1,411 matches
-
care mi-e drag? Abandonat somnului, cu ochii închiși, cu buzele răsfrânte printre care șuieră de douăsprezece ori pe minut expirul călduț de CO2 și H2O rezultate din miliardele de focuri aprinse prin celule, cu filamentele de condens care-i umezesc mustața moale, crescută anume ca să acopere o cicatrice urâtă pe buza superioară, de când a căzut într-un ciob de la o sticlă spartă, cu bărbia țepoasă și teșită, cu obrazul flasc, cu fruntea descrețită, cu nasul lătăreț, apoi cu gâtul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
văduv din orașul Indianapolis. În tinerețe, zicea el, dorise să se facă artist, dar până la urmă s-a băgat în comerț - în comerțul cu vopsele și tapete. — Soția mi-a murit acum doi ani, a zis el, reușind să-și umezească puțin colțurile ochilor. Avea o soție, asta așa-i, dar nu în pământ la Indianapolis. Avea o soție foarte vie numită Tania, în Borisoglebsk. Nu o văzuse de douăzeci și cinci de ani. — Când a murit, a continuat el, am descoperit că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
și ștampila, și hârtie cu atent. Toate e gata și așteaptă doar momentul. Uite! Scoase un plic din buzunarul de la piept al sacoului. Îi arătă o ștampilă și câteva foi de hârtie cu antetul vechi al partidului lui Băcănel-Obănceanu. Goncea umezi cu limba ștampila și o aplică pe una dintre colile acelea. I-o întinse lui Băcănel. - Autentică! exclamă Goncea. E chiar de la vremea ei, că la noi totul s-a păstrat. Ce nu s-a mai păstrat, s-a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ce povesti - și fetele se așezau, își strângeau coapsele, își sprijineau coatele pe genunchi și își țineau bărbia în palme, aplecându-se în față. Sigur că da, spunea el aproape țipând din cauza zgomotului prea mare al boxelor, o grămadă. Își umezea buzele. Scenariile îl invadau. Scenarii frumoase, cu copci care îngheață imediat ce prinzi un pește în cârlig. Cu zece glutoni înfometați care dau târcoale stației meteorologice și rod antenele. Cu puiul de vulpe descoperit în brațele unui eschimos care voia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
de gloanțe. Iar dacă mă uit la tablă și văd că nu e cretă, ceva din bucuria de odinioară a planificării pune iar stăpânire pe mine. O tablă trebuie să aibă o cretă într-un colț și un burete oarecum umezit în celălalt. Timp de trei luni de la dispariția Cristinei, eu am adus cretă și am șters conștiincios tabla, spre hazul elevilor. Dar m-am scăpat. Nu e vina mea, m-am scăpat pur și simplu, se mai întâmplă. Victor s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
M-am uitat mai bine. Era în dreptul siglei ceva ca un fel de pătrat, nu-mi dădeam bine seama. Am apăsat ușor cu buricul degetului și s-a deschis o clapetă. În interiorul acesteia se afla un buton verde. Mi-am umezit buzele. L-am apăsat. S-a auzit un zgomot înfundat care a durat cam cinci secunde. Părea că vine din altă cameră, de lângă bucătărie. Am ieșit din sufragerie pe hol. Zgomotul nu putea avea sursa aici, și nici în bucătărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
mijlocul prin care alunga în mod convenabil tensiunile și frustrările, și adeseori am încercat să-i urmez exemplul, însă în cazul meu episoadele de plâns nu dădeau rezultatul scontat, căci odată ce simțeam cum mă înăbușea tristețea și obrazul mi se umezea, răscolirile interioare deveneau de nesuportat - s-ar fi zis un cerc vicios - și plângeam ca un apucat neștiind unde să mă ascund ca să nu râdă lumea de mine. După ce treceau aceste crize - în mod organic, țin să subliniez acest lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
și-mi atinse ușor, ca o pană în cădere, vânătaia care pălea acum, căpătând o nuanță plăcută de lichior chartreuse cu irizări galbene. —Ți-am adus creionul corector, așa cum am promis, adăugă ea. E minunat. Nu trebuie decât să-l umezești un pic și să-și dai peste vânătaie cu el. Nu-mi vine să cred c-a îndrăznit să-ți tragă un pumn, nenorocitul! — Păi, eu l-am lovit prima, recunoscui eu. Cred că i-am spart nasul. Sophie își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
albă, În jur de-un kilogram, cântări el. Își scoase batista din buzunar și, Înfășurându-și mâna cu ea, trase mai Întâi o pungă, apoi pe cealaltă. Doar ca să fie sigur de ceea ce știa deja, desfăcu una dintre ele, Își umezi vârful degetului arătător și atinse cu el pudra. Când puse degetul În gură, simți Înțepătura ușor metalică, inconfundabilă a cocainei. Se aplecă și așeză cele două pungi pe poliță. Apoi ridică și puse panoul frontal la locul lui, având grijă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Era adevărat, Brunetti știa asta. — Nu-ți pasă de nimic din toate astea? Întrebă el, incapabil să-și ascundă pasiunea din voce. Contele Își Înmuie degetul În urma de vin rămasă În paharul său și Începu să plimbe buricul degetului astfel umezit pe buza paharului. Pe măsură ce degetul se mișca tot mai repede, cristalul scoase un vaier ascuțit ce umplu Încăperea. Brusc, ridică degetul de pe pahar, dar sunetul continuă, plutind În cameră, așa cum plutea și conversația lor. Se uită de la pahar la Brunetti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Și-a privit fiul târându-se rapid și a sărit în capul scărilor înaintea lui. Câtă forță era în piciorușele alea solide! În ritmul ăsta, copilul avea să meargă în curând. Hugo a simțit că ochii încep să i se umezească când și-a imaginat fiul deplasându-se către el, în felul acela clătinat în care merg copiii, cu picioarele crăcănate de parc-ar fi urcat în șa. Și închipuindu-și-l pe Theo vorbind cu el. Ceea ce avea să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
ai țesut singur cu mintea, ascunzând adevăratul chip al adevărului !... Ce legătură este între gândul nostru și zvârcolirile cărnii și ale sufletului, care se zbate și se stinge ?!... Broboane de sudoare reci îi inundară fruntea. Părul la rădăcină i se umezi... În fața atotputerniciei necunoscutului, cu resemnarea se împletea un fel de revoltă, inima îi clocotea în piept, sufletul îi era străbătut de un simțământ de pătimașă răzvratire împotriva acestei nedrepătăți. Loviturile inimii în pieptul lui, raăsunau în ureche ca bătăi de
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
în minte îi veni ochii ei, ochii aceia fără seamăn de vii și pătrunzători, ochii cu care dintr-o singură privire punea la respect o lume, fără un cuvânt... ori, o făcea să o iubească. Deodată, simți cum i se umezește pe cap părul la rădăcină și picuri reci i se preling pe frunte, pe lângă ureche, pe gât... Fiori cu spini otrăviți îl pătrund în tot trupul. ”- Doamne!... se pomeni el strigând cu ochii spre cer. De ce mi-ai luat-o
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
viața, ca femeia lui Iov, dacă aș fi urmat sfatul ei; Blesteamă-l pe Dumnezeu si crapă!”, aș fi tăiat toate firele care mă legau de Dumnezeu. Singurătatea și tăcerea, ăsta-i destinul meu...! murmură el, și o sudoare rece îi umezi rădăcina părului pe cap. O suferință surdă îi apăsă inima din cauza acelei remușcări otrăvite...și a simțământului de vinovăție. i ii i -Ce am ajuns!... umbră rătăcitoare printre crucile cimitirului. Nu meritam nici să merg în umbra ei măcar!... murmură
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
la Vasilica. În minte îi veniră ochii ei, ochii aceia fără seamăn de vii și pătrunzători, ochi cu care dintr-o privire, fără un cuvânt... punea la respect o lume, ori, o făcea să o iubească. Simti cum i se umezește pe cap, părul la rădăcină și picuri reci i se preling pe frunte, pe lângă urechi... pe gât... Fiori cu spini otrăviți îi pătrund în tot trupul. - Doamne!... se pomeni el strigând, cu ochii spre cer. De ce mi-ai luat-o
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
marmora, sprâncene frumos arcuite, cu un năsuc mic și buze roșii, vioaie și totuși molatecă, îmbrăcată într-un capot argintiu de mătase natural chinezească cu flori mari albastre și roșii. In timp ce îl privea, ochii ei frumoși sprâncenați, se umeziră în vreme ce striveau între pleoape cine știe ce amaruri sau bucurii, cu un zâmbet care îi lumina fața uimitor de frumoasă. Și, așa, cum stătea în ușă nedumerit, se pomeni cu ea în casă, purtând în brațe un pachet. “-Uite, ți-am adus
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Nu știu nimic despre nimeni de 4 ani. Îl fac de nu-l găsește nimeni, numai dacă tu-l predai și atunci abia Îl găsești! Bine, accept! Într-o noapte tai o bucată de pânză dintr-o cămașă albă, o umezesc ușor și cu o mină de creion chimic, ce-o purtam la mine totdeauna, scriu un petec părinților. „Sunt sănătos, de la mine nu a ieșit nimic În legătură cu procesul. Nicu și Horia sunt În viață și vă urez tot binele.” Cos
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Codreanu, tot ar fi un Început de izbăvire a neamului românesc de blestemul terifiant, teribil de greu, ce Îl apasă, Începând din noaptea Sfântului Andrei a anului 1938, când s-a săvârșit primul dintre monstruoasele masacre antilegionare. Mi s-au umezit obrajii de bucurie În cursul anului 2004, când am citit deviza „Totul pentru Țară”, lansată de Partidul Noua Generație și, apoi, când domnul Gigi Becali, Întemeietorul acestei formații politice a jurat la televizor, În fața lui Dumnezeu și a Națiunii Române
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
security și care venise să-și pună ordine În gânduri și să se țină departe de marijuana. Nick era un computerist din Sillicon Valley, care Își petrecea vacanțele mișcându-și fundul de pe scaun, făcând lucruri la gândul cărora i se umezea mâna pe mouse de emoție, de pildă, sărind cu parașuta, făcând scufundări În Caraibe sau speculații la bursă. Gino era un italian drăguț care se hotărâse să o lase mai moale cu fetele, care se țineau scai de capul lui
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
security și care venise să-și pună ordine în gânduri și să se țină departe de marijuana. Nick era un computerist din Sillicon Valley, care își petrecea vacanțele mișcându-și fundul de pe scaun, făcând lucruri la gândul cărora i se umezea mâna pe mouse de emoție, de pildă, sărind cu parașuta, făcând scufundări în Caraibe sau speculații la bursă. Gino era un italian drăguț care se hotărâse să o lase mai moale cu fetele, care se țineau scai de capul lui
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
prea bine o anume parte a străzii, ar fi trebuit să Întoarcă mereu capul, doar tihnit nu ar fi fost. Stătea pe un scaun Înalt; din cînd În cînd, sorbea din paharul cu vin alb, se prefăcea, de-abia Își umezea buzele. Avea, poate, de așteptat ceasuri Întregi; vinul era doar un motiv. Localul nu era prea animat la ora aceea, seara trecută fusese neîncăpător, veniseră mulți tineri. Veseli, reținuți, după scurte momente de exuberanță, pentru a nu deranja; unii dintre
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
pentru mine în acel moment, două intenții se ciocniră în creierul său ca doi bolizi provocînd o blocare totală a puterii sale de judecată. mîna în care ținea sticla de apă minerală începu să-i tremure, iar ochii i se umeziră brusc de parcă ar fi fost pe punctul de a izbucni în plîns. Privindu-l pe acel om blocat în fața mea, între ceașca așezată sub mașina de cafea și sticla de apă minerală nedeschisă, am avut brusc revelația că personajul era
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
acum fata se jucase în libertate și vorbise de căsătorie ca despre păpuși. Prin educația ereditară, simțurile ei erau coapte de pe acum pentru dragoste, și căzu în ea cu aceeași repeziciune cu care-i căzuse victimă Titi. Urmărea cu ochi umezi tot ce spunea Felix, îl scruta cu supunere și duioșie, râdea când râdea el și se întorcea ori de câte ori acesta o țintea în ochi. În același timp Titi simțea leșinuri când o privea pe Lili și ură mocnită pentru norocosul la
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
împovărarea ce hotărâse să și-o dezvăluie. Ca un ameliorat, cu tivul încă prins sub bolovanul unei stări confuzionale severe. Glasul său toropit pluti deci, ca o peliculă de ulei, prin Cabinetul de Desăvârșire Psihică. Primul front al mareei abia umezi piepții hainelor celor din jur. Următoarele cinci, șase valuri plezniră, cu crestele intonației lui uleioase, sprâncenele și gurile întredeschise ale Consultantei și pe cea a neastâmpăratului taximetrist. - Păi să vă spun... Ar fi fost și greu... să admit... în urmă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
sindromul ei delirant, preferat. Flăcăul ăsta, Bibi, acum plângea din orice, săruta partea dinspre dușumea a clanțelor și se adresa împăciuitor oricărui trecător: - Domn doctor, te implorez, nu mă pisa!... Lasă-mă cubic! Singura diferență dintre ei părea că Bibi umezea toate clanțele, pe când Robin doar ochii ălora pe care îi lăsa moștenitori. Nimic nu-l lăsa să creadă că-i o năzărire. Dacă se-ntorcea pe călcâie, făcând stânga împrejur, nimerea la altar. - "Te rog să nu consideri oferta pe
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]