlimbariu al castelanului, pentru trecut și cei ce s-au pierdut În negura lui, pentru noi cei de acum, pentru cei ce de-abea acum pătrund În lume și n-
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
afirma "Christos, zeul credinței, ieșit-a din mormânt/ Și-a Sa Înviere/ Ne-arată că nu piere/ Dragostea, credința și adevărul sfânt./ Christos e viu ! Ca Dânsul, o, voi ce suferiți/ În lanțuri de robie/ Curând la viața vie/ Din umbra trist-a morții veți fi cu toți ieșiți ! Octavian Goga, În poezia "E sărbătoare" face o paralelă Între Învierea Domnului și cea a neamului românesc cel obidit : "E sărbătoare pe câmpie/ Și-n suflete e sărbătoare/ Învie firele de iarbă
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
cu teama de a nu fi izgonit, Înfulecând pe nemestecate totul. Îl priviră Îndelung,În tăcere. Ușa se Închise În urma lui, iar el rămase Înlăuntru scheunând ușor de mulțumire. Femeii Îi dădură lacrimile. Domnul Georgescu nu se mai sătura privind umbrele stranii ce desenau alte umbre prin ferestrele de la parter. Hotărî că e bine să coboare. În bloc toată lumea dormea. Nici un zgomot nu tulbura liniștea ce acoperea Întreg cartierul. Câinii Își Încetară hărmălaia, lumina electrică tot nu venise, așa că Își luă
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
fi izgonit, Înfulecând pe nemestecate totul. Îl priviră Îndelung,În tăcere. Ușa se Închise În urma lui, iar el rămase Înlăuntru scheunând ușor de mulțumire. Femeii Îi dădură lacrimile. Domnul Georgescu nu se mai sătura privind umbrele stranii ce desenau alte umbre prin ferestrele de la parter. Hotărî că e bine să coboare. În bloc toată lumea dormea. Nici un zgomot nu tulbura liniștea ce acoperea Întreg cartierul. Câinii Își Încetară hărmălaia, lumina electrică tot nu venise, așa că Își luă lanterna, uitând că de multă
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
aproape În Întregime. "Ce-mi trebuie mie? Fiecare cu ale sale" Își zise el așezându-se pe un fotoliu. Acesta scârți prelung, Înfiorându-l. Se ridică grăbit de parcă s-ar fi așezat pe cuie. Zări pe ferestrele de la parter iarăși umbre Într-o permanentă mișcare. Nici un sunet. Asta Îl intriga. Dacă ar fi auzit zgomote, țipete, sau,orice altceva ce ar fi Însemnat viață, nu i-ar fi stârnit curiozitatatea, dar așa... Trebuia să deslege acest mister. Căută bricheta. La flacăra
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
trebuie să întoarcă spatele tuturor afirmațiilor și negațiilor, să nege întregul proces. Dacă procedează astfel, aceasta îl va conduce la uniunea în extaz cu Divinul; totuși, nu va fi contactul cu totalitatea Divinului, va fi doar cu o rază, cu umbra Divinului. Sfântul Dionisie îi cere lui Timotei să pășească dincolo de afirmații și negații, deși P. Rorem nu interpretează această cerere exact în acest sens. Citatul lui Rorem, care ne oferă o perspectivă intimă a părerii sale asupra a ceea ce ar
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
text ce trimite către misterul relației dintre poet și Veronica Micle, merită să-l recitim. Iată-l, În editarea lui Perpessicius: Stau În cerdacul tău...Noaptea-i senină. / Deasupra-mi crengi de arbori se Întind, / Crengi mari În flori de umbră mă cuprind / Și vântul mișcă arborii 'n grădină. // Dar prin fereastra ta eu stau privind / Cum tu te uiți cu ochii În lumină. Ai obosit, cu mâna ta cea fină / În val de aur părul despletind. // L-ai aruncat pe
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
În orice caz mai odihnitoare decât cea electrică. Erau, Însă, pentru cei Înstăriți, nu pentru oamenii de rând care adunau și păstrau mucuri de lumânări pentru zile negre... Din acest sonet eminescian mai rețin imaginea Crengi mari În flori de umbră mă cuprind . Ea mă ajută să Înțeleg funcția gramaticală a apostrofului postpus În scrierea veche nu numai la Eminescu, dar În mod special la Eminescu. Iată, de pildă, aceste două versuri din basmul eminescian Călin Nebunul: Pe păreți icoane mândre
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
Ea mă ajută să Înțeleg funcția gramaticală a apostrofului postpus În scrierea veche nu numai la Eminescu, dar În mod special la Eminescu. Iată, de pildă, aceste două versuri din basmul eminescian Călin Nebunul: Pe păreți icoane mândre zugrăvite-n umbră par / Cum că chipur'le din ele dintre codri mari răsar. Este vorba tot de lumina lunii care de data aceasta Înălbește pereții exteriori ai unui castel. Am redat textul așa cum Îl au edițiile noastre curente. În manuscrisul eminescian este
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
codri mari răsar. Este vorba tot de lumina lunii care de data aceasta Înălbește pereții exteriori ai unui castel. Am redat textul așa cum Îl au edițiile noastre curente. În manuscrisul eminescian este, Însă, așa: Pe păreți icoane mândre zugrăvite n'umbră par... Poetul are, adică, acest apostrof oarecum ciudat: deși cade vocala Î din În, și ar fi trebuit scrie zugrăvite'n umbră, totuși apostroful este după n. Poetul scrie, adică leagă cuvintele așa cum vrea să se accentueze pentru sens. Într
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
așa cum Îl au edițiile noastre curente. În manuscrisul eminescian este, Însă, așa: Pe păreți icoane mândre zugrăvite n'umbră par... Poetul are, adică, acest apostrof oarecum ciudat: deși cade vocala Î din În, și ar fi trebuit scrie zugrăvite'n umbră, totuși apostroful este după n. Poetul scrie, adică leagă cuvintele așa cum vrea să se accentueze pentru sens. Într.adevăr, una e una și alta e alta: cum avem noi, corect gramatical, Înseamnă zugrăvite la umbră, zugrăvite și puse, aflate, undeva
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
fi trebuit scrie zugrăvite'n umbră, totuși apostroful este după n. Poetul scrie, adică leagă cuvintele așa cum vrea să se accentueze pentru sens. Într.adevăr, una e una și alta e alta: cum avem noi, corect gramatical, Înseamnă zugrăvite la umbră, zugrăvite și puse, aflate, undeva În umbră. Cum vrea poetul, Însă, e altceva: el spune că aceste icoane sunt zugrăvite cu umbră, În rostire / recitare se accentuează al doilea termen și se citește legat: numbră. Sunt tocmai florile de umbră
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
apostroful este după n. Poetul scrie, adică leagă cuvintele așa cum vrea să se accentueze pentru sens. Într.adevăr, una e una și alta e alta: cum avem noi, corect gramatical, Înseamnă zugrăvite la umbră, zugrăvite și puse, aflate, undeva În umbră. Cum vrea poetul, Însă, e altceva: el spune că aceste icoane sunt zugrăvite cu umbră, În rostire / recitare se accentuează al doilea termen și se citește legat: numbră. Sunt tocmai florile de umbră din Sonetul cerdacului Deși poetul ne spune
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
sens. Într.adevăr, una e una și alta e alta: cum avem noi, corect gramatical, Înseamnă zugrăvite la umbră, zugrăvite și puse, aflate, undeva În umbră. Cum vrea poetul, Însă, e altceva: el spune că aceste icoane sunt zugrăvite cu umbră, În rostire / recitare se accentuează al doilea termen și se citește legat: numbră. Sunt tocmai florile de umbră din Sonetul cerdacului Deși poetul ne spune și ne repetă cum vrea să lege cuvintele, noi nu avem urechi să-l auzim
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
umbră, zugrăvite și puse, aflate, undeva În umbră. Cum vrea poetul, Însă, e altceva: el spune că aceste icoane sunt zugrăvite cu umbră, În rostire / recitare se accentuează al doilea termen și se citește legat: numbră. Sunt tocmai florile de umbră din Sonetul cerdacului Deși poetul ne spune și ne repetă cum vrea să lege cuvintele, noi nu avem urechi să-l auzim. Apostroful a fost scos din scrierea limbii române În 1953, În aceeași epocă de elan electric despre care
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
a rândul. Deci copacul acesta pretutindenian are rădăcini și În jos și În sus, fiindcă noi nu ne-am dumirit Încă ce este verticală și dacă stăm În cap sau În picioare. “trec printre copaci și le sărut iasca de sub umbră miezii-noapte și-o alint cu palma că pe-un scut ce le-ascunde murmurul de șoapte. Neclintirea lor, atât de goi, Le descântă-n aer măreția Și-mi alunga gândul Înapoi Unde-și arde steaua veșnicia” (Sărut copacii) Amintirea merge
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
După miezul nopții, Mona i-a trimis o băutură scumpă la masă. El i-a mulțumit cu o privire scurtă și a Întins paharul cu whisky celui mai bun prieten al său, Ionică, un băiat bondoc și grăsuț care era umbra lui Doru Încă din copilărie. Mona s-a simțit ofensată de atitudinea lui Doru și de faptul că nu i-a mai Încredințat nici o privire, Întreaga noapte. A băut În neștire și, spre dimineață, deja puternic amețită de aburii alcoolului
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
atent realizată, a unui parcurs pe care cititorul Îl poate suprapune oricărei ființe din propriul spațiu cotidian, fiindcă ea este alcătuită din zecile de evenimente banale care compun viața fiecăruia dintre noi. Modul În care aceste experiențe sunt prezentate aruncă umbra degradării deopotrivă peste personaje, locuri și amintiri, deoarece platitudinea acestei vieți pe care o atribuie scriitoarea fiecărei marionete a lumii sale fictive nu cunoaște dimensiunea absolută a refugiului, a Îndepărtării de spațiul profan, necunoaștere care influențează profund negativ destinele celor
ALECART, nr. 11 by trepIulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92869]
-
accent expresiv plasat pe accentul tonic al măsurii următoare etc. etc. Și să se observe apoi varietatea inenarabilă obținută prin întrebuințări unele surprinzătoare, altele evident logice, ale soncopei, ale subdivizării ori contopirii timpilor. Și totuși, neproducîndu-se nicăeri un decalaj, o umbră de dezordine ori deșanțare, ci numai frumusețe, viață și cuceritoare forță. Ei bine, iată și sensul în care se îndreaptă analiza jocului romînesc la Maestrul Gh. Popescu Județ precum și idealul său în ceeace privește evoluția în superior și bine, a
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
din vreo necesitate, ci din prisosința dragostei ἀγάπης περιουσία, prin voința și lucrarea Cuvântului lui Dumnezeu „a Cărui voință și lucrare este viața ființelor”, omul, abătându-se spre ceea ce este contrar binelui și prăbușindu-se în întunericul păcatului și în umbra morții, devia de la scopul creării sale și anume, acela de a se face părtaș bunurilor dumnezeiești” (μέτοχος τῶν θείων ἀγαθῶν γενέσθαι)<footnote Doctorand Constantin M. Iana, „Învățătura despre Întrupare în «Marele cuvânt catehetic» al Sfântului Grigorie de Nyssa”, în Studii
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
de demult aflat la Întretăiere de drumuri și de istorii. Copilului viața i se revelează ca o suită nesfârșită de Întâlniri - nu atât cu oameni, ci cu poveștile/istorisirile lor. Niciodată Întru totul exprimate, niciodată duse până la capăt, ci conținând umbre, goluri, falii ce trebuie deslușite și depășite, ele sunt invariabil purtate În lume cu glas șoptit din dorința de a ispiti timpul să aibă mai multă Îngăduință față de protagoniștii lor. Poveștile se nasc din dorința de a face din Învinși
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
mor cu ochii deschiși.” Deschizându-se prin consemnarea intuiției copilului de altădată asupra morții și Închizându-se rotund cu amintirea morții bunicului Garabet, textul nu cuprinde, În esență, altceva decât o suită de nașteri/luminări ale destinului unui neam din umbre/morți ale timpului individual ce vin să depună mărturie În numele tuturor strămoșilor prea des Încercați de istorie. În această scoatere din Întunericul necuvântului și al memoriei, rolul celui care povestește este acela de a se mântui printr-un alt fel
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
înfrumusețat de buna culoare a rodului copt”<footnote Ibidem, col. 889A. footnote>. Comparația indică un spor în cunoaștere, întrucât mărul, în raport cu ciorchinele, desfată nu numai văzul Și mirosul, ci Și gustul. În plus, pomul care l-a rodit oferă, Și umbră sub care se află loc de odihnă. Pe o treaptă Și mai înaltă, sufletul își dă seama, însă, că nici această numire nu este potrivită, întrucât Cel dorit se arată acum în alt chip. El „se aseamănă cu o căprioară
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
de demult aflat la Întretăiere de drumuri și de istorii. Copilului viața i se revelează ca o suită nesfârșită de Întâlniri - nu atât cu oameni, ci cu poveștile/istorisirile lor. Niciodată Întru totul exprimate, niciodată duse până la capăt, ci conținând umbre, goluri, falii ce trebuie deslușite și depășite, ele sunt invariabil purtate În lume cu glas șoptit din dorința de a ispiti timpul să aibă mai multă Îngăduință față de protagoniștii lor. Poveștile se nasc din dorința de a face din Învinși
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]