92,128 matches
-
ultima întîlnire a Consiliului Județean PCR al cărui membru era. Dacă trecem munții în Ardeal, dăm, la Bihor, peste Teodor Maghiar (primul rector din România precomunistă, comunistă și postcomunistă care a introdus metoda dinastică de transmitere a funcției supreme în Universitatea de stat, ca și în cea particulară, întronîndu-și fiul, după ce a devenit senator în 2003), fost și el membru al Consiliului Județean PCR Bihor. Cariera universitară îl leagă pe Maghiar de Zamfir Dumitrescu, actualul președinte al UAP și deputat, fost
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
ce altă doamnă a literaturii o confundă Radu Voinescu? Cin' să fie, cin' să fie? Doamna Ileana, maestra în arta conversației? Doamna Rodica, maestra în arta polițistă? Rasism la microfon Si, dacă tot a venit vorba de dinastia Maghiar de la Universitatea din Oradea, săptămînalul BIHOREANUL publică în nr. 230/13 concluziile unui raport al Curții de Conturi din care rezultă prejudicii de miliarde. Citindu-le, faci piele de găină: foștii nomenklaturiști, scăpați de frica lui Ceaușescu, s-au dedat la afaceri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
Cristian Teodorescu Ce ghinion sinistru pe Universitatea Craiova, să ajungă pe mînă lui Dinel Staicu. Combinația dintre o galerie condusă de cîțiva inepți și fostul polițist, ajuns mare om de afaceri în Craiova și doctor în economia subterană, trimite în B o echipă care ar fi meritat
Craiova minima by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11803_a_13128]
-
pînă la reorganizarea administrativă care a dus la reapariția județelor. Chiar dacă, după înființarea fabricii de locomotive "Electroputere" s-a luat decizia ca ea să aibă și o echipă de fotbal, craiovenii au rămas fideli "Științei". A fost un miracol că "Universitatea" a devenit prima noastră echipă de fotbal cu valoare europeană. Dinamo și Steaua n-au fost lăsate s-o strice, prin ademenirea sau, pur și simplu, prin rechiziționarea jucătorilor în serviciul militar. Nici azi nu se știe cu exactitate dacă
Craiova minima by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11803_a_13128]
-
molipsească și neoltenii tot mai încîntați că echipele Puterii, Dinamo și Steaua, erau puse pe coji de nucă de această trupă fără bani și fără proptele. Craiova a fost decimată de transferări din care Steaua și-a luat partea leului. Universitatea a rămas cîțiva ani după aceea o echipă puternică, dar n-a mai fost mare. O dată cu jucătorii, Steaua i-a absorbit o parte din stilul de joc și din voința de victorie. Fosta glorie a Craiovei, Ilie Balaci, spunea de
Craiova minima by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11803_a_13128]
-
cîțiva ani după aceea o echipă puternică, dar n-a mai fost mare. O dată cu jucătorii, Steaua i-a absorbit o parte din stilul de joc și din voința de victorie. Fosta glorie a Craiovei, Ilie Balaci, spunea de curînd că Universitatea trebuie să folosească toate mijloacele, să nu retrogradeze. Ce mijloace? Ca să cumpere meciuri, oltenii n-au bani. Și tare mă tem că nu e doar o glumă. Dacă Universitatea va pica în B, ceea ce e aproape sigur, asta nu va
Craiova minima by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11803_a_13128]
-
victorie. Fosta glorie a Craiovei, Ilie Balaci, spunea de curînd că Universitatea trebuie să folosească toate mijloacele, să nu retrogradeze. Ce mijloace? Ca să cumpere meciuri, oltenii n-au bani. Și tare mă tem că nu e doar o glumă. Dacă Universitatea va pica în B, ceea ce e aproape sigur, asta nu va fi totuși o tragedie. Poate că aerul dimineții îi va dezmetici pe suporterii echipei, care au cerut prea mult de la o echipă apăsată din greu de firma ei de
Craiova minima by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11803_a_13128]
-
mult de la o echipă apăsată din greu de firma ei de odinioară. O firmă expirată - Craiova maxima s-a transformat într-o legendă care face rău echipei de astăzi. Nu sînt un vînător de simboluri. Cum de a ajuns, totuși, "Universitatea" printre trofeele lui Dinel Staicu, ex-milițianul care a deschis un muzeu al lui Ceaușescu, vrînd să scoată bani de aici? Specialistul cu țidulă în ecomonia subterană, căruia PNA-ul îi bate din ce în ce mai insistent la ușă, și-a pierdut aplombul de
Craiova minima by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11803_a_13128]
-
carte a lui Kirby Olson despre mine, la Editura MacFarland. Se cheamă Andrei Codrescu and the Myth of America. Într-unul dintre apendicele acestei cărți este reprodusă o secțiune din teza de masterat în engleză a domnișoarei Roxana Crișan de la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu. Se numește Andrei Codrescu, poet sibian, sau cam așa ceva. Sincer vorbind, acest extract dintr-o lucrare școlară m-a fascinat mai mult decât unele dintre analizele profesorului Olson. În critica americană despre scrierile mele, găsesc o
Andrei Codrescu "Voi îmi hrăniți spiritul" by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11801_a_13126]
-
până nu-l aduce la stadiul de putregai. În străfunduri, am o irepresibilă compasiune față de acești domni și doamne, care s-ar vrea centrali în România, după ce sunt atât de nesemnificativi în America sau Canada, unde s-au pripășit pe la universități cam de faima celor de la Muscel sau Slobozia. Vai de sufletul lor cotropit de nostalgii, vai de singurătatea lor cu adevărat dureroasă, o singurătate pe care n-o poate ști decât cineva care a petrecut câtva timp în state gen
Oierii minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11805_a_13130]
-
revelatoare, cu sprijin asigurat de la Ministerul Culturii, nu m-ar umple de bani, dacă n-aș realiza frumoase venituri din colaborarea la publicațiile de specialitate și la principalele cotidiane - revista în formă de carte mă copleșește - dacă pensia mea de la Universitate n-ar fi în curs de norocoasă rectificare, iar apropiata străpungere în U.E. nu mi-ar făgădui piața a douăzeci și cinci de state continentale, cu răsunet mondial și înfometate de literatură bună românească, ei, da, atunci ce m-aș face? Factura
Nervi de primăvară by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11806_a_13131]
-
pentru anii de formare și de consacrare a personalității sale în viața publică); gînditor mai degrabă retrograd și nu întotdeauna foarte original (teoria "formelor fără fond" avea drept corolar ideea că ar trebui să se renunțe la toate instituțiile moderne - universitate, bancă, teatru etc. - , în absența oamenilor specializați, capabili să confere activității lor un conținut similar celui din Occident); un critic literar care a avut șansa de a-i observa primul și de a-i impune atenției publicului pe marii scriitori
Ce rămîne din Maiorescu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11833_a_13158]
-
reprezintă sunt rezultatul aceluiași aparat ideologic, statul, care creează nevoia de politicieni și de politică. E aici o relație de forță, și, în ultimă instanță, de dominare, așa cum o identifică Max Weber, într-un discurs al său din 1918, de la Universitatea din München, Politica ca vocație, relație stabilită între omul politic și electoratul său încă de la inventarea statului modern. Discursul politic a căpătat valențe noi de când a început să fie însoțit de imagine. Astăzi, figurile politice marcante ale secolului trecut sunt
Discursul politic și ideologia by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/12900_a_14225]
-
-se cu rolul de analist al evenimentelor reale. Al doilea Ion Iliescu este cel de după 22 decembrie 1989, actualul șef al statului. Punctele de vedere ale acestuia în momentele delicate ale tranziției (revoluția, constituirea structurilor de putere postcomuniste, alegerile, Piața Universității, mineriadele etc.) coincid perfect cu declarațiile oficiale ale puterii din momentele respective. Aproape toate informațiile și interpretările din această secțiune par preluate din emisiunile de știri ale TVR 1. Niciodată cititorul nu este introdus în culisele evenimentelor, nu poate zări
Șocul normalității by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12924_a_14249]
-
Tismăneanu nu insistă cu întrebări incomode, iar atunci cînd o face, acestea rămîn fără răspuns. Pentru a fi mai explicit voi da doar cîteva exemple. Nicăieri în carte nu se pomenește de Tratatul Iliescu-Gorbaciov de la începutul anilor ’90. În legătură cu Piața Universității și mineriada care i-a urmat, președintele spune că se știe cu precizie că în ziua violențelor din 13 iunie în Piață nu se mai aflau studenți. Din cine erau compuse atunci acele „grupuri anarhice” care au incendiat mașinile poliției
Șocul normalității by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12924_a_14249]
-
să facă ordine în București (cine i-a organizat? au plătit bilete de tren? cine le-au fost ghizii prin București, pentru că devastările lor au avut o precizie chirurgicală? ce au mîncat și unde au dormit în Capitală?) au devastat Universitatea, Facultatea de Arhitectură, (din moment ce se știa că în Piață nu mai erau studenți?), sedii de partide și de publicații? Și rebelii din 13 iunie și minerii din zilele următoare ar fi trebuit să plătească pentru faptele lor, dar nu a
Șocul normalității by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12924_a_14249]
-
p. 256), ambiguitatea rămîne. În realitate, formula era un citat dintr-un alt scriitor, menită să ilustreze pierderea încrederii scriitorilor în Ion Iliescu, la doar cîteva luni după revoluție (de la „Omul”, cu „O” mare, la contestarea sa violentă în urma Pieței Universității). Una peste alta, cartea lui Ion Iliescu și Vladimir Tismăneanu este un model de deschidere intelectuală, un excelent curs de istorie a comunismului românesc și o viziune subiectivă, discutabilă (în sensul bun al cuvîntului) asupra tranziției postcomuniste. Marele șoc din
Șocul normalității by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12924_a_14249]
-
liră. Să ne mai întrebăm de ce mitul lui Orfeu, de oriunde va fi venit bardul, s-a născut în Grecia? * Profesor de limba și literatura greacă veche la Catedra de Filologie Clasică a Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, al cărei recent volum, Elegia greacă arhaică. București, Editura Niculescu, 2002; 208 p., constituie prilejul însemnărilor din Semnalul clasic de astăzi.
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
Și, dacă tot sîntem la acest capitol al inexactităților, ROMÂNIA LIBERĂ a publicat fragmente dintr-un discurs public al celebrului baron Mischie de Gorj, profesor de istorie "la bază", profesor universitar, mai nou, și, încă și mai nou, prorector la Universitatea din Tg. Jiu. Discursul a fost înregistrat și l-am putut auzi la știrile de la Antena 1 de joi 8 aprilie. Profesorul de istorie a făcut mai multe confuzii... istorice: între Carol I și Carol II, între Carmen Sylva și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12920_a_14245]
-
Doinaș îl situează fără echivoc pe cuvenita treaptă a valorilor: „Personal, susțin că I. Negoițescu rămâne unul dintre cei mai importanți critici literari ai epocii dictaturii comuniste.” Pentru ca, în final, evocarea să dobândească subit tonul unei tulburătoare confesiuni: „În timpul ’Pieței Universității’ mi-a reproșat telefonic faptul că nu m-am implicat. Dar reproșul esențial se referă la Academia Română: ar fi vrut să refuz a deveni membru, sau - dacă accept - să provoc un scandal imens, demascând prezența în acest for a unor
Nostalgii lucide by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12931_a_14256]
-
a rămas!) în redacția Gazetei literare, devenită România literară. Dar dacă s-ar fi întîmplat altminteri? Dacă (lăsînd la o parte ipoteza unei situări extra muros, a unei imposibilități de activitate specifică!) ar fi nimerit într-un mediu „academic“, la Universitate sau la un institut de cercetări de istorie literară, ce-ar fi făcut? Răspuns semnificativ: „probabil că m-aș fi ocupat precumpănitor de clasici“. Cum s-ar fi simțit? Răspuns la fel de semnificativ: „după cît mă cunosc, m-aș fi simțit
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
lucruri interesante și arzătoare: despre criza ascultătorilor acestei muzici, despre publicul de concert, despre limbajul componistic, despre „preoții” muzicii contemporane (un articol admirabil pe această temă a publicat acum câțiva ani compozitorul și teoreticianul italian Nicola Sani), despre muzica în universitate și sistemul de predare al idiomului contemporan. Interesant în articolul său este aplombul cu care pune probleme fundamentale cu aerul cel mai bonom. De pildă, Puckette are un dar special al exprimărilor directe, clare, pline de sevă, pe care le
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
istorie prin adunarea de la 27 martie 1848 a revoluționarilor moldoveni) avea o latură spre Piața Unirii, iar din balconul unor vecini vedeai monumentul lui Alexandru Ioan Cuza. În zilele de sărbătoare, chipul domnitorului plutea pe o mare de capete. În fața Universității străjuiau Kogălniceanu și Eminescu. În fața Teatrului Național „Vasile Alecsandri“. Lîngă Biblioteca Fundației adăstau într-o curte, ciopliți din piatră gălbuie, cîțiva voievozi ai Moldovei, cărora încă nu li se găsise un loc în peisajul vechii capitale. În preajma Bisericii Trei Ierarhi
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
fi avut mai multe șanse să fie considerat cu ceva mai sus decât media alegătorilor (fost deținut politic, doctor inginer și consul general onorific al României în SUA, Membru de Onoare al Academiei de Stiinte Medicale, profesor onorific la câteva universități), iar cauzele pentru care s-a străduit nu au fost pentru un câștig personal, ne putem închipui câtă importantă I se dă unui alegător mai tanar sau mai puțin cunoscut... I-ai omului nădejdea, și-l transformi în animal: să
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
dominantă istorico-literară) a lui Aurel Sasu, această carte ar putea fi o surpriză. Pentru înțelegerea ei, adaug că după 1990, Aurel Sasu a făcut mai multe stagii de profesorat în S.U.A., iar în ultimii ani a devenit și profesor la Universitatea clujeană. Titlul cărții - Breviter - adverb latinesc - însemnând “pe scurt” - sugerează specificul paginilor adunate în acest volum: unele par notații de jurnal, altele meditații creștine sau existențiale, unele par fragmente desprinse din prelegerile rostite în fața studenților, altele satire la adresa unor manifestări
Întâlnirea cu sine by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13001_a_14326]