2,033 matches
-
aracii nu ridică niciodată probleme de competența justiției, se lasă tăiați din copaci În număr mic și numai atunci când e nevoie de ei, petrec o vară În tovărășia unui vrej de fasole grasă (știți care, aceea cu păstaie lungă și umflată, galben-verzuie!), ajutându-l pe acesta numai și numai de pe poziția lor de tutori neproducitvi și se lasă apoi arși sub plitele pe care se fierb păstăile sau boabele de fasole. Așadar, dacă ar trebui să vă dau exemple de obiecte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
o glugă albă din in. — Ce faci, superbă domnișoară? Hai, vino, sunt sigur că Will se Întreabă pe unde suntem și știu că fata cea nouă ne-a pregătit ceva minunat de mâncare. Gentleman perfect, ca Întotdeauna, Îmi luă geanta umflată, tip sac, de pe umăr, deschise ușa liftului și apăsă pe PH. Cum a fost la tenis? zisei eu, Întrebându-mă de ce tipul ăsta de șaizeci de ani avea un corp mai frumos decât toți bărbații pe care-i cunoscusem eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
ne Întrebam de ce ar prefera cineva să fie În altă parte. Dar cineva trebuie să-i fi atras atenția lui Avery că, deși era acceptabil să-ți lași iubita acasă șase nopți pe săptămână, să-ți lași logodnica cu buzele umflate era cu totul altceva... Făcuse un efort concentrat să se abțină. Știam că n-are cum să dureze. Am făcut cale Întoarsă spre clădirea noastră și ne-am strecurat În birou, scăpând doar cu o privire prefăcută din partea băiatului care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
dublu, iar eu abandonasem la jumătatea drumului. Citisem recent În Cosmo un articol convingător, care denunța pupicul dublu ca o afectare stupidă și hotărâsem să iau atitudine: pentru mine nu vor mai exista pupicuri duble. Am lăsat-o cu buza umflată, dar i-am spus: Mulțumesc că m-ai invitat. Ador locul ăsta! Ea Își reveni rapid. —O, Doamne și eu. Au cele mai bune salate din lume. Bună, sunt Elisa, a spus ea, oferindu-i mâna Penelopei. Îmi pare rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
petrecere, nu? Va trebui să Înceapă de pe-acum să se bronzeze, dacă vrea să aibă șanse să fie destul de negricios la timp. —Mulțumesc pentru grijă, o să mă asigur că ajunge la el. Între timp, distracție plăcută cu plăcințelele tale umflate. O să pun la punct detaliile petrecerii singură sau direct cu Amy, din moment ce, oricât de mult mi-ar plăcea să mă ataci verbal, nu prea am timp acum. M-am ridicat cât de sigur am reușit și am Început să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
ar cam semăna cu întrebarea ceea: „Calule, mănânci ovăz?” ― Și calul ce a răspuns? - a întrebat Todiriță. ― A nechezat și a bătut din copită... Parcă-l aud nechezând și îl văd pe surul meu, care ne așteaptă afară cu buza umflată, măi Todiriță. Până una-alta, ia să mă duc să-i dau un pumn de ovăz. Pe urmă om gusta și noi din rachiu și din cine știe ce bunătăți ne-a mai da jupânul... Între timp, crâșmarul a adus niște pastramă
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
și scană pereții, studiind fotografiile înrămate. Fiecare dintre ele îl făcea să calculeze șansele pentru și împotriva lui, convingându-l cât de perfectă era slujba asta de fațadă și amintindu-i ce fusese în realitate. Iată-l: scund, spătos, aproape umflat, stând lângă un Howard Hughes înalt, chipeș, într-un costum alb cu dungulițe - un golan din Oklahoma și un milionar excentric punându-și coarne reciproc. Buzz văzu în fotografia respectivă două fețe ale unui portret de țărănoi: o față era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Sifakis și Lucy Whitehall. Ține-ți gura. Mickey îl bătu pe spate și îi întinse un pahar cu apă. Buzz continuă să tușească, savurând expresia de pe fața lui Stompanato: un Adonis metamorfozat într-un școlar prins copiind, cu freza lui umflată și perfect uleiată gata să se ofilească de frică. Palmele peste spate date de Cohen deveneau tot mai grele. Buzz luă o gură de apă, prefăcându-se că-și revine. — Davey, ești un tip haios. Davey surâse ușor. — Cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Lucy Whitehall? Mickey desenă în aer o siluetă de clepsidră. — Sigur. Solly Gelfman o bagă-n următorul lui film. Crede că o să ajungă departe. Buzz spuse: — Poate în cazanul dracilor. Văzu că Mickey începe să fiarbă la foc mic - nările umflate, fălcile încleștate, privirea căutând ceva să spargă - și îi întinse paharul pe jumătate plin cu Bloody Mary, lăsat pe masă de Stompanato. Cohen luă o gură și își linse un solz de lămâie de pe buze. — Varsă tot. Acum! Buzz zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
West Hollywood. Amici de-ai tăi. Mai știu că vindea ceva iarbă pe teritoriul lui Dragna și asta l-a înfuriat nasol pe Jack D. Două motive bune ca să-l lași în plata Domnului. Cohen strângea paharul cu degetele lui umflate ca niște cârnăciori, de-acum învinețite. — Ce... fel... de... poze? Marea întrebare. Mickey putea vorbi cu Sol Gelfman și ar fi aflat oricum adevărul gol-goluț. Buzz se descărcă: — Lucy cu un câine. Mâna lui Mickey sparse paharul, cioburile zburară pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
atunci când patrula pe străzile ghetoului negrilor, suportând jignirile și sarcasmul polițiștilor veterani - un căcăcios absolvent de facultate speriat de negrotei, un laș oarecare. În ultima sa escapadă l-a localizat pe Stefan Heisteke, un copil palid și brunet, cu burta umflată, care dormea noaptea în gangul ocupat în timpul zilei de un vânzător ambulant de țigarete, întins pe un covor împrumutat de un ins prietenos, ce făcea afaceri pe piața neagră. Tipul i-a spus că băiatul se speria când oamenii îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
și alergă până la mașină ca să-și ia aparatul. Ajunsese aproape de Chevroletul său când o mașină break, cea a medicului legist, însoțit de un detectiv, opri în parcare lângă celelalte mașini de poliție. Un tip greoi, cu o față mare și umflată, se dădu jos din mașină și îl privi direct în ochi. Danny îl recunoscu din fotografiile apărute în ziare: sergentul detectiv Gene Niles din Brigada Hollywood, un tip băgat până peste cap în afacerea Brenda Allen. Scăpase fără să fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
în spatele pantalonilor, stricând și mai tare echilibrul costumului. Se apropie de un grup de patru mexicani. Doi dintre ei îl văzură și o întinseră rapid - evident, ca să ascundă drogurile undeva în iarbă, să se regrupeze și să vadă ce voia umflatul ăla de polițist ordinar. Ceilalți doi rămaseră pe loc, urmărind o luptă între niște gândaci de bucătărie: două gângănii într-o cutie de pantofi așezată pe o bancă, niște gladiatori războindu-se pentru dreptul de a înfuleca gândacul mort, uns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ochii și simți că privirea i se împăienjenește. Mal Considine zâmbi. Chiar are niște picioare superbe. Du-te și tunde-te, detectiv! Ne vedem la miezul nopții. *** Frizerul primarului Bowron îi modelă părul, transformându-i freza lui milităroasă într-una umflată și buclată, care îi schimba întreaga fizionomie. Înainte arăta exact a ce era: un anglo-saxon brunet, cu ochi negri, un polițist care purta peste tot costume sau sacouri și pantaloni de altă culoare. Acum arăta vag boem, vag hispanic și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
cap, zise căpetenia. Fii bun, te rog, domnule negustor, și adu-mi o pălărie frumoasă și un baston! Și-atunci, vom vedea dacă prietenul meu nu mă va găsi pe plac! Și, zicând așa, scoase din hainele vechi un portofel umflat și-l puse pe masă. Negustorul aduse numaidecât o pălărie de toată frumusețea și un baston, care ar fi meritat să fie purtat de cel mai de vază boier. "Mușteriul" își puse pălăria pe cap, și-o potrivi în oglindă
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
la sănătoasa! Și așa s-a pornit o fugă nemaipomenită pe strada neguțătorilor hăinari: cei doi, ca să scape de bătaie, iar căpetenia lor, ca să-i pedepsească pentru necuviința lor... și s-au tot dus, lăsîndu-l pe bietul negustor cu buzele umflate! Că, negustorul, săracul, a tot așteptat să se-ntoarcă mușteriul: dar, văzând că nu se mai întoarce până la amiază, a pus mâna pe portofelul, așa-zis uitat pe masă, ca să-și ia dreptul lui, și, când colo, în loc de buni, l-
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Lal reușește să-și țină umbrela, proptindu-se țeapăn pe picioare în spuma învolburată, cu o expresie gen „iată că plouă“ întipărită pe față. Apoi, este măturat de puhoi și umbrela o ia la vale de nebună, plutind pe apele umflate. Apa îi pătrunde în plămâni, iar el se gândește iritat că va trebui să-și cumpere altă umbrelă. Apoi, cu viteza cu care se învârt bilele pe un abac sau se completează din condei o coloană de cifre, se îneacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
provocare personală din partea întregului univers. Nu putea exista teroare mai mare pentru el. Prima victimă pe care a văzut-o, a fost un om al străzii, întins pe marginea drumului, înconjurat și jelit de rudele sale. Figura cadavrului era distorsionată, umflată și învinețită. Mai apoi, după ce sistemele obișnuite de conveniențe au fost încălcate, a văzut cum o englezoaică muribundă era transportată de la una din casele din zona civilă. Figura femeii avea aceeași culoare vineție, iar distincția de rasă era ștearsă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pe servitori să pulverizeze sulf și melasă peste cărbuni, astfel încât se produce un fum gros, verde-albăstrui, care-i face pe toți să se înece și lasă un miros dezgustător în încăperi. Nici noaptea în vis un scapă de epidemie. Figuri umflate și zgomot de tuse îl urmăresc pe străzi unde casele și magazinele par să se contopească, estompându-și contururile, invadate de propriul lor sistem arhitectural de maladii incurabile. Oamenii din visele lui sunt îngrozitori, nedeslușiți. La o singură privire sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
nici o urmă de îndoială, bolnav, nădușind și tremurând, scuturat de frisoane, ca un om în stare de șoc. Deasupra feșelor albe i se vede doar capul, ca al unui nou-născut prematur, are ochii înroșiți, e stacojiu la față și neplăcut umflat. Arată ca și cum ar fi fost murat, ceea ce este mai mult sau mai puțin adevărat. — Sunt pe moarte, zice el cu un glas subțirel. — Poate așa este, răspunde Anjali cu brutalitate, acoperindu-și fața cu poala sariului. Oricum, cred știu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
prin nimic, popota ofițerilor era ca o frăție în nuanțe de albastru și stacojiu, unde jucau cu disperare Lapte Gros (un joc care pe civili îi lasa epuizați, cu ochii încercănați, scaunele și mesele rupte și nota de plată lunară umflată) și astfel de manifestări erau nu numai tolerate, ci și încurajate de comandant. Un ofițer de cavalerie, un Daly (regimentul de cavalerie se numea Daly’s Horse, încă de pe vremea mogulilor), rămânea să se ocupe de locul respectiv și odată ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
ține mâna pe piciorul lui. Pe ecran, siluetele lor contrastează comic. Capul lui Jean Loup stă sprijinit de umărul mairoului, iar profilul ascuțit al lui Firoz amenință să-i perforeze maxilarul puternic, în timp ce însuși Privett-Clampe pare să aibă nasul așa umflat, de parcă ar fi un balon gata să explodeze. Pran mai avansează cațiva pași în încăpere, aproape alunecând pe niște articole de lenjerie feminină, aruncate pe podea, care i se încurcă printre picioare. Trebuie să se apuce de un scaun, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
de la distanță. Prea liniștit. Mai așteaptă puțin, urmărindu-l de la distanță câteva minute. Da, bărbații au plecat. Se poate apropia. Mort, Bridgeman nu arată mai bine decât atunci când era viu. Partea stângă a feței este toată o contuzie neagră și umflată. Falca îi atârnă, dislocată de o lovitură puternică. Cămașa murdară, decorată înainte cu pete de mâncare, strălucește acum roșie de sânge. Bobby îl examinează cu un fel de milă detașată. Băiatul alcoolic care trebuia să se ducă în Anglia. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
-se în apă atunci când se lovesc de armura lor magică. Ridică brațele apoi le lasă să cadă, răsucind și ciopărțind. Lamele se lovesc de os, despicând tendoane și înflorind intestinele prin șorturile kaki și de acolo pe genunchii scurtați și umflați.Vede capul lui Gregg rânjind deoparte în cenușă. Profesorul simte acel lucru care nu-i amintește de nimic, în timp ce craniul său despicat dă la iveală creierul și fața îi este terciuită, greu de recunoscut. Gittens imploră, Morgan se uită batjocoritor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
în palatul nostru, Palatul Esenței Pure, Majestatea Sa a simțit că îi venise sfârșitul. Ea își salută soțul în genunchi și după aceea nu mai avu puterea să se ridice. Majestatea Sa a ajutat-o. Se vedea după ochii lui umflați că plânsese. Apoi vorbi, exprimându-și regretul pentru faptul că nu o mai poate proteja și pentru că trebuie să moară. Fann Sora cea Mare trage din pipă, fără să-și dea seama că aceasta s-a stins. — Ca și cum și-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]