1,675 matches
-
scaunele pe care se așează cucoanele. Trenul fluieră și pleacă. Mam‘mare îi face cruce. apoi aprinde o țigară... Goe nu vrea să intre în cupeu și vine spre mijlocul scenei mimând se uită pe fereastră, cu capul scos afară. Urâtul: Nu!... nu e voie să scoți capul pe fereastră, mititelule! (îl trage pic înapoi). Goe (smucindu-se): Ce treabă ai tu, urâtule? (se strâmbă și mimează pe fereastră până-i cade bereta. Începe să (țipe Mamițoo! mam’ maree! tantii! Cucoanele
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
să intre în cupeu și vine spre mijlocul scenei mimând se uită pe fereastră, cu capul scos afară. Urâtul: Nu!... nu e voie să scoți capul pe fereastră, mititelule! (îl trage pic înapoi). Goe (smucindu-se): Ce treabă ai tu, urâtule? (se strâmbă și mimează pe fereastră până-i cade bereta. Începe să (țipe Mamițoo! mam’ maree! tantii! Cucoanele: Ce e? Ce e? Goe: Să oprească! (bate din picioare) Să oprească! Mi-a zburat pălăria! să oprească!!! Controlorul: Biletele domnilor! (Cucoanele
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
nu declară că n-are bilet i se ia o amendă de șapte lei și cincizeci de bani și-l dă jos din tren la prima stație. Mam’mare: Ce e vinovat băiatul că i-a zburat pălăria cu biletul? Urâtul: De ce a scos capul pe fereastră? Tanti Mița: Nu-i treaba dumitale! Ce te amesteci dumneata? Controlorul: Uite ce e, cucoană, trebuie să plătiți un bilet... Mamița: Să plătim? N-am plătitără o dată? Controlorul: Și pe deasupra un leu și 25
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
total pe dinafară, nu a sesizat nimic și a zâmbit doar cu drăgălășenie. Tata nu știa nimic despre Sammy, așa că m-am gândit că suntem În siguranță. Îmi pare bine, Sammy. Vino să stai aici și să-i ții de urât unui bătrân. Ești de pe aici? Ne-am așezat cu toții. Tata a turnat ceaiul egiptean Yogi de lemn dulce, pe care mama Îl fierbea cu gălețile, iar Sammy și-a instalat cu atenție trupul masiv pe una dintre pernele supradimensionate Împrăștiate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
câtuși de puțin interesat de o agentă de presă insignifiantă, care părea să se dedea la niște tăvăleli extracuriculare? Și nici măcar cu vreo vedetă! Desigur, exista problema cu Philip. Și dacă Kelly ar afla că fusesem prinsă ținându-i de urât prietenului plătit al Isabellei, n-ar fi mulțumită. Isabelle ar putea insista să fiu concediată. Dar o luasem razna; părea destul de improbabil ca John să sufle ceva. Doar Abby părea interesată de ce Învârt și era imposibil chiar și pentru ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
alto - alături, avântându-se în jazzul dezlănțuit. Crenguțele sunt dureroase. Tim dispare, înlocuit de un blond ingenuu. Două umbre îi distrug vizibilitatea, Danny face un pas îndărăt, lentilele devin iar funcționale și prind un cadru perfect cu cei doi grași urâți sărutându-se cu limba, numai ulei de piele, roșeață de la bărbierit și pomadă de păr lucitoare. Danny o zbughi spre casă, cu amintirea din San Berdoo, 1939, cu Tim aruncându-i priviri sticloase, pentru că nici nu voia să se uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
nesuferit profesorilor, ca un elev să stea de planton în fața ușii, făcîndu-și de lucru, ca să vadă când vine respectivul și să-l anunțe. De data aceasta, Crăcănel întîrziase. Văzând că nu sosește, au mai ieșit câțiva să-i țină de urât plantonului și s-au așezat la taifas: ba "că ce credeți c-o să ne dea", ba "că ar fi bine să ne dea subiectul cutare"... Și, prinși în focul discuției, au uitat scopul pentru care ședeau în fața ușii, cu spatele la cancelarie
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
câteva rânduri, m-am pornit pe un plâns de se zguduia patul! Auzindu-mă, tata a venit îngrijorat în camera mea: ― Ce e, mă, cu tine, de nu dormi? De ce plîngi? Nu te simți bine? ― Nu, tată, am visat ceva urât și m-am trezit plângând... ― Vezi, dacă ai stat prea mult? Hai, culcă-te și nu te mai gândi la nimic! În sfârșit, după o noapte albă de chin, a dat Dumnezeu de-a venit dimineața! Șapte! Dă-te jos
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
fi cunoscut vreodată! Dinulescu își găsise o simpatie ceva mai apropiată decât aceea din Iași; era de la Centrală din București, și ea tot la internat; și desigur că și fosta lui iubită găsise pe altul, care să-i țină de urât. Cu toate că era bun prieten cu mine, Dinulescu nu-mi solicitase niciodată, nu numai poezii pentru iubita lui din trecut sau de-acum, dar nici măcar colaborarea la corespondența amoroasă. Aceasta îl ridicase mult în ochii mei și începusem să-l stimez
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
cinste! mi-a răspuns Gică. E clasa una! ― Îmi pare bine că-ți place... ― Dacă e fain, e fain, ce mai! Da' acu', te mai rog ceva... ― E! ― Fă-i și biletul și scrie-le tu pe-amîndouă, că eu scriu urât al naibii și vreau să-i fac impresie bună... Ia un plic roz cu o hârtie mai groasă și tipărește-le cum știi tu! Eram peste măsură de trist și de plictisit, dar puteam să-l refuz? ― Bine, lasă că
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
rea, deși nu toți se făcuseră vinovați de indisciplină. Rămânând singuri, ce ne-am zis? ― Mă, și-așa, și-așa, noi tot prost o sfârșim cu excursia asta! Barem să ne distrăm în tren, până la București, că altminteri murim de urît! Și unde-am început să-i tragem niște cântece de veselie, chiote și strigături! Țin minte că printre altele am cântat și: " Pentru fata de la moară , Mi-am pierdut un an de școală!" ― Mă, dați-l naibii de cântec, să
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
își are vremea ei, și lepădarea își are vremea ei; 7. ruptul își are vremea lui, și cusutul își are vremea lui; tăcerea își are vremea ei, și vorbirea își are vremea ei; 8. iubitul își are vremea lui, și urîtul își are vremea lui; războiul își are vremea lui, și pacea își are vremea ei. 9. Ce folos are cel ce muncește din truda lui? 10. Am văzut la ce îndeletnicire supune Dumnezeu pe fiii oamenilor. 11. Orice lucru El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
sunt atârnați dovlecei uscați pe care sunt pictate chipuri de copii: mi se spune să mă uit bine la fețele lor, pentru a-mi spori fertilitatea. Mama îmi aduce mâncare și apă, iar sora mea vine să-mi țină de urât. Fratele meu este instruit de eunucul-șef să îndeplinească ceea ce ar fi fost de datoria tatălui meu - să mă conducă atunci când va veni ziua. La fiecare șase ore, un mesager trimis de împărat îmi ține familia la curent cu ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
îmi iese media de trecere. Și n-o să-i fac eu lui pe plac..." Și îl trimeteam la origine să predea acolo matematica și geografia. Așa s-a întîmplat. În primele două trimestre mi-a dat trei. ― De ce nu înveți, urîtule? m-a întrebat fără mirare. O să te las corigent. ― N-o să fiu nici primul, nici ultimul corigent din lume. Nu m-a auzit bine (răsfoia catalogul), mă înecam de furie că mă făcuse urât și credeam bineînțeles că îi dădusem
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
adevărul sparge urechile. Minciuna n-are rădăcini. - Ce este adevăr și ce-i minciună? Două fețe ale aceluiași lucru care, celor care se grupează după interese, le apare cînd într-o haină, cînd în alta. Răul și binele, frumosul și urîtul sînt culori pe care ochiul le selectează doar după felul în care este el format. Educația e cheia pe care noi vom pune mîna de îndată ce vom lua puterea. - Ca să fiu îngăduitor, planul dumitale care ignoră natura omenească mi se pare
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
suflet. A păcălit o creștină din altă parte, supusă și frumoasă - cum de l-o fi luat, nu știu. Cu ce o fi momit-o, ce făgăduieli i-o fi făcut n-avem noi de unde să aflăm. I-a făcut urâtului o fetiță frumoasă, dar după Încă vreo trei ani nebunul și-a bătut nevasta până aproape a omorât-o, a gonit-o din curte și n-a dat de atunci ochii cu ea. S-a răspândit prin sat cum că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
dat de atunci ochii cu ea. S-a răspândit prin sat cum că o prinsese coțăindu-se cu altul. Nu știu dacă o fi adevărat, da’ eu Îi cred bietei femei: trebuie că a căutat și ea puțină alinare de sila urâtului. Nu s-a putut lipi de nici o altă muiere: fată, văduvă, orice-ar fi fost, toate se fereau de privirea aia a lui neagră și strâmbă. Cu cât Îi creștea copilul, cu atât i se Întărea sminteala din cap. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
treia fiică de Împărat o vizita și o curta un nene inginer dintr-un sat vecin. Venea Îmbrăcat Îngrijit - pantalon cu dungă și cămașă albastră -, mirosea frumos a apă de colonie și-mi venea să-l omor. Avea și chelie urâtul pământului și-și pusese În gând s-o ia de nevastă pe educatoarea noastră. Chiar ea ni-l prezentase: „tovarășul inginer Cutărică este logodnicul meu”. Ce mai, treaba era ca și făcută! Când se logodea cineva, știa orice prost, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pentru următorii cinci ani. Cine mai știe cum va vota fiecare, dar eu cred că a dispărut fenomenul numit "Votul mesianic". Sunt în minoritate cei care au votat cu credința, că după această alegere, câștigătorul va face minuni, va alunga urâții din țară și va "salva" România. Funcționează principiul regretului minim: măcar să nu fie mai rău. Oamenii sunt mai angajați și mai conștienți civic, prezența la vot e mai mare, iluziile sunt mult mai mici. Spuneam vineri că în acest scrutin
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
călcâiele. Simțeam cum mă înfioară mîinile ei reci, osoase și cădeam ca într-un vis nesfârșit în murmurul vorbelor ei: „Ieși deochi din ochi,din tâmplă,din piept,din spate,din călcâi și te du acolo unde s-a dus urâtul...” Și nu îmi mai amintesc toate ce ni le zicea. Nu știu de unde avea puterea aceea de a ne face sănătoși. După ce pleca, cerul se întuneca în urma ei și natura se dezlănțuia întotdeauna înfuriată că a fost tulburată de cântecul-descântec
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
recunoștință... Ajunși pe malul apei, călugărul s-a îndreptat spre locul special făcut pentru ca un pescar să se simtă bine. Uite colo e locul tău. Ne așezăm în așa fel încât cele două sălcii de alături să ne țină de urât și umbră cât va fi ziulica de lungă. Ei! Acum să ne tragem sufletul și apoi... Mă așez și rămân cu urechea la pândă. Cuvântul călugărului n-a zăbovit prea mult și s-a auzit, molcom: Apoi ar cam fi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
unui infractor. Domnul Morris oftă. — Sunt sigur că atunci când domnul Wilt a venit la noi de la universitate, nu mi-a trecut niciodată prin cap că va ajunge până aici. — Aveți dreptate, domnule. Ei bine, a spus vreodată domnul Wilt ceva urât despre soția lui? — Ceva urât? Vai de mine, în nici un caz! Știți, nici n-avea nevoie s-o facă. Eva vorbea pentru sine. Domnul Morris se uită amărât pe geam, la mașina de forat. — Așadar, după părerea dumneavoastră, doamna Wilt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
nu mai pronunți acest cuvânt! Nu te întreb cum faci curățenia în camere, nici cum administrezi săpunul și detergentul, nici cine îți dă Kent și pentru ce anume. Nu te întreb, pentru că știu. Oho, oho... prea dai drumul la gunoaie, urâtule! Te-o fi damblagit vremea asta zbanghie, de ți-a otrăvit spurcăciunea de gură și ți-a înnegrit sufletul de slugă pocită, nu ți-ar prii înghițitura, mielușelule... Vasilica Vasilică se retrăsese, dispăruse, se spulberase, frumușel, ușurel, cu ura colcăind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
americani. Sunt înalți, bine făcuți și par că au venit să bea doar un pahar sau să mănânce ceva. După cum stau lucrurile, mulțimea n-o să fie aici întreaga noapte. Păcat. Mi-ar plăcea să rămână și să-mi țină de urât. Dacă barul ăsta ar fi fost în Dublin, aș fi aici tot timpul. De fapt, nu ar putea scăpa de mine. Barmanul prietenos ne ia comanda și se întoarce aproape imediat cu băuturile noastre. Îi las un bacșiș generos, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
Inutil să încep să-i povestesc Zinei că și eu am văzut moartea cu ochii tot într-o apă, cu vreo zece ani în urmă, pe când mama mai lucra la Casa Scânteii. Într-o duminică de iarnă pe sfârșite, când urâtul de stat acasă mă înnebunea, am pornit-o prin Herăstrău ca pensionarul, cu nepotu-meu Alecs. Pe lac, cinci-șase pescari dădeau la copcă - cred că mie mi-a venit ideea să traversăm pe gheață pân’ la malul dinspre Piața Presei. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]