1,632 matches
-
mult asupra interiorului sau vor să facă Încă un pas spre chemarea lui Dumnezeu. Ne mișcăm neîncetat, Încercăm să ne ridicăm, ne facem planuri, supunem la probă și experimentăm formule pentru a ne depăși pe noi Înșine. Unii realizează acest urcuș, alții ratează, alții se Îmbată cu apă rece. Contează desigur și intenția, dar și ceea ce realizezi efectiv. Învierea Mântuitorului Isus Hristos ar trebui să ne ocazioneze această „Înviere” interioară, personală, să ne scoată din stările amorțite, letargice și să ne Înalțe
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
au ajuns să simtă misterul credinței, un astfel de prilej ar marca o cotitură existențială, de trezire spre o stare a ființei direcționată de un sens. Pentru cei care deja au gustat din acest dar, ar fi bine să continue urcușul pentru a afla și alte bucurii ale promisiunii, iubirii și dragostei infinite a lui Dumnezeu. A existat și există o anumită constantă a acestei mari sărbători a creștinătății: năzuința perpetuării spiritului prin Înviere, bucuria trăirii prin solidarizare și comuniune a
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
la revistele „Iașul literar”, „Contemporanul”, „Tânărul scriitor”, „Tribuna”, „Teatrul”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Viața românească”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Însemnări ieșene”, „Literatura și arta” etc. A debutat în 1948 cu versuri în ziarul „Clopotul” din Botoșani și, editorial, cu volumul de poezie Urcuș (1959). Anii ’60 îl impun însă ca dramaturg. Întâia sa piesă, Postul de radio de pe strada Rareș (1959), este distinsă cu Premiul „Vasile Alecsandri” al Ministerului Învățământului și Culturii și va fi reprezentată în anul următor la televiziune. Debutul pe
ANDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285355_a_286684]
-
fin, persiflează cu vervă tot ce este fals, mediocru, limitat. În 1974, a publicat impresii de călătorie în volumul Ochii și lumea, aici dezvăluindu-se două fațete inedite ale dramaturgului, acelea de grafician și de om de artă pasionat. SCRIERI: Urcuș, București, 1959; Postul de radio de pe strada Rareș, 1959; Vecinii soarelui, 1960; Mâna de oțel, București, 1961; Oaspetele fără nume, 1963; Instanța de duminică, 1965; În apropierea momentului, 1966; Interludiu, București, 1973; Ochii și lumea, Iași, 1974; Neștiuta strălucire, Iași
ANDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285355_a_286684]
-
nu avea experiența momelii răului e propriu firii neschimbabile, nu celei omenești”<footnote Sf. Marcu Ascetul, Despre botez, în Filocalia, vol. I, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 301 footnote>, iar Evagrie Ponticul ne descoperă că, dintre dracii care se împotrivesc urcușului nostru duhovnicesc, cei dintâi sunt cei încredințați cu poftele lăcomiei pântecelui, cu iubirea de argint și cei care ne momesc cu slava de la oameni, iar ceilalți vin după aceștia ca să ia în primire pe cei răniți de ei, fiind, de
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
să-i ispitească ca și pe cei sfinți căci El știe că ei nu sunt pregătiți și nu pot să înfrunte ispitele mari ale diavolului. Numai cei ce se roagă mai stăruitor, și au ajuns la o anumită treaptă a urcușului duhovnicesc, sunt tulburați de ispite înfricoșate și sălbatice, dând războaie greu de purtat. Ne amintim aici și de ceea ce ne spunea Părintele Ilie Cleopa, anume, dacă am fi fost noi în pustie legați de un copac și am fi văzut
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
nu avea experiența momelii răului e propriu firii neschimbabile, nu celei omenești”<footnote Sf. Marcu Ascetul, Despre botez, în Filocalia, vol. I, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 301 footnote>, iar Evagrie Ponticul ne descoperă că, dintre dracii care se împotrivesc urcușului nostru duhovnicesc, cei dintâi sunt cei încredințați cu poftele lăcomiei pântecelui, cu iubirea de argint și cei care ne momesc cu slava de la oameni, iar ceilalți vin după aceștia ca să ia în primire pe cei răniți de ei, fiind, de
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
să-i ispitească ca și pe cei sfinți căci El știe că ei nu sunt pregătiți și nu pot să înfrunte ispitele mari ale diavolului. Numai cei ce se roagă mai stăruitor, și au ajuns la o anumită treaptă a urcușului duhovnicesc, sunt tulburați de ispite înfricoșate și sălbatice, dând războaie greu de purtat. Ne amintim aici și de ceea ce ne spunea Părintele Ilie Cleopa, anume, dacă am fi fost noi în pustie legați de un copac și am fi văzut
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
nu avea experiența momelii răului e propriu firii neschimbabile, nu celei omenești”<footnote Sf. Marcu Ascetul, Despre botez, în Filocalia, vol. I, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 301 footnote>, iar Evagrie Ponticul ne descoperă că, dintre dracii care se împotrivesc urcușului nostru duhovnicesc, cei dintâi sunt cei încredințați cu poftele lăcomiei pântecelui, cu iubirea de argint și cei care ne momesc cu slava de la oameni, iar ceilalți vin după aceștia ca să ia în primire pe cei răniți de ei, fiind, de
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
să-i ispitească ca și pe cei sfinți căci El știe că ei nu sunt pregătiți și nu pot să înfrunte ispitele mari ale diavolului. Numai cei ce se roagă mai stăruitor, și au ajuns la o anumită treaptă a urcușului duhovnicesc, sunt tulburați de ispite înfricoșate și sălbatice, dând războaie greu de purtat. Ne amintim aici și de ceea ce ne spunea Părintele Ilie Cleopa, anume, dacă am fi fost noi în pustie legați de un copac și am fi văzut
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
ține cadența, că nu răspunde cum ar trebui așteptărilor. Liderul mai obosește. Poate traversează un moment mai dificil. Nu suntem parcă tentați să spunem -, el trebuie să creeze, are universități, are specialiști, are bani etc. Totuși, creația cunoaște și ea urcușuri și coborâșuri, ale căror cauze nu pot fi precis determinate. Deci nu pot fi imputabile anume cuiva, unor grupuri, unor decizii, unor politici. Iar dacă vorbim de un domeniu gingaș, atunci și analiza are nevoie de mai multe nuanțe și
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
fiindcă acest termen este prea general. Y"š"r are trăsătură semantica în plus față de sinonimul sau, si anume caracterul mai concret: y"š"r se poate referi, de pildă, si la un drum, descriindu-l că lipsit de ocolișuri, urcușuri sau coborâșuri, direct, neted, în vreme ce țaddq califica doar moral o persoană sau un comportament. Semnificații de bază: drept, direct, simplu. 3.1.11.3. ŠÄpQ”: „Cela ce judeci” (SC); „Cel ce judeci” (Blaj); „Cel ce judeci”, „Judecător” (BVA); „Judecător
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cea platoniciană în special se însoțește cu o anume lipsă de rigoare (lipsă care e de recunoscut, în chip fatal, în tipurile de limbaj). Pseudomoralismul lui Pausanias, erotica biocosmică a lui Eryximachos și antropologia fantastică a lui Aristofan dau treptele urcușului (și al katabasei, prin anamneză) erosului demistificat. Mai e o treaptă însă, cea a lui Agathon, și nu cea din urmă; e. discursul lui Agathon. E ultimul dintre „discursurile martor” și închide, la prima vedere, un cerc. Platon pare să
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
nu dispare ca fiind sublimat, el rămâne un partener necesar, dar ca subiect al plăcerii comune, împărtășite, nu ca obiect al satisfacției unilaterale. Erosul platonician e dublă activitate: comunicare și avânt către lumea eide-lor (imanența care urcă, și pe măsura urcușului ceea ce este imanent în urcător se diluează, rămâne fără de semnificație) și, pe de altă parte, revărsare în sufletul celui îndrăgit a „izvoarelor lui Zeus” și aceste revărsări (imagini) pătrund în sufletul îndrăgostitului (transcendența care coboară doar cât să-i facă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
care va aduce cu sine noi politici economice. Astfel, dacă dorim reprezentarea grafică a economiei unui stat de-a lungul timpului în funcție de politicile propuse de guvernele alternative, acest grafic nu va fi unul linear, ci vom observa o serie de urcușuri și coborâșuri care se datorează politicilor diferite propuse de guverne. Diferența de nivel este cu atât mai mare cu cât schimbarea guvernului este mai radicală. De exemplu, în România, schimbările de guvern au implicat o modificare aproape totală a partidelor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
un sentiment de neplăcere, care-l va face pe cel În cauză s-o respingă.) „Nu trebuie să ridiculizăm părerile care se bucură de respect; prin aceasta Îi jignim pe adepții lor, fără să-i reducem la tăcere.” (Vauvenargues) Orice urcuș are și un coborâș. (Atenție, așadar, la obiectivele pe care ni le propunem: cu cât vor fi mai orgolioase, cu atât și dezamăgirile vor fi mai mari.) „Nici un drum Înflorit nu duce spre glorie.” (La Fontaine) șarpele cu farmece Îl
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
tocmai scrierea poeziei înseși. Poemele din Viață de profesor (2002) reflectă alte stări lăuntrice, într-un stil sec și aducând în prim-plan actul scrierii - „Haosul și noaptea n-au un cărăbuș, / cum din moarte viața cum de s-a urcuș? / Astfel și poemul meu s-a-nfiripat / dintr-o dislocare, cum s-a-nșurubat?” (Mi minor) - și condiția poetului - „Poetul este un mândru cerb / lovit de săgeata indiferenței, / sufletul său este un herb / expus într-un palat al Florenței” (Poetul); „Suntem legați de rădăcini
MARIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288025_a_289354]
-
vrabie). În spatele formulei de descendență curtenesc-ermetică se insinuează tragedia expresionistă a trupului (și a sexualității) ca spațiu dublu. În Inima reginei (1971) - aceeași atmosferă gotică, cețoasă, cu tot felul de castele, cetăți, turnuri, scări, ziduri, un spațiu labirintic, în care urcușul și coborâșul, morții și viii se confundă ambiguu, în care Ieronim-regele, Ierodesa-regina, Nathanael-fiul și „eul poetic” joacă aceeași dramă cu măști a iubirii imposibile, a substituirilor gemelare, la granița incertă dintre lumi. Trupul, unul din elementele-cheie ale dramei - trupul alcătuit
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
a morții, cotidianul și ritmurile eterne. Efervescența, mobilitatea, gesticulația retorică, iluminările nu pot disimula anxietățile, nici răsucirile lăuntrice, spaimele, nostalgiile acute; însă, spre deosebire de lirica feminină de până atunci, nu șoaptele, nu suavitățile, nu resemnarea sunt caracteristice. Tumulturile acestui lirism, cu urcușuri spectaculoase, accentele în notă socială activă, revoluționară chiar, coborârile în mâhnire, toate comportă trăsături aspre, energice, într-o notă, s-ar spune, masculină. Simbolizare a verticalității, muntele e punct de observație spre zări, spațiu de meditație și nu în ultimul
ISANOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
detașează, prin frecvența colaborării, Neagu C. (cu povestirile Colindă, Cândva, Icoană, Fragment), alături de care se pot reține numele lui D. Florea-Rariște, cu un fragment din romanul Conjugarea perifrastică, Dimitrie Gherasim, cu fragmente din nuvela Miron Costin, I. Gherasim, cu nuvela Urcuș spre lumină, Vasile I. Cataramă, cu două schițe: Un cadou și Șeful de cabinet. De notat colaborarea, tot cu proză, a viitorului istoric literar Al. Piru (Nopți și zile). Mai puțin abundentă și consistentă este publicistica literară, aceasta reducându-se
GLASUL STUDENŢIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287295_a_288624]
-
singura monedă Cu care poți cumpăra o pâine, o vacă Sau un petec de cer VIAȚA CA UN SPECTACOL Viața e doar spectacol Scena lumii se rotește Oferind tuturor O clipă de miracol Sau o dramă nesfârșită Viața e spectacol Urcușuri și prăbușiri Iubire, patimă și vis Reîntoarceri din sublimuri La rupturi, vaiete, plictisuri Ne dăm în spectacol de dragul artei Și al tumultului de a trăi Apoi vine apusul, lumina se îneacă în marea de dureri Finalul e sfâșietor, scena lumii
VERSURI de HARRY ROSS în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/381289_a_382618]
-
cuvinte s-a născut lumea de ieri, de azi și tot din ele se naște ziua de mâine Nimic n-am știi despre nimic De nu s-ar fi ivit cuvintele Din miez de suflet, de dor de inimă, de urcușuri spre piscuri plămădite din rațiuni Cuvântul este lumea, cerul, mările și roua dimineților Cuvântul e cuibul Iubirii, al păcatului și câmpia pe care pasc mioarele. Noi, tu, el și tot ce ne înconjoară turnate-s în cuvinte țesute din fire
POEZII de HARRY ROSS în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381303_a_382632]
-
Golia), Tudor Teodorescu- Braniște ( Băiatul popii), Al. Lascarov-Moldovanu (Mamina), Anton Holban (Ioana), Aron Cotruș (Horia), Tudor Arghezi (Cărticică de seară), Damian Stănoiu (Pensionarii), G. M. Vlădescu (Moartea fratelui meu), Pericle Martinescu (Adolescenții de la Brașov), I. Valerian (Cara-Su), V. Voiculescu (Urcuș), Victor Papilian (Fără limită), Cezar Petrescu (1907). Numărul 18-19/1935 este dedicat lui Ilarie Chendi. Semnează amintiri și comentarii Tudor Arghezi, Ion Minulescu, Gala Galaction, George Togan, Ion Sân-Giorgiu, Victor Eftimiu. Alți colaboratori: Horia Petra-Petrescu, C.S. Anderco, Teofil Lianu, Paul
LANURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287745_a_289074]
-
la libertatea omului și la înclinarea lui genetică spre proprietate. Dacă Bârladul a ajuns pe o anumită culme a culturii, și a fost scos din anonimatul milenar, întunericul și ruinele lăsate de năvălitorii turci și tătari, incendii și cutremure, acest urcuș în timp s-a împlinit prin voința unor personalități luminate despre care autorul amintește în prefață: Pălădeștii, Epurenii, Sturzeștii, Cantemirești, Rosettiștii, Cantacuzinii, apoi Al.Ioan Cuza, Gheorghe Codreanu, Stroe Beloescu, George Tutoveanu și mulți alți latifundiari și oameni de carte
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93044]
-
sluji oricărui obiect de învățământ, realizând reale conexiuni interdisciplinare. Exemple de jocuri muzicale: JOC DIDACTIC MUZICAL AXAT PE CÂNTEC 1. URCĂ TRENUL Desfășurarea jocului Copiii se prind într-un șir indian, în frunte cu o locomotivă. Ei vor mima greutatea urcușului și intrarea întrun tunel format dintr-un grup de elevi ce țin hainele lor ca un acoperiș de tunel. La interjecția „Uf!”, învățătorul poate solicita elevii să cânte doimi sau combinații de pătrimi cu pauze de pătrimi. La ultima strofă
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]