24,868 matches
-
depășea cu o înălțime de cap. Nodurile degetelor ce ridicau din loc în loc scoarță străbătuta de șerpii vineții ai venelor păreau continuarea lemnului devastat de timp, rădăcini răstignite în aerul verde al muntelui. ținea capul ușor aplecat spre dreapta cu urechea îndreptată spre vale căutând să prindă orice zgomot diferit de foșnetul frunzelor, țistuitul lăcustelor sau bâzâitul tăunilor ademeniți de mirosul vitelor în miezul tăriei de zi a verii. Ridică bărbia din când în când înălțându-se pe vârfuri că un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și încă oficial. Mai ales că și eu, ca toți copii ce participasem la piesele lui Nea Costică, mă visăm deseori Iancu Jianu sau Tudor Vladimirescu, eroii mei preferați. Și au început repetițiile, eu fiind numai ochi și mai ales urechi pe toți interpreții dar mai ales pe Nea Costică ce juca rolul lui Răzvan. Cum dacă cu alte daruri a fost zgârcit Dumnezeu cu mine, memorie mia dat din plin. Păcat că nu am știut să profit de ea. Dar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
e prost și sincer. Când scară valorilor e răsturnata,trebuie să urci în jos ca să progresezi. • Martirajul cuvintelor (versuri). Nu aș vrea să-mi dau cu părerile în cap . • Nici teoria relativității nu dă soluții... • Te poti culcă pe o ureche în ideia că mai ai una?! Dramaticul fără comic devine tragic. • Neadevărul ajuta la supraviețuire (Bianca Marcovici). • I-au spus să mai pună mâna pe o carte. A pus mâna dar se pare că nu-i de ajuns. • Sufocat de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
care închipuiesc patima<footnote Sf. Efrem Sirul, Cuvinte și învățăturiă, cartea a treia, p. 87. footnote> și nu trebuie să avem nici glas împodobit și trăgător către poftă și către amăgire<footnote Ibidem. footnote>. De aceea, se spune: astupă-ți urechile<footnote Monahul Agapie Criteanu, op. cit., p. 83. footnote> pentru ca astfel să nu auzi cuvinte necuviincioase și de rușine<footnote Ibidem. footnote>, care pornesc patimile<footnote Sf. Nil de la Sorska, Lucrarea minții și așezământ ucenicilor săi..., p. 61. footnote> pentru că îți
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
footnote> pentru că îți otrăvești sufletul tău și altora vorbind despre lucruri josnice și deosebit de desfrânate, făcând astfel loc de pătrundere a patimii. Sfântul Nicodim Aghioritul ne avertizează asupra căderilor ce se pot naște din auzirea și ascultarea îndemnurilor la păcate: urechile sunt al doilea organ al simțurilor ce ne întâmpină, după rânduială. Deci să ne străduim a tăia de la dânsele cântecele stricate, alcătuite pentru dezmierdare și care varsă în urechi mierea prea dulce a văzduhului. Căci, după cum mi se pare mie
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
ce se pot naște din auzirea și ascultarea îndemnurilor la păcate: urechile sunt al doilea organ al simțurilor ce ne întâmpină, după rânduială. Deci să ne străduim a tăia de la dânsele cântecele stricate, alcătuite pentru dezmierdare și care varsă în urechi mierea prea dulce a văzduhului. Căci, după cum mi se pare mie, trei vătămări se nasc din aceasta. Mai întâi, pentru că slăbănogesc îndrăznețul și viteazul cuget al sufletului, așezându-l astfel încât se feminizează și de multe ori adoarme întru dulcea auzire
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
portumbei de argint. Ca prin minune scap de bombele azvârlite de sus care cad ca ploaia, mai cu seamă asupra palatului poștei, unde face ravagii și o mulțime de victime omenești. Habar n-am avut că am scăpat ca prin urechile acului! În aceste timpuri atât de grele sunt în cea mai strânsă prietenie cu Lizeta Frederic, o violonistă de mult talent și o ființă cu o rară cultură. A îndurat multe lovituri ale sorții și după multe peripeții, călători în
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
de comic, de exemplu lăptarii mărginași, care în fiecare dimineață trebuiau să aducă marfa clienților, s-au gândit la năstrușnica idee de a-și împodobi căciulile cu stegulețe albe de pace înfiptecu mici nuieleîn creștetul pălăriilor lor, cât și după urechile cailor înhămați la faetoane. În așa chip și-au făcut intrarea dimineața în oraș, făcând chiar pe soldații ocupanți să râdă cu lacrimi, de asemenea trăsnaie! Populația nu era de loc liniștită, în schimb trecea prin clipe de mari încercări
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
în nămol de morfologie și sintaxă." Și cum ar putea fi altfel? "Școala să nu mai rămâie de căruță la o jumătate de veac în urmă; să-și primenească oamenii și programa. Profesorul să-l ia pe băiat nu de urechi, ci de bărbie, să-l privească cu prietenie neprefăcută în ochi, și să vorbească cu el de toate năzbâtiile copilăriei și ale adolescenței. Să râdă mult; așa cum vroia Pliniu: studia hilaritate proveniunt... Iar în locul atîtor vechituri răsuflate, poruncite de programă
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
m-am învârtit în jurul lor, făcându-mă că eu caut un loc. Numai să aud ce vorbesc. Era un spectacol extraordinar. în față se aflau două generații mari și foarte talentate. Puteam fi luat drept un securist care trage cu urechea, ca de obicei, meseria lui, cum se umblă astăzi după atâția și sunt prinși cu mâța în sac. Slavă Domnului, îmi pregăteam doar viitoarele memorii în care întâmplarea a și apărut în volumul întâi, acum patru ani. De ce îmi aduc
Păstorel recomandă: piftie de cocoș bătrân by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10015_a_11340]
-
Cronicar era un englez). În nici o gară din România, cel puțin în nici una de pe ruta cea mai circulată, București-Brașov, nu se dau anunțuri în vreo altă limbă decît în dulcea noastră limbă română. Dulce, dulce, dar de neînțeles pentru o ureche nededată la î-urile, și hî-urile, ă-urile, bă-urile, brânză-viezure-varză ale noastre. Nici măcar în Gara de Nord sosirea și plecarea trenurilor nu se anunță într-o limbă de circulație, să spunem engleza, altfel destul de prezentă, cînd nu e nevoie de ea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10034_a_11359]
-
de ce îi pretind ordinatorului să facă o anumită operație: din obișnuință ori din necesitate? Muzica pe care o compun face parte din categoria creației experimentale, ceea ce înseamnă că nu folosește o rețetă consacrată, situată pe placul publicului, gâdilându-i, adică, urechile, cum ar zice dascălul lui Caragiale. Compozitorul are un plan elaborat și bine definit care pune în mișcare un angrenaj complicat și, inevitabil, rezultatul nu este întotdeauna complet previzibil. Herbert Brun, un compozitor și filozof cu totul remarcabil, vorbea despre
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
nivelele, se pot crea clase de compoziție sau "manifolds", cum le numesc eu, prin care un număr infinit de variante ale aceleiași structuri pot fi relevate aidoma variilor grime de oameni dintr-o mulțime oarecare: deși toți au ochi, nas, urechi etc., fiecare are o fizionomie unică. Rolul compozitorului este de a defini arhetipuri care se vor incarna la cheremul șansei. Dorința mea este ca o asemenea variantă să fie prezentată în public numai o singură dată, evitând astfel tratarea ei
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
limbă. Îmi amintesc cum, cerîndu-i Gretei Tartler să-mi explice secretul poligloției sale, răspunsul ei a fost: ,E vorba de un simț muzical al limbii, cine îl are învață cu ușurință multe limbi, așa cum un muzician se bizuie pe o ureche muzicală cu care simte spontan melodiile înainte să le vadă scrise sub forma unei partituri." Cum nu-mi rămîne decît să-i dau dreptate, mă întreb totuși cum Dumnezeu poate încăpea în mintea aceluiași om araba și limba daneză, ca să nu
Prima poruncă a lui Allah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10017_a_11342]
-
prima dată în limba română cîte o lucrare de bază. Cei patru filozofi ai Evului Mediu arab sînt: Al-Farabi, Ibn Sina, Ibn Bagga și Ibn Tufayl. Respectînd ordinea, varianta latinizată a numelui lor este: Alfarabius, Avicena, Avempace și Abubacer. Neîndoielnic, urechilor noastre numele lui Avicena ne sună cel mai familiar, ceilalți neavînd pentru majoritea dintre noi privilegiul de a putea să iște, la pronunțarea numelui lor, vreo reprezentare mentală. Însă o asemenea reprezentare ți-o poți face citind traducerile Gretei Tartler
Prima poruncă a lui Allah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10017_a_11342]
-
să-ți descânt, să-ți intru-n somn, să-ți ies din somn târziu. Aș vrea să fiu doar eu din casa toată ce-ar ști: azi- noapte-a fost cam ger. Aș vrea lăuntric sunet și de-afar' să poată urechea mea să prindă în tine și în cer. Se cheamă orologii-atunci când bat și poți vedea al timpului afund deplin. Mai trece-n stradă un străin bărbat și scoală un câine străin. E liniște-apoi. Ochii larg i-am deschis, privirea
POEME - de RAINER MARIA RILKE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/10030_a_11355]
-
copii a epopeilor antice. Preferințele mele au mers către ilustrația Simonei Rea din Italia, care ilustrează într-o paleta redusă, chiar minimalistă momentul în care Alice se interoghează asupra propriei identități. Sunt puse, față în față, fetița împodobită cu o ureche de iepure și negativul ei fără ureche, care se pipăie, una pe alta, ca să se recunoască, în felul nevăzătorilor. În ciuda culorilor acrilice vii, a formelor simple, a compoziției foarte echilibrate, transpare aici acel grăunte de nebunie și angoasă care o
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
mers către ilustrația Simonei Rea din Italia, care ilustrează într-o paleta redusă, chiar minimalistă momentul în care Alice se interoghează asupra propriei identități. Sunt puse, față în față, fetița împodobită cu o ureche de iepure și negativul ei fără ureche, care se pipăie, una pe alta, ca să se recunoască, în felul nevăzătorilor. În ciuda culorilor acrilice vii, a formelor simple, a compoziției foarte echilibrate, transpare aici acel grăunte de nebunie și angoasă care o însoțește pe Alice în explorarea ei. Preferințele
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
parcă), dar contextul istoric i-a ridicat niște semne de exclamare și întrebare pe care ea le-a ignorat cu grație. Ceea ce, repet, nu i-a impus nimeni. Mai ales că au existat și suverane care au știut să aplece urechea. I-aș mai reproșa ceva Sofiei Coppola (regizoare, scenaristă și producătoare a peliculei). Hibridizarea - mai exact încrucișarea dintre un studiu de personaj (principalul) și o biografie partizană, observați celebra replică despre cozonac, și doritoare să îndrepte erorile percepției de pînă
Frivolitate versus machism by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10052_a_11377]
-
Un analist literar profesionist recunoaște și apără gratuitatea artei, ferind-o și ferindu-se el însuși de ingerințe ale politicului, socialului, comercialului strident, pornografiei. Un critic închipuit sau slab sau laș va fi atent, dimpotrivă, la cântecele diferitelor sirene, făcând urechea pâlnie pentru a nu rata vreo oportunitate. După un timp, se trage linie, se adună și se scade: criticii adevărați rămân în cursă, pseudocriticii dispar în peisaj. Vremea bilanțului și a culegerii (în ambele sensuri: editorial și gospodăresc-simbolic) a venit
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
atenția Gelu Negrea - Eminescu și Veronica Micle, așa cum ne apar din filele inedite de corespondență, sunt mai îndatorați romanțiosului epocii decît Fănică și Zoe; alcătuiesc o pereche mai... caragialiană decât cea din O scrisoare pierdută. Atât confesiunile amoroase, șoptite la ureche ori expediate ca epistole, vai!, pierdute, cât și cuvântările politice pe teme istorice și de fierbinte actualitate sunt marcate de o exprimare deficitară în raport cu fondul propriu-zis de idei și sentimente. Ridicolul apare la nivelul discursului, nu al conceptului, susține și
O scrisoare fetiș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10072_a_11397]
-
De ce ar închide acesta ochii la cărțile unor Ogilvy sau Jack Trout? În plus, instituția criticii literare nu se rezumă la cronicile din reviste, mai mult sau mai puțin atente, inspirate sau pătrunzătoare. Pe de altă parte, a trece cu urechile astupate pe lângă aceste temeri oneste ale lui Bogdan Ghiu nu e deloc recomandat nici unui critic. Pentru ambele tipuri de opinenți, însă: Tolle lege ! Ecologia lui Traian Ungureanu În numărul din decembrie al Ideilor în dialog, articolul care a reținut cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10058_a_11383]
-
a lungul anilor. Nu m-am simțit nici diminuat intelectualicește, nici mai incompetent decât sunt în chestiuni de gramatică românească atunci când un ilustru savant - matematician și lingvist -, căruia anii formării mele intelectuale îi datorează enorm, m-a tras prietenește de urechi, pentru vina de-a fi făcut două dezacorduri: "Într-un singur paragraf, dragul meu, într-un singur paragraf!" E jenant, desigur, să comiți astfel de gafe, când ești tu însuți profesor. Nu are importanță că, în realitate, era vorba de-
Lauda calomnioasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10066_a_11391]
-
că ne scoate din ceață o știre tevé cum că, din 2007, UE nu va mai îngădui tăierea porcilor după tradiție, ci patrupedelor li se va explica detaliat că este vorba despre o simplă anesteziere pentru repararea danturii și spălatul urechilor...; din aceeași știre, aflăm că, în vremea cositului, cosașul va avea atârnat de ceva un clopoțel care să aducă mintea la capul iepurilor ce intenționau să se sinucidă... Un domn cu figură de cioclu veritabil și cu voce lugubră, ne
Pandora și televizorul by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10085_a_11410]
-
cioburile care vor recompune adevăratul VIP. Nu de puține ori am asistat la astfel de întîlniri, la început cu impact la public, apoi din ce în ce mai închise, în care mizele erau ori unele teme incitante dezvoltate de un număr de participanți pentru urechile altor participanți, ori premii sau tămîieri reciproce. Astfel de întîlniri s-au înmulțit și nu au, în general, menirea să facă mai cunoscut scriitorul, ci, mai curînd, să se cunoască între ei scriitorii, să-și facă schimburi de cărți și
Scriitorii, între anatemî și vip by Gelu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/10086_a_11411]