1,192 matches
-
decât tatăl său, îl săltă pe umeri ca pe un cățel și-o luă la fugă, râzând. Pentru Gajus fu o senzație intensă, o recunoaștere carnală și, totodată, o încredere deplină, o explozie de forță. Râse la rându-i, la unison cu fratele lui mai mare, agățându-se de gâtul acestuia, pe când toți se întorceau să-i privească. — Ai auzit cum se pronunță la Roma limba latină? îl întrebă mai apoi Zaleucos, fără milă. Într-adevăr, latina vorbită de acei patricieni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Tiberius; ea voia (și, în mare parte, a reușit) să-i anihileze pe ceilalți ca să-l aducă, cu o luciditate criminală inepuizabilă, pe fiul ei în fruntea imperiului și să-l mențină la putere. Mintea ei, cum au scris la unison istoricii vremii, „o minte ca aceea a lui Ulixes“, făurea cu un cinism labirintic proiecte pe termen lung. Lex Julia de pudicitia — Pe atunci, casa aceasta a noastră era cea mai faimoasă din Roma, își aminti Agrippina; dar era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Și pentru recunoașterea perfecțiunii atunci când ea există. Leigh își dădu ochii peste cap și zâmbi forțat. — Pentru străini superbi și pentru diamante uriașe, spuse ea. Două pahare se ciocniră cu al ei, scoțând un clinchet minunat. — Noroc! spuseră ele la unison. Noroc în toate! Dacă toți colegii ăștia ai ei enervant de guralivi nu tăceau dracului din gură în următoarele șapte minute, Leigh n-avea cum să ajungă din West Midtown până în Upper East Side până la ora unu. Oamenii ăștia nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Fără să zică nimic. Ca scafandrii. Mamele voastre stau alături pe o bancă și croșetează mileuri. La limita timpului de sufocare prin Înec, sau În răstimpul când Valerică Încearcă să-și transforme urechile În branhii și gura În bolborositor, la unison, cele două mame Îl extrag cu disperare din adâncurile puturoase. După ce tușește, belindu-și ochii mici de porc (e porc de vreme ce ți-a călcat cozonacul), Valerică ridică vocea, că „mi-a dat brânci prin canale ca să mă Înec” și ridică pumnii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
puțin cinci scrisori pe zi de la cititorii americani - mi le trimit cei de la Harper, știi - și obligația de a le răspunde mă obosește grozav, spuse el În timp ce coborau dealul, Îndreptându-se spre Întinderea câmpiei, cu bastoanele pocnind asfaltul aproape la unison și cu Don, de-acum bătrân, șchiopătând Înaintea lor. Ar trebui să-ți iei o secretară, să răspundă În numele tău, spuse Henry. — Da, Pem se ocupă de o parte din ele, chicoti Du Maurier. Cred că e cam dură cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
atâta timp cât mai este de lucru, În timp ce rezolvăm problema moștenirii și așa mai departe. Bineînțeles că sunteți liberi să plecați imediat, dacă doriți... — Eu, unul, domnule, nu am deloc o asemenea dorință, spune Burgess repede și cele două femei murmură la unison, aprobându-l. — Mă bucur să aud, spune Harry. Am motive să cred că, plin de generozitate, unchiul Henry mi-a lăsat mie Lamb House și mi-ați lua o povară uriașă de pe suflet dacă aș ști că vă puteți Îngriji
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
fuseseră superiori ca număr, tancuri, avioane și, pe deasupra, și la calorii. Dar fotografiile? Ne certam cu evreii de aceeași vârstă cu noi. „Naziștilor, naziști ce sunteți!“ strigau ei. Noi le răspundeam: „Cărați-vă în Palestina!“. După care iar râdeam la unison de americanii care nouă ni se păreau ciudați, chiar comici, mai ales acel education officer care-și dădea toată silința, neajutorat, pe care-l făceam să se simtă încurcat cu întrebări despre tratamentul disprețuitor la care auzeam cu urechile noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
să scormonim din nou prin sertarele anilor noștri tineri și am descoperit acolo amintiri, ca de obicei, contradictorii; numai când am numit-o pe șefa novicilor, pe sora Alfons Maria, „o jigodie care făcea pe sfânta“ am râs amândoi la unison. Ce a fost înainte, ce a fost după? Ceapa nu e prea exactă cu succesiunea întâmplărilor. Uneori, pe foile ei sunt înscrise numere de case, alteori texte stupide de șlagăre care-ți tot sună-n urechi și titluri de filme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
când În când, din beznă se auzea bocetul fatidic al cernitei cucuvele, care imită tusea spartă a unui bolnav. Sosise clipa când fiece călător cerne În minte vechi amintiri sau simte o nelămurită și tenebroasă teamă În fața vieții sumbre; la unison, toate roțile trenului păreau să silabisească: Bi-bi-lo-ni-a-fost-a-sa-si-nat, Bi-bi-lo-ni-a-fost-a-sa-si-nat, Bi-bi-lo-ni-a-fost-a-sa-si-nat. În noaptea aceea, după cină, Goliadkin (fără doar și poate că pentru a atenua spaima instalată În vagonul restaurant), a Îndrăznit să mă sfideze la poker, față În față. Era atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
emisiunile "Limba Noastră" și "Podul de Flori"; 1991-2002 membră a cenaclului literar "Ion Iancu Lefter", din Vaslui; 1994 1996 colaborează la TVR și Radio Iași; 1997 publică în revista de cultură Târgoviștea; 1997 1998 este colaboratoare la TVV și Radio Unison cu emisiunea culturală "Itinerarii Spirituale Vasluiene "; 1998 este colaboratoare la TVR și Radio București (Festivalul Umorului la Vaslui), revistele de cultură editate de Inspectoratul de Cultură Vaslui, centrul județean de creație populară: "APOLLO, "GAZETA DE EST", "CLEPSIDRA", "EST", "HORA DIN
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
ceva serios în felul acesta. Nu este bine să întrerupem șirul... Întrebările, din curiozitate ori din lipsă de înțelegere, să vină la urmă. Adică, să se pună după ce vă povestim totul. Sunteți de acord? Daaaa! A venit răspunsul tuturor, la unison. Mariana..., te rog frumos, spune tu ce ai văzut și ai citit pe internet! Unii dintre cei prezenți, se rușinaseră și erau pregătiți să asculte cu privirile ațintite în iarba din jur. Ceilalți, în special fetele și Valentin, își întoarseră
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
a făcut decât să se holbeze la ea pe mutește. N-a putut să-i dea nici un răspuns. Vă vine să credeți? Plângea. Helen a privit evident dezgustată la cele trei generații de femei din familia Walsh care plângeau la unison. — Ce naiba aveți toate? Ce-am zis? Mami, tu de ce plângi? a întrebat ea exasperată. Noi ne-am uitat la ea, îngrămădite una în alta pe pat, cu lacrimile prelingându-ni-se pe obraji, în timp ce proaspăt-botezata Kate urla cât o țineau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
un vas eșuat. Eram înghesuite unele într-altele, n-aveam nici un strop de confort, dar nimeni n-a schițat gestul de a le abandona pe celelalte. —Așa, a zis mama. Haideți să jucăm un joc! —Bine, am răspuns toate la unison. Cu excepția lui Kate, desigur. Mama știa niște jocuri grozave. Jocuri de cuvinte pe care le jucam ca să ne treacă timpul pe parcursul călătoriilor lungi pe care le făceam cu mașina când noi, fetele, eram mici. Nu știu de ce, dar jocul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
În această țară” (Conrad Brenner); „O creație de o frumusețe desăvîrșită, cu o simetrie perfectă, o operă stranie, originală, una dintre cele mai mari opere de artă ale secolului: romanul modern” (Mary McCarthy). Ca element distinctiv, critica a remarcat la unison umorul cu totul special al autorului: „Umorul lui Nabokov provine În primul rînd dintr-o tehnică subtilă a șocului. E de-a dreptul scandalos că Humbert vorbește cu atîta voie bună despre relațiile lui erotice cu un copil. Asta șochează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Ed se aplecă și o sărută. Lynn se trase Înapoi, după care Îi răspunse la sărut. Se rostogoliră pe covor, smulgîndu-și hainele. Telefonul sună iar și Ed Îl smulse din priză. Lynn Îl trase În ea. Se rostogoliră, mișcîndu-se la unison și prăvălind mobilele. Totul s-a terminat la fel de brusc precum Începuse. Ed simțea cum Lynn ajunge la orgasm. Alte cîteva secunde, a fost binișor, odihnă... Povestea lui, spusă printre gîfÎieli, ca și cum ar fi fost o povară prea grea ca s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
a zis: «Să sperăm că o să reușiți!Ă. Și tot ce-a găsit să spună unul dintre ei, cu extraordinar calm - nici măcar n-am vrut să aflu care a fost, pentru că erau atunci o singură ființă, gândeau și acțiunau la unison, și ar trebui să le spun LowellHaiseSwigart - tot ce-a găsit să spună a fost «Să sperămă și moartea era la doi pași de el, o putea vedea cu ochii în spațiul acela înghețat la orizontul căruia se zărea Pămăntul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
dintre acele femei nebune care umblă pe străzi Îmbrăcate În saci de gunoi, turuind despre lumea lor interioară paranoică. —Scuze, Rod. E vorba de căpitanul Oates. Îl citam doar. O sală plină de administratori de fonduri Își rotește ochii la unison. La capătul Îndepărtat al mesei, suficient de aproape de Rod ca să-l poată linge, nările de rasă pură ale asistentului meu Guy freamătă de plăcere amușinând izul de umilință. — Îți amintești de căpitanul Oates, Îl Îndrum pe șeful meu, cel care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
oprit lângă noi, vărsând din pântece un grup de turiști la vreo șaptezeci și ceva de ani. Doamne din Țara Galilor cu permanente proaspăt făcute și geci căptușite care le fac să arate ca niște locomotive Încetinite pentru economisirea combustibilului. La unison, caută În poșete și scot pachetele acelea alunecoase care se deschid instantaneu, pălăriile acelea de ploaie transparente. Și iată-le cum stau, ciripind prietenoase și urmărindu-mă cum mă lupt cu acoperitoarea. —Vai, biata gâgâlice, zice una arătând spre fiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
înfrumusețare de două mii șase sute de metri pătrați pe Bowery, spuse Veronica. Iar eu cumpăr un magazin de bijuterii pe Elizabeth Street, zise Violet. —Ce minunat! zâmbi Julie. Cât de generos din partea lui Tata Vandy. —Ne finanțează LVMH1, spuseră ele la unison. Îmi place brățara ta, schimbă Julie subiectul, apucând-o de mână pe Veronica. Ce reprezintă? Veronica purta o brățară de identificare pe care era gravat numărul 622. —Ei, John are una la fel, gânguri Veronica, înclinându-și capul. Este numărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
filmului părea destul de drăguț, cu personalitate, lucru rar, de fapt. Arătă repede spre o fată care stătea singură într-un colț. — Cred că ea s-a ostenit cel mai tare, decise Patrick. Jolene și Lara tresăriră. —Madeleine Kroft! exclamară la unison. Erau alarmate. Madeleine Kroft era exact persoana pe care ele nu ar fi ales-o. Era o fată dulce, cumințică, de douăzeci și trei de ani, care încă nu-și pierduse formele durdulii, de copilandră. Costumația ei părea împrumutată de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
fac vreun gest. Mi se părea că orice mișcare a mea este pândită de zeci de ochi vrăjmași ai unui monstru nevăzut. Mi se părea că, dacă întind doar mâna spre dulapul din bucătărie, toate vasele se vor prăvăli la unison pe pardoseală și nimic nu va mai rămâne intact. Mi-a trebuit un mare efort de voință să mă aplec, cu băgare de seamă, să strâng cioburile, să mă holbez prin ochelari, de-a bușilea, prin toate cotloanele, ca nu
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
față. Chipurile încadrate de rame simple, subțiri, aproape invizibile, îi păreau vag familiare, în mod cu totul straniu. Și, în ciuda faptului că erau desenate neconvențional, deformând întru câtva realitatea, îi păreau foarte reale și foarte vii, ca și cum respirau tăcut la unison cu ea, în aceeași încăpere. Dădu încruntată înconjurul sălii și se întoarse, ca trasă de o ață, la un portret care o fascinase și prima dată când îl văzuse. Din tablou o priveau niște ochi imenși, care ieșeau pregnant în
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
grup... Așa ne-am cunoscut! îl privi galeș pe soțul său. — Ce petrecere nebună a fost! râse ea, etalându-și iar dinții mici cu strungăreață și clătinând paharul cu whisky în mână. Lichidul susură melodios în paharul de cristal, la unison cu brățara ei din aur masiv, care i se încolăcea groasă pe mână. Clara privi gânditoare brațul plin, albicios și ușor pistruiat al doamnei Neacșu. Nu-și putea explica de ce simțea nevoia să se concentreze atât de intens asupra brațului
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Un fanfaron cu fandoseli de om cult și cu ifose de mare crai. Și semăna izbi tor de mult cu domnul Ionescu. Ce mi-e Ionescu, ce mi-e Neacșu! Parcă erau frați. Toată lumea de la masă se înveseli ca la unison văzând-o pe sărbătorită atât de binedispusă. — Nu, nu mi-e frică! adeveri Clara, printre hohote de râs. Ce mai tura-vura! Nu pot să te refuz, Ionela! Ești un adevărat păpușar, faci ce vrei din oameni! Ionela se îmbujoră toată
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
plăcută, "Teiul" de Schubert. Versurile se desfășoară domol, înseninând sufletele asprite de război, picurând liniște și speranță într-un spațiu până atunci al durerii. Se așează apoi în fața pianului împreună cu Marius și degetele ce alunecă elegant pe clape interpretează la unison armonia celor patru mâini imaginată de marele Mozart, Fuga în fa minor. Într-un târziu, când se pregătesc de plecare, cu ochi obosiți ce caută către odihna somnului, toți își mărturisesc bucuria participării la o seară de Înviere așa cum mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]