8,490 matches
-
sau era contrazis prea puternic în vreo convingere de-a lui, avea tendința să alunece într-un infantilism arțăgos. (Era ca regele din poezia lui A. A. Milne: Nu era un bărbat pedant, dar îi plăcea totuși un pic de unt pe pâine.) Sheba era prea isteață ca să nu vadă toate aceste scăderi ale lui. Dar din punctul ei de vedere, meschinăria și vanitatea lui Richard erau părți componente necesare ale inteligenței lui - defecte ale caracterului său care îi dădeau patos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
LoPrice, iar când am ajuns acasă am făcut un mic culcuș din perne și pături în bucătărie pentru ca Portia să se poată uita la mine când gătesc. Am tăiat cârnații în bucăți foarte mici și apoi i-am prăjit în unt - un vechi regal. Dar toate astea le făceam mai degrabă pentru mine decât pentru Portia. Era limpede că nu se simțea destul de bine pentru o ultimă cină extravagantă. Când i-am pus cârnații în față, a rămas nemișcată, uitându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
printre englezi, poezii care au ca personaje principale un rege și o regină tratați în cheie comică. Cea din care citează Barbara se numește The King’s Breakfast și este povestea regelui care, îndemnat de lăptăreasă să pună marmeladă în loc de unt pe felia de pîine regală, pentru că așa este acum moda, acesta îi răspunde: „Nobody could call me a fussy man; I only want a little bit of butter for my bread. “ Nervous Nelly, expresie folosită pentru a desemna o persoană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
de voi. Frate ! Roger a făcut o pauză. Și mie mi-e dor de tine. Roger i-a dat telefonul lui Sue, care a anunțat-o pe Alice că n-o să mai stea niciodată la bunica și bunicu’. N-au unt de arahide, s-a plâns Sue. Și nici chestie din aia de ciocolată de pus în lapte. O să cumpăr eu două cutii când vin acasă. Sue, pot să vorbesc nițel și cu tata ? Când John a venit la telefon, zgomotele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
făcusem prea multe probleme, am văzut-o cum vine spre noi cu o cană de sticlă în mâini și o farfurie de porțelan pe care erau două felii de pâine prăjită pe plită, unse cu un strat foarte fin de unt, cum numai Mătușa știa să prepare. Contrastau cu străchinile noastre și cu fundul de lemn, așa cum glasul ei dulce se deosebea de tăcerea cu care ne-nvățasem eu și Mătușa. Cine a fost Codruț?... întrebă dintr-o dată Liliana, ghicind nelămuririle
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
de pui, imaginea mea noaptea pândind gazele, bătutul discret la ușa din dos la o casă de comenzi unde aveam pile și tremuram că vine miliția economică și mă prinde în delict cu ruda de salam și patru pachete de unt, plătite, evident, dar „ilegitim” obținute: nu erau „drepturile” mele. Aveam vertigo. Albanezul îmi șoptea discret, făcând cu ochiul: - Mănâncă, Mihaela, dă-i dracu’, au de toate, doar nu le faci economie. Hai, măi fată, lasă că răbdăm acasă. Am ieșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
să fim empatici față de loseri, după cum am ratat how-ul ca să nu mai fie loseri. Limbajul anilor ’80 a creat lumea lui ’90. „Se bagă”, „Se dă”. Conceptul nostru de drepturi a avut ca referențial: benzină, curent, ulei, zahăr, carne ouă, unt. „Ți-ai luat drepturile?” Îți amintești expresia asta? Ea însemna că unul din familie a făcut o coadă fără sfârșit. A mai ținut rândul la niște vecini. La capătul acelor ore de viață, intra triumfal pe ușa apartamentului, stingea lanterna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
șefa unei case de comenzi din Colentina. Mergeam prin spate, băteam cu semnal în ușă. Dacă nu erau băieții de la Miliția Economică să se aprovizioneze, îmi deschidea. Acolo, înăuntru, Paradisul: supe Vegeta, salam din carene-carne, conserve chinezești, ulei de floarea-soarelui, unt, borcane cu mazăre fină, ciocolate, țigări coreene. Cele trei femei de la fața locului abia mă așteptau. Îmi dau seama că făceam, ca Monsieur Jourdain, philosophical councelling. Femeile îmi povesteau frustrările lor, iar eu li le salvam în câte o drăguță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
trăgeam cu rezistența prin cultură. Nici o diferență de fond. Desublimări nerepresive, poluții nocturne, să nu ne prindă „Tata”. Cumpăram vată pe băț. Ciocolata avea un gust de soia prea sinistru. Cu ceva noroc, ne făceam rost de cacao, zahăr și unt și o pregăteam în casă. Și tot ne simțeam norocoși și un pic rușinați. Într-una din serile acelor ajunuri, am văzut femei tinere, de vârsta mea de atunci, cu ochii strălucind de bucurie. Reușiseră să găsească tacâmuri de pui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
de prieteni, unde puteau să-și verse oful, să-l înjure pe Ceaușescu, fără să le fie frică de ziua de mâine. Grupul de prieteni funcționa și ca grup de ajutor, ca grup de „relații” prin care cumpărai mai ușor unt sau salam pentru copii. Se vizitau des. „Azi mâncăm carne la tine, săptămâna viitoare vii tu la noi. Bem, povestim, ne simțim aproape și în siguranță.” Nu cred că s-au mai creat vreodată prieteniile de atunci, că oamenii au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
bere Guiness din viață. O, tempora! Nu știam practic decât berea Bucegi. Îmi amintesc cât de interesante erau poveștile celor care au trăit în interbelic despre felurite ceva din care noi mai pomenisem doar câte un fel: franzela, brânza, berea, untul, uleiul. „Rile” lipseau cu desăvârșire. Ce cultură a diversității umane? Noi nu aveam nici cultura diversității alimentare! Nick înghite tare greu. Mănâncă în genere foarte puțin și are dureri de spate, uneori foarte mari. Îi tot provoc să își întoarcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
cu amănuntul e în mâinile lor, mai cu seamă produsele alimentare și tot ce are legătură cu hrana, activitate deosebit de bănoasă, căci locuitorii cetății se hrănesc bine: cerealele și vitele se găsesc din belșug, iar consumul de lapte și de unt este considerabil. Doar sarea este un produs rar și, în loc s-o presare peste alimente, locuitorii țin în mâini câte o bucată pe care o ling la răstimpuri, între două înghițituri. Orășenii sunt adesea bogați, mai ales negustorii, extrem de numeroși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
ultimului său erou. Nu puteam părăsi orașul mai devreme de câteva săptămâni, cât era necesar ca Nur să aibă putere să înfrunte drumul. Între timp, viața la Cairo se făcea tot mai grea. Mărfurile alimentare erau tot mai rare. Brânzeturile, untul și fructele erau de negăsit, prețul cerealelor creștea. Se spunea că Tumanbay hotărâse să înfometeze garnizoana otomană, împiedicând aprovizionarea orașului dinspre provinciile pe care încă le avea sub control; pe deasupra, se înțelesese cu triburile de nomazi arabi, care nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de nimic. Du-te mâine după-amiază la Biroul de Statistică și vezi dacă au vreun post liber. Du-te la spital, la mânăstire, la Centrul de agricultură, la Oficiul de Energie Electrică... La Ferma de Lactate Anu, la Fabrica de Unt Delicios Deosebit de Untos. Domnul Gupta și Domnișoara Jyotsna veniră să-și prezinte condoleanțele. — Vai, Sampathji, cum ai putut să faci așa ceva? — Acum chiar că ai încurcat-o. — O să fii în concediu până la adânci bătrâneți... Cum mai turuiau toți! Cum mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
surprins pe nedrept în casa lui, în kurta de pijama. Situația era dezastruoasă pentru o persoană cu o natură atât de sensibilă ca a lui. Mai întâi, bărbatul cu ziarele și acum individul ăsta. Privi disperat peticele însorite, de culoarea untului, de pe peluza, încă umbrită în cea mai mare parte. Era ridicol să fie inspectorul sanitar șef, când el însuși era bolnav. — Stimate prieten, spuse în cele din urmă, gândindu-se la necazurile care s-ar putea ivi dacă lucrurile nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
te lupți cu fiica vânzătorului de dulciuri.“ Nu se putea abține să nu-i vină în cap în tot felul de ocazii ciudate. „Să nu-l scuipi pe fiul doctorului. De ce să te mai gândești la smântână, când ai destul unt? Să nu spui că-ți place pepenele când cineva îți dă dovleac. Nu înghiți prostii ca să scapi de porcării. Orice prună își are începutul. Orice mazăre își are sfârșitul.“ Cu acest gen de lucruri în minte, descoperi că era greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
cu atenție comenzile. — Să curgă doar peste gheață, l-am auzit spunând. Să nu văd nici un cub în pahar, e clar? Ca o infuzie. S-a întors și am simțit vigoarea sănătății și a tenului său - acea nuanță californiană a untului de alune. Hai salut, moșule, îmi spuse el, întinzându-mi mâna. Când ai venit? — Nu știu. Ieri. Îmi aruncă o privire critică. — Ai zburat cu un avion de linie? — Cu un charter. — Nu te zgârci, șmechere. Zboară cu cele mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
și tu te prăbușești, va trebui să încasezi tot ce are el să-ți dea de cheltuială. Cea mai cumplită, extremă violență - dintr-o dată. Extrema este singurul element de surpriză. Lovește-i cu orice. Fără milă. Pe teren am scos untul din mine, îți spun eu. La hotel am zăcut șaptezeci și două de ore în pat. Acufena funcționa tot timpul cât se poate de bine și durerea de măsea se complicase: mă smulgea din somn, dându-mi alarma cu sirena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
față de ce foloseam eu, nici unul dintre produse neavând vreo crustă uscată în jurul capacului. Erau creme de păr, uleiuri de baie aromoterapeutice, ață de dinți, pastă de dinți și apă de gură, să nu mai spun de masca de față cu unt de arahide și măceșe și tot soiul de alte creme. M-am curățat puțin, m-am spălat pe față, apoi mi-am mai dat cu niște ruj și m-am stropit cu puțin aftershave în loc de parfum. Măcar atât puteam face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
câte știam, dar cam ăsta era cel mai bun lucru care se putea spune despre ei. Burta lui Shirley cea grasă se bălăngănea maiestuos dintr-o parte în alta, iar când am luat-o în brațe s-a înmuiat precum untul în mâinile mele. A început să toarcă, cu un huruit lung și lent ca al unui sistem de încălzire care se aprinde. Am mângâiat-o după urechi o vreme, sporind huruitul, și apoi am lăsat-o jos; s-a întins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
să știe dacă într-adevăr aveam telefon „de-ăla de vorbești pe după guler, cum are băieții de pă Beldiman“. Abia prin ianuarie ’90 am aflat ce era pe Beldiman, chiar lângă magazinul unde mai puteai prinde câte un pachet de unt sau o bucată de salam uscat. N-a vrut să creadă că nu sunt dotat cu o astfel de miraculoasă sculă. Ne-a condus totuși până la ușă, ne-a și deschis-o, fără a ne mai pofti să revenim. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Dintr-odată am avut imaginea dimineții de demult când, împreună cu Pu și cu însoțitorii ei, soțul și soția achizitori de tablouri, am intrat în Cișmigiu, ne-am oprit pe băncile dinspre lac și am prins a mânca din salamul, pâinea, untul și halvaua aduse de ei. Sunteți cumva din Brăila? l-am întrebat, răsucindu-mă și privindu-l încordat. Era chiar el, bărbatul cunoscut demult în trenul cu care veneam și eu la București. Trenul în care o cunoscusem pe Pu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
am șoptit. 24 Ne-am Întîlnit la șapte și jumătate, În dimineața zilei de duminică, În cafeneaua Canaletas, unde Fermín m-a invitat la o cafea cu lapte și niște brioșe a căror textură, chiar și dacă erau unse cu unt, vădea o oarecare similitudine cu aceea a pietrei ponce. Veni să ne servească un ospătar care etala o emblemă a Falangei pe rever și o mustață ca trasă cu creionul. Nu se mai oprea din fredonat și, cînd l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Dar nu e nimic, te mănânc și așa...Totul e să fii gustos.( Bate din palme și vin slugile) Luați-l pe ăsta de aicea și faceți-mi-l fript la tigaie, cu piper negru deasupra și cu sos de unt dedesubt. Slugile: Am înțeles! Cotoșman: Stați, e o greșeală la mijloc! O mare greșeală. Eu sunt sol împăratesc! Uriașul: Pentru mine nu ești sol, ești sos... Cotoșman: Păi ți-am adus coroana! Uriașul: Care coroană? Cotoșman: Coroana de zile mari
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
stau acum doar eu și-l ascult. Spune povestea unei alte zile În care din camioane se descărcau alimente pentru Întreaga divizie. Înfometarea din ochii lui de atunci licărește și acum când Își reamintește: am văzut cutii de conserve, cașcaval, unt, țigări și se spunea că ne vor da și bomboane, da’ la prânz nu ne-a dat decât cartofi prăjiți, varză și conserve și 250 de grame de pâine, iar seara un ceai parfumat cu cuișoare și foarte puțin Îndulcit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]