1,147 matches
-
abordate de dr. Leonid Boicu de-a lungul anilor, mai întâi în dimensiunea lor internă, apoi tot mai mult în latura lor externă. Și-a îndreptat atenția spre problemele istoriei României de la începutul secolului XIX, îndeosebi spre istoria economiei naționale (urbanizare, industrie, comerț, căi de comunicație, meșteșuguri etc.ă, dar și spre statutul politico-juridic al țărilor române și altele. Cercetările privind istoria raporturilor internaționale ale României în epoca modernă au ocupat un loc fundamental în opera lui Leonid Boicu. În acest
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
regiunilor; Legat de caracterul central sau periferic al regiunii se disting: o regiuni centrale; o regiuni intermediare; o regiuni periferice; După natura activității principale regiunile se împart în: o regiuni agricole; o regiuni industriale; o regiuni terțiare; În funcție de gradul de urbanizare se identifică: o regiuni urbanizate; o regiuni foarte urbanizate; o regiuni mai puțin urbanizate; o regiuni rurale; regionalizarea compozită, care combină mai multe principii de analiză a dezvoltării regionale identificând tipuri de regiuni mai complexe ca: o regiuni dezvoltate; o
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
locuibilă/locuitor, costul mediu al locuințelor, gradul de școlarizare, rata de alfabetizare a populației adulte, ș.a; o indicatori demografici, cum ar fi: sporul natural, structura populaței, rata mortalității infantile, durata medie a vieții; o indicatori de structură: gradul de urbanizare, densitatea populației, distribuția populației active pe sectoare economice, modul de utilizare a terenurilor; o indicatori de infrastructură: densitatea diferitelor linii de transport și comunicație, ponderea gospodăriilor cu acces la diferite utilități publice, etc.; o indicatori ecologici: gradul de poluare a
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
prin strategii și politici de dezvoltare regională. Indicele Global al Dezvoltării Indicele Global al Dezvoltării (IGD) este un indicator statistic de analiză în profil regional care are capacitatea de a măsura o multitudine de aspecte ale dezvoltării, vizând: economia, infrastructura, urbanizarea, demografia, educația, sănătatea, condițiile de locuit, standardul vieții de familie, etc.. La nivelul unei unitați administrativ - teritoriale se pot determina ierarhii specific, ce permit analiza diferențelor în dezvoltarea sectorială și de ansamblu. În determinarea IGD se pornește de la identificarea indicatorilor
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
să fii și una, și alta, și totuși să intri în categoria răzleților. Adică, ce ghinion!, să te afli dincolo de limita construibilă admisă de statul socialist. S-ar putea crede că regimul a început o nouă epocă epocală de sistematizare, urbanizare, reconstrucție în mediul rural, că urmărește să strângă în vetrele satelor tot ceea ce poate defini un nucleu citadin modern și că, din cauza asta, a decis stârpirea răzleților, a acelor cetățeni care se împotrivesc bunelor, generoaselor, dezinteresatelor intenții ale statului socialist
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cercetare ale analizei de rețea. Există numeroase teme de cercetare tradiționale/clasice care pot fi gândite În termeni ai rețelei sociale. Printre aceste teme de cercetare tradiționale/clasice, se numără (Wasserman și Faust, 1994, p. 5): - mobilitatea ocupațională (Breiger); - impactul urbanizării asupra bunăstării individuale (Fischer); - sistemele economic și politic mondiale (Snyder și Kick); - procesul de luare a deciziei la nivelul elitelor comunitare (Laumann, Marsden, Galaskiewicz, Pappi); - sprijinul social (Gottlieb, Lin, Woelfel, Light, Kadushin, Wellman); - grupurile de rezolvare de probleme (Bavelas, Barrett
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
iulie 1917, fuzionează cu revista „Ramuri” și se editează la Craiova și Iași cu același titlu, „Drum drept”. Continuă orientarea tradiționalistă, paseistă și autohtonistă a sămănătorismului, manifestându-și ostilitatea atât față de cosmopolitism și raționalism, cât și față de procesele de industrializare, urbanizare și de preluare a modelelor instituționale și culturale din Occident. Revista își propune să promoveze cultura și literatura națională de tip rural, ca unică sinteză adevărată între permanență și valoare. În articolul-program (Două cuvinte pentru cine are nevoie de ele
DRUM DREPT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286879_a_288208]
-
convingere sau de nevoie, romancierul francez optează pentru o rețetă mai degrabă tradiționalistă, iar produsele sale literare se orientează exclusiv spre un anume target alcătuit din cititori de sex preponderent feminin, cu structură bovarică și mai puțin atinși de apocalipsa urbanizării tehnologice. Eric Holder scrie despre lumea măruntă a provinciei el de altfel locuiește la Thiercelieux, un cătun din Seine-et-Marne În ritmul lent și aluvionar al siestei de la umbră, brăzdat de insesizabile ruperi de ritm, despre drame și tragedii nu mai
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
XX. Pentru a se angaja pe drumul unei modernizări rapide, Gusti sugera că o societate predominant agricolă nu va trebui să se realizeze pe calea dură a capitalismului rural și pauperizării țărănimii, care nu putea fi absorbită de industrializare și urbanizare, ci prin „ridicarea satului”, prin modernizarea treptată a acestuia, atât prin asimilarea tehnicilor moderne de agricultură, cât și prin modernizarea vieții sociale și culturale, în paralel cu dezvoltarea industriei și a orașului. Programul comunist a eliminat brutal acest program al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în paralel cu dezvoltarea industriei și a orașului. Programul comunist a eliminat brutal acest program al dezvoltării din resurse proprii a satului românesc, înlocuindu-l cu un program forțat de cooperativizare a agriculturii, prin mijloace politice, complementar cu industrializarea și urbanizarea care urmau să absoarbă rapid surplusul țărănimii. Era firesc că, în acest context, programul cercetărilor monografice a devenit lipsit de sens. Din acesta a rămas însă un lucru extrem de important: dincolo de faptul că ideea de monografie a intrat în umbră
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
orientare empirică a oferit sociologiei în renaștere șansa de a evita în mare măsură strangularea ei de către cadrele ideologiei marxist-leniniste. De la începutul relansării sale, în anii ’60-’70, sociologia românească s-a centrat pe cercetarea proceselor reale de industrializare și urbanizare, de integrare a țărănimii trecute forțat dintr-o agricultură colectivizată în industrie și în mediul urban, și pe cercetarea diferitelor procese sociale disruptive, ca, de exemplu, delincvența. Sociologia românească în acea perioadă s-a diferențiat ca tematică de sociologia din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
regiunilor României, regionalismul și centralismul etc. O nouă imagistică este pusă în funcțiune. Noi imagini mentale ale unei Românii omogene și unitare se combină cu mai vechile probleme ale originii etnice, etnogenezei, autenticității culturii populare, primejdiilor puse de către modernizare și urbanizare etc. Texte științifice importante sunt create și reevaluate în acest nou context ideatic. Importanța imaginarului este invocată și ea, uneori doar colateral, alteori explicit, central, ca în unele texte ale lui Gh. Brătianu sau Anton Golopenția etc. În crearea unor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Kagan, 1994; Paris, 1997Ă. În cazul lor se confirmă o continuitate intergenerațională scăzută, coeziune socială scăzută, roluri sociale instabile și puțin definite (Millon, 2000; Paris, 1996Ă. Viața social-economică e dominată de pragmatism și mai puțin de ideologii stabile. Industrializarea rapidă, urbanizarea, nivelul ridicat de tehnologizare, mobilitatea populațională care include și fenomenul imigrației alături de diversitatea și calitatea mijloacelor de informație și de comunicare au determinat erodarea vechilor tradiții și norme comunitare. Relațiile interpersonale de factură individualistă scad interesul pentru trecut, pentru tradițional
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
din aproape șase sute de localități moldovene, fond la alcătuirea căruia autoarea a contribuit substanțial, prin cercetări directe pe teren. Ceea ce personalizează studiul este unghiul de vedere contemporan asupra nunții, fenomen care, deși își păstrează omogenitatea, deoarece nu a resimțit din partea urbanizării din ultima jumătate de secol un impact prea puternic, a suferit totuși unele transformări: au dispărut astfel unele practici primitive, cum era „căzutul pe vatră”, a intrat în desuetudine încurarea cailor, socrul nu-i mai dăruiește mirelui „calul de ginere
CIUBOTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286281_a_287610]
-
1940 Traian Herseni studenților săi de la Universitatea din București: în cercetările de teren trebuie să se „întrebuințeze deopotrivă metodele calitative și metodele cantitative, reprezentate mai ales de înțelegere și statistică”. Cine analizează metodologia cercetării de psihosociologie concretă privind industrializarea și urbanizarea, coordonată de Traian Herseni (1970, 7-26), dacă este de bună credință, nu poate să nu ajungă la concluzia că psihosociologul român a intuit paradigma cunoscută astăzi sub numele de „grounded theory” („teoria întemeiată” pe datele investigației concrete, emergentă chiar în timpul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
66, 1-12. Herseni, Traian și Radu, Nicolae. (1962). Aportul cronicarilor la dezvoltarea psihologiei românești. Revista de pshologie, 1. Herseni, Traian. (1963). Despre limitele și izvoarele cercetărilor de istoria psihologiei românești. Revista de pshologie, 1. Herseni, Traian (coord.). (1970). Industrializare și urbanizare. Cercetări de psihosociologie concretă la Boldești. București: Editura Academiei. Herseni, Traian. (1976). Literatură și civilizație. Încercare de antropologie literară. București: Editura Univers. Herseni, Traian. (1980). Cultura psihologică românească. București: Editura Șiințifică și Enciclopedică. Herseni, Traian. [1940](2007). Curs de sociologie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Generația „instaurării comunismului” (născută între 1945 și 1966), în ciuda problemelor și schimbărilor social-politice majore ale perioadei, a beneficiat (cu unele excepții în cazul copiilor celor persecutati politic) de oportunități majore în educație, angajare, obținerea de locuințe. Procesele de industrializare și urbanizare, investițiile în educație, în construcția de locuințe publice, au făcut ca perioada 1952-1972, de intrare în clasele primare și perioada 1961-1982, de intrare a generației pe piața muncii, să fie mult mai bune decât cele ale generației anterioare (confruntată cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
a concretizat, în principal, în construcția instituțională politică, și nu în edificarea cadrului economic, deoarece particularitățile de evoluție istorică nu permiteau o dezvoltare economică de tip capitalist. Se cuvine a face diferența dintre modernizarea socială și cea politică. Prima înseamnă urbanizare, instruire, industrializare, mijloace de comunicare. Modernizarea politică cuprinde democrație, stabilitate, diferențiere structurală, modele de dezvoltare, integrare națională. Modernizarea politică implică raționalizarea autorității, diferențierea structurilor și extinderea participării politice. O țară poate fi superior dezvoltată politic, cu instituții politice moderne, dar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
1998, 10) comentează observațiile sociologului I. Jaszinski (1969) potrivit cărora infracționalitatea, și mai ales cea juvenilă, se intensifică în cazul în care mobilitatea teritorială a populației devine activă, proces declanșat și susținut în mare măsură de dezvoltarea economică rapidă și urbanizare. Sociologul apreciază că în momentul intrării într-o altă etapă a industrializării și urbanizării, când așezările respective ating o anumită stabilitate și controlul social se manifestă real, intensitatea actelor deviante se reduce. În aceeași ordine de idei, S. Huntington asociază
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cea juvenilă, se intensifică în cazul în care mobilitatea teritorială a populației devine activă, proces declanșat și susținut în mare măsură de dezvoltarea economică rapidă și urbanizare. Sociologul apreciază că în momentul intrării într-o altă etapă a industrializării și urbanizării, când așezările respective ating o anumită stabilitate și controlul social se manifestă real, intensitatea actelor deviante se reduce. În aceeași ordine de idei, S. Huntington asociază intensificarea actelor de violență cu procesele dezvoltării; orice societate parcurge în evoluția ei trei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
iar în momentul în care acestea vor atinge parametrii vizați și actele de violență se vor diminua. Analizând aceste perspective, V. Preda (1998, 10) nu exclude adevărul exprimat de cei doi sociologi. Însă este de părere că dezvoltarea industriei și urbanizarea accelerată nu pot fi considerate cauze directe ale infracționalității; ele joacă un rol important în amploarea fenomenului, dar trebuie interpretate drept context economic și sociocultural în care se instalează și se manifesta mai mulți factori incitativi ai infracționalității. Astfel sunt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
se instalează și se manifesta mai mulți factori incitativi ai infracționalității. Astfel sunt reținuți ca factori favorizanți caracteristicile psihosociale și psihoindividuale ale indivizilor marcate de numeroase carențe educative. Acestea se accentuează și degenerează în acte deviante atunci când ritmul rapid al urbanizării și industrializării slăbesc sau pun în plan secundar controlul social care, în condiții de stabilitate, ar fi putut gestiona conflictele apărute. Interesante sunt și concluziile unei anchete guvernamentale realizate în Franța, în perioada 1976-1977 (caz prezentat în Mihăilescu, 2003, 134
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
mobilitatea geografică, socială și violența. Explicația derivă din faptul că violența are la bază „un faliment la funcției de socializare” pe lângă nesiguranța caracteristicilor societății la momentul respectiv. Cercetarea mai subliniază un aspect important, anume că la creșterea violenței contribuie și urbanizarea printr-o serie de caracteristici ale sale legate de dimensiunea construcțiilor, extinderea spațială mare a orașelor, suprapopularea, anonimatul, contrastele dintre centru și periferie, comunicarea interumană slabă etc. Despre legătura dintre urbanizare și apariția delincvenței vorbește și M. Cusson (1992, 457-458
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
aspect important, anume că la creșterea violenței contribuie și urbanizarea printr-o serie de caracteristici ale sale legate de dimensiunea construcțiilor, extinderea spațială mare a orașelor, suprapopularea, anonimatul, contrastele dintre centru și periferie, comunicarea interumană slabă etc. Despre legătura dintre urbanizare și apariția delincvenței vorbește și M. Cusson (1992, 457-458). Acesta definește devianța ca „ansamblul conduitelor și stărilor pe care membrii unui grup le judecă drept neconforme cu așteptările, normele sau valorile lor și care, în consecință, riscă să trezească din partea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
așteptările, normele sau valorile lor și care, în consecință, riscă să trezească din partea lor reprobare și sancțiune” (p. 440). Pe baza mai multor cercetări realizate în perioade de timp diferite s-au evidențiat o serie de concluzii care arătau că urbanizarea este însoțită de diverse forme de devianță (s-au dublat ratele de sinucidere, creșterea în dimensiuni a orașelor a dus la o creștere a frecvenței crimelor a căror distribuție e inegală pe teritoriul urban. Într-un interval de 20 de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]