1,126 matches
-
domnul Busbib se simți parcă și mai umilit, și mai descurajat. Problemele lumii continuau să-i defileze în creier, așezîndu-se parcă la coadă pentru a fi transferate pe listă. Problema minelor anti-personal. Problema soldaților copii. Dispariția delfinului de apă dulce. Urbanizarea excesivă a țărmurilor. Distrugerea stratului de ozon din cauza proliferării curselor aeriene. excesul de violență la cinema și în jocurile electronice. Dispariția limbilor regionale. Concurența acerbă dintre chinezi și americani pentru a-și impune propriul model de capitalism pe planetă... Domnul
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
de nivelul de activitate și de tipul de organizație, chiar dacă cei implicați în asociații politice sunt mai angajați civic decât cei implicați în asociații non-politice. Și în acest caz, participarea nu este singurul factor ce influențează angajamentul civic. Vârsta, educația, urbanizarea și statutul matrimonial joacă, toate, un rol important în determinarea nivelului angajamentului civic. Oricum, efectul participării nu este suspendat de acești factori, dar ceea ce contează atunci când relația este controlată prin intermediul acestor factori este numărul afilierilor, nu alte componente ale participării
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
antrenează o creștere a cheltuielilor de educație; dezvoltării economice care implică cheltuieli publice suplimentare în materie de cercetare și de infrastructuri; unei creșteri a cheltuielilor de administrare generală, legate de necesara adaptare a reglementărilor la procesele de industrializare și de urbanizare. c) Potrivit concepției organice, specifică keynesismului, Statul este o entitate distinctă de indivizi și superioară acestora, deținătoare a monopolului constrîngerii, și înzestrată cu rolul de decident social. Statul este presupus a încerca să realizeze interesul general, ce nu se confundă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
distribuție teritorială, consistenta serviciilor intelectual intensive (informatice, marketing, consulting, engeneering etc.), potențialul apreciabil al învățământului și al asistenței medicale. Punctele slabe sunt considerate: disparitățile teritoriale relative la infrastructura economică, socială, culturală, la resursele umane și dezechilibrele structurale (gradul scăzut de urbanizare, suprapopulația agricolă, concentrarea producției în industriile tradiționale și energofage, insuficiența resurselor naturale, decalajele față de alte județe referitoare la producția industrială, producția agricolă, sectorul antreprenorial, rata șomajului și nivelul vieții). De asemenea, restricțiile indicate au în vedere politica economică guvernamentală, politica
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de "Legea lui Wagner", privind extinderea continuă a activităților Statului. Acesta s-a văzut obligat să intervină și să cheltuiască mai mult pentru acțiuni de reglare și de reducere a tensiunilor de orice fel, mai ales a celor rezultate din urbanizare, a celor din educație, cultură și acțiuni sociale și pentru realizarea lucrărilor de infrastructură. Dacă G=suma cheltuielilor publice, J=venitul național, iar N=număr de locuitori, vom avea: G/J=J(J/N). Analiza cheltuielilor publice indică printre cauzele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de valoare adăugată mare. Este o entitate ce beneficiază de capital relativ abundent, de o pistă dinamică, de inputuri ieftine, generînd o dezvoltare economică autoîntreținută. Complexul industrial integrează spațial așa-numitele "economii de scară'', "economii de aglomerare'' și "economii de urbanizare". Această concentrare de industrii într-un spațiu dat prezintă un avantaj competitiv față de alte zone și promovează, de cele mai multe ori cu succes, creșterea și dezvoltarea economică. Un complex industrial atrage capitalul, mînă de lucru calificată și tehnologii, dezvoltînd o productivitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
în care se odihneau. O modalitate de a experimenta asta a constituit-o pentru mulți dintre noi armata. Comunismul a mers la noi, în mod conștient sau la comanda altora, pe același principiu; acesta este sensul tare al colectivizării și urbanizării forțate. Ca și cum suma credințelor noastre (adică obiceiurilor) trebuie să fie constantă: atunci când pierdem unele înhățăm repede judecățile de-a gata oferite de propagandă sau de reclame, ca expresie a dorinței noastre de a crede în "adevăruri colective", impersonale (ceea ce sunt
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
sè se romanizeze complet, noi, românii, am rèmas un popor pe jumètate romanizat, un popor neterminat, un popor încremenit într-un fapt istoric neîmplinit, întreaga noastrè istorie stè sub semnul unor acțiuni de izare neîncheiate, romanizare, creștinizare, balcanizare, occidentalizare, bolșevizare, urbanizare, ceaușizare, europenizare, americanizare, internetizare și, de ce nu, șerbanizare, Eu insumi încerc sè șerbanizez Dacia cu articolele mele de presè și cu cèrțile de analizè politicè pe care urmeazè sè le scriu, Dar ne-am pierdut puterea de a ne iza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
reformator economico-administrativ. Putem trata cu reticență entuziasmul unor istorici moderni ca Wilcken, pentru care Alexandru este un „economist distins”, sau Cohen și Kaerst, care nu ezită să-l considere un „mare economist”, dar este dificil să eludăm acțiunile sale de urbanizare a teritoriilor cucerite, de deschidere a unor noi rute comerciale, de creare de capacități de producție agricolă superioare sau de impunere a economiei monetare În detrimentul economiei naturale. Probabil că Plutarh a exagerat atribuindu-i regelui macedonean fondarea a 70 de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
scurt, al modernității întrerupte de către comunism (căci majoritatea elitelor noastre consideră că perioada comunistă nu aparține modernității europene și nu a produs nici o formă de modernizare pentru simplul motiv că aceasta a fost impusă cu forța, ca și cum alfabetizarea, industrializarea sau urbanizarea ar fi fost pretutindeni în altă parte pohta ce-au pohtit-o societățile țărănești, adică principalul obiect - și nu subiect ! - al politicilor de modernizare). După ce am „revenit” în Europa, entuziasmul a început să mai scadă... Cel mai semnificativ termen a
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
nu aveam, încă, un costum de haine și pantofi. Ce știu sigur e că m-am șlefuit greu. Am învățat să-mi pun cravată abia la șaisprezece ani, iar într-o sală de teatru am pătruns și mai târziu. Procesul "urbanizării" mele a fost lung. Am purtat, multă vreme, cămăși țărănești și un suman cernit făcut de un croitor din Lisa. Nu-mi amintesc să fi trecut pragul unei cofetării, cât am fost la "Spiru Haret", și nu cunoșteam lucruri elementare
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
Revenit la matcă după 1990, dr. Constantin Baciu a pus bazele unei fundații de într ajutorare care îi poartă numele și oferă îngrijiri și asistență socială persoanelor care se cer protejate, se dedică acțiunilor edilitar-gospodărești de natură să ducă la urbanizarea satului Dolhești, în primul rând: modernizarea rețelei stradale prin asfaltări de drumuri, c onst rucții de poduri și podețe din materiale durabile, acostamente și șanțuri betonate; în același sens acționează și o altă fundație în colaborare cu parteneri din Franța
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
etapele de studiu ale modei vestimentare și perioada istorică la care m-am raportat, respectiv cea cuprinsă între anii 1871 și 1890, este relevant de semnalat că influența scrierilor evoluționiste a dominat științele sociale până în jurul anului 1900. Treptat, efectele urbanizării progresive începute în epoca industrială, creșterea individualității, climatul modernității vor naște, în plan teoretic, alte interogații cu privire la fenomenul îmbrăcămintei. 1.3. Etapa clasică (1890-1960) Perioada cuprinsă între anii 1890 și 1960 marchează nașterea unor preocupări cu privire la fenomenele constitutive ale modernității
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
orientat către un viitor "progresiv". Relația sa particulară cu timpul, fiind una de anticipare, este prezentă atât în procesul creației, cât și în cel al consumului de modă. Din punct de vedere istoric, emergența fenomenului modei a fost declanșată de urbanizarea progresivă începută în epoca industrială (M.-L. Rouquette, 1994/2002, 47). "Marea teamă a modernității emanciparea" (P. Sloterdijk, 2000/2002, 11), care a cuprins diferitele aspecte ale societății începutului de secol XX, a atras interesul unor sociologi clasici precum Gustave
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
investițional pentru existența unor zone nepopulate sau insuficient populate se poate datora unor condiții naturale vitrege - deșert, munte și pentru că o dispersie mare a populației În teritoriu Îngreunează procesul de exploatare a pieței (eforturi mari de comercializare). 88. Gradul de urbanizare. Oferă o imagine calitativă asupra mediului comercial, specialiștii considerând un grad ridicat de urbanizare ca un element favorabil procesului investițional. Aglomerările urbane oferă oportunități de afaceri. C. Factori generați de dimensiunea culturală a mediului social. Cultura este un mod de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
naturale vitrege - deșert, munte și pentru că o dispersie mare a populației În teritoriu Îngreunează procesul de exploatare a pieței (eforturi mari de comercializare). 88. Gradul de urbanizare. Oferă o imagine calitativă asupra mediului comercial, specialiștii considerând un grad ridicat de urbanizare ca un element favorabil procesului investițional. Aglomerările urbane oferă oportunități de afaceri. C. Factori generați de dimensiunea culturală a mediului social. Cultura este un mod de viață, un comportament creat de un grup de oameni, care se transmite de la o
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
cu vîrsta sub 20 ani. Situația devine alarmantă - căci pleacă tineretul, respectiv viitorul țării noastre! Migrarea activă a cetățenilor Republicii Moldova peste hotarele țării a condus la influxul remitențelor În favoarea familiilor rămase, care recepționează aceste transferuri și le consumă. Tendințe spre urbanizare - În ultimele cîteva decenii a fost Înregistrată o migrare acută de la sate și orașe mici către orașele mari. Această migrare este strîns legată de perturbările demografice globale, de modificările tehnologice și structurile mondiale. Fenomenul În cauză conduce la intensificarea polarizării
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
promotoarele valorilor standardizate ale culturii; Companiile mari Își desfășoară activitățile sale mult mai activ anume În centrele mari; Din punct de vedere al relațiilor internaționale politice și instituționale este mult mai simplă cooperarea dintre orașele-centre mari ale țărilor, astfel procesul urbanizării intensifică procesul globalizării internaționale. Dezvoltarea acestor tendințe Își găsesc explicația În procesele obiective de expansiune a volumului de producție mondială, extinderea corporațiilor transnaționale, aspectul global pe care Îl preiau finanțele În procesul internaționalizării, restructurarea pozițiilor de leader tehnico-economic pe plan
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
bizantină. Nu poate fi negată nici stabilirea altor elemente etnice-în spațiul danubiano-pontic, bizantinii au trebuit să-și aducă proprii lor oameni, greci se așează alături de autohtoni, elemente cu preocupări militare, administrative și comerciale. Elementele împlantate de bizantini au contribuit la urbanizarea așezărilor din regiunea dunăreană. Cercetările arheologice din centrele aflate în drepta Dunării indică o creștere a populației în prima jumătate a secolului al XI-lea. Economia și relațiile sociale erau evoluate, ca și în alte părți ale spațiului românesc. Bizantinii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Ca și în alte regiuni românești, satele aveau cimitire în marginea lor. În ceea ce privește orașele, așezările urbane, în secolele XIII-XIV, societatea românească de la sud de Carpați era în plină expansiune. Această stare de lucruri a dus la reanimarea vieții urbane. Însă urbanizarea s-a desfășurat lent, fiind stânjenită de ultimele valuri migratoare ale populației turanice, șocul provocat de pecenegi, cumani și mongoli. Astfel, așezarea de la București ce data încă din secolul al XI-lea, ocupa o mare suprafață. În procesul de accelerare
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a desfășurat lent, fiind stânjenită de ultimele valuri migratoare ale populației turanice, șocul provocat de pecenegi, cumani și mongoli. Astfel, așezarea de la București ce data încă din secolul al XI-lea, ocupa o mare suprafață. În procesul de accelerare a urbanizării, un rol l-au avut factorul politic și cel bisericesc, voievodatele și episcopiile existente au impulsionat viața urbană. Concret, la Curtea de Argeș, încă de la sfârșitul secolului al XII-lea, luase ființă o curte voievodală, iar în secolul al XIII-lea, aici
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
al doilea r?zboi mondial, instalarea comunismului la noi a �nsemnat obligă?ia de a aplica politică economic?, social? ?i cultural? a U.R.S.S. (P. Calvocoressi, Politica mondial? dup? 1945, Ed. All, Bucure?ți, 2000). Mai exact: colectivizarea, industrializarea (aberant?), urbanizarea (construc?ia de block-uri), ultracentralizarea tuturor activit??ilor colective, aservirea mass-media etc. Cei care apreciau Occidentul sau aveau prieteni acolo deveneau susceptibili de �nalt? tr?dare�. Economia (planificat?) a fost condus? dup? criterii ideologice (conduc?torii de partid aveau toat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
rîi reformiste. Sociologul devine aici un expert care trebuie s? se pun?, f?r? complexe, �n slujba progresului ?i a bun?st?rîi sociale. Identificarea sociologiei cu expertiză social? se impune � nu �nt�mpl?tor � tocmai �n momentul �n care urbanizarea, industrializarea ?i imigra?ia masiv? oblig? puterile publice s? inventeze social. �n afar? de aceasta, ea r?spunde unui efort colectiv al intelectualilor de a explica astfel de fenomene ?i de a participa la gestionarea lor. Majoritatea sociologilor ader? la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
r?zboi, activitatea sociologic? institu?ional? s-a concentrat pe trei aspecte mai pu?în academice: muncă ?i rela?iile profesionale (Friedmann, 1947, 1954, 1964; Friedman ?i Naville, 1961-1962; Naville ?i colab., 1961; Reynaud, 1963; Touraine, 1955), ora?ul ?i urbanizarea (Chombart de Lauwe ?i colab., 1952, 1959-1960; Chombart de Lauwe, 1965; Friedmann, 1953), practica religioas? (Le Bras, 1955-1956). Prima orientare este de departe cea dominant?: ea corespundea interferen?ei complexe a problematicii socio-economice a epocii, magisterului exercitat de c?tre
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
secolul al IV-lea. Istoriografia ungară insistă asupra importanței creștinării goților, anterioară primei jumătăți a secolului al IV-lea. Sînt avansate argumentele lingvistice pentru a alimenta teza care face din Dacia o provincie foarte puțin romanizată. Numărul scăzut al populației, urbanizare redusă, indigeni străini în întregime de civilizația urbană aceste afirmații sînt discutabile. Limbile vorbite în Dacia de către populații disparate sînt diverse: se găsesc aici inscripții în limba siriană și se folosește pe larg greaca. Migratorii vin din sud, din Tracia
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]