2,329 matches
-
din care totuși s-a desprins ca practică „selecția medicală”. Această acțiune de selecție medicală, dictată de considerente sociale, economice și morale, a schimbat profund mentalitatea medicală, atitudinea față de boală și bolnav, precum și natura actului terapeutic. Asistăm, o dată cu invazia experimentelor utopice în medicină, în special în profilaxie și terapeutică, la o „sociologizare” a aceste activități. Se pune problema „rentabilității actului medical”. Ce se află în interiorul acestei judecăți? Procesul de „selecție medicală” care hotărăște „cine trebuie salvat”, „cine trebuie (poate) să trăiască
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu moartea (terapia intensivă/reanimarea): este sau nu rentabilă acțiunea terapeutică? Justificată de realitatea practicii medicale curente, ca doctrină medico-morală, ea este totuși greu de acceptat. Dincolo însă de „bunele intenții” ale medicinei moderne, direcția evoluției experimentaliste, în esența ei utopică, de dezvoltare a practicii medicale, reprezintă, indiferent de „forma istorică” sub care se înfățișează și indiferent de nivelul de dezvoltare științifică, aceeași pulsiune-dorință primară, permanentă, a omului de „a fi sănătos” și de „a învinge perisabilul”, bătrânețea și moartea. Aspectele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
perisabilul”, bătrânețea și moartea. Aspectele mai sus prezentate, valabile din punct de vedere doctrinar pentru medicină și existente ca aspirație generală a umanității din toate timpurile, se regăsesc și în domeniul igienei mintale. Vom analiza în continuare ideile și acțiunile utopice din igiena mintală. 2) Cadrul problemei Din cuprinsul lucrării de față se poate desprinde caracterul complex al igienei mintale. Existentă dintotdeauna în istoria umanității, ea se împletește cu viața cetății și spiritul acesteia, ca un „dublet al vieții civilizate”. Dincolo de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care o caracterizează plasează domeniul igienei mintale în sfera „planificării sociale și umane”, ca perspectivă a unei dezvoltări futurologice. Această dimensiune caracteristică pentru igiena mintală reprezintă terenul pe care se vor dezvolta însă, în mod inevitabil, „utopiile” acesteia. 3) Ideile utopice ale igienei mintale Dintotdeauna societatea umană a luptat împotriva suferințelor, a bolilor și invalidității, aspirând către fericire, sănătate și vigoare trupească, liniște și echilibru sufletesc interior. Aceste aspirații firești ale ființei umane sunt exprimate de Juvenal în cunoscutele sale cuvinte
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o dă boala, starea de rău, este asociată cu „nostalgia originilor pierdute”, a Paradisului. Aceste origini se pierd într-un „trecut” fabulos al fericirii absolute. Nostalgia ca dorință de întoarcere la origini va genera, în sfera imaginarului colectiv, construcții (mitice) utopice, în care igiena mintală este inclusă, având de jucat un rol deosebit de important. Alături de „nostalgiile utopice” de factură social-politică se înscriu, ca formă particulară decupată din sfera acestora, așa cum am menționat anterior, „utopiile medicale”, reprezentate de următoarele teme: o stare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se pierd într-un „trecut” fabulos al fericirii absolute. Nostalgia ca dorință de întoarcere la origini va genera, în sfera imaginarului colectiv, construcții (mitice) utopice, în care igiena mintală este inclusă, având de jucat un rol deosebit de important. Alături de „nostalgiile utopice” de factură social-politică se înscriu, ca formă particulară decupată din sfera acestora, așa cum am menționat anterior, „utopiile medicale”, reprezentate de următoarele teme: o stare de sănătate perfectă și durabilă, o societate lipsită de boli și suferințe, suprimarea bătrâneții, o tinerețe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
suferințe, suprimarea bătrâneții, o tinerețe perpetuă etc. Este absolut clar că ne plasăm cu analiza noastră în sfera unui imaginar medico-psihologic în care sunt sublimate „pulsiunile (aspirațiile) spirituale” colective, din care se vor naște mituri și utopii. Garanții acestor dorințe utopice sunt zeițele Hygieia și Penaceea. Prima este cea care previne bolile și menține sănătatea, cea de-a doua este cea care vindecă în mod miraculos orice boală. În fine, ultima dorință a omului este aceea de a învinge moartea. Desigur
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cea care previne bolile și menține sănătatea, cea de-a doua este cea care vindecă în mod miraculos orice boală. În fine, ultima dorință a omului este aceea de a învinge moartea. Desigur că toate acestea sunt și rămân „teme utopice”, veritabile „mituri ale imaginarului” cu semnificație medico-psihologică. Ele sunt însă expresia unor tendințe profunde ale spiritului colectiv care aspiră la depășirea condiției puse sub semnul perisabilului. Aceste aspirații specifice ființei noastre sunt exprimate cu o mare finețe în versurile lui
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sub semnul perisabilului. Aceste aspirații specifice ființei noastre sunt exprimate cu o mare finețe în versurile lui A. de Lamartine: Borné dans sa nature, infinie dans ses voeux L’homme est un Dieu tombé qui se souvient des cieux. Ideile utopice ale igienei mintale, ca de altfel și cele ale medicinei în general, sunt expresia refuzului suferinței, al bolilor și infirmității și, în cele din urmă, al morții. Ele vin dintr-un conflict valoric interior, desfășurat în planul conștiinței morale a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Nu te poți împotrivi destinului. El se va întoarce de fiecare dată împotriva ta, sfârșind prin a se împlini. „Volentem ducunt fata, nolentem trahunt”, spunea L.A. Seneca. Acestea sunt aspectele put teoretice, de factură filosofică, ale igienei mintale. 4) Experimentele utopice ale igienei mintale Dincolo însă de aspectele teoretice de mai sus, care privesc sfera imaginarului, întâlnim în decursul istoriei umanității și aspecte practice, de factură experimentală, care urmăresc să ofere „soluții” problemelor anterior menționate. Deși aparent diferite și învăluite de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
împotriva celor care le-au gândit și le-au pus în practică. Acest efect, care poate scăpa de sub orice fel de control, îl regăsim adesea în practica și gândirea medicală de astăzi. 5) Instituționalizarea utopiilor igienei mintale Ideile și experimentele „utopice” mai sus discutate au sfârșit prin a se impune „în paralel cu gândirea medicală”, fiind acceptate în mod curent în practica medicală, dar și în practicile medico-psihosociale. Intrate în arena medicală ca achiziții ale descoperirilor științifice moderne, ele își păstrează
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Carell și utilizată de Filatov, ea devine practică curentă în chirurgia modernă. În plan psihologic și moral se realizează un fel special de „comunicare donator-receptor”, o „continuitate a vieții” de la un individ la altul. e) Clonarea este, deocamdată, ultima experiență utopică în curs de a se impune. Ea vizează reproducerea individului prin tehnici de inginerie genetică: o „replică” fidelă a acestuia. În plan ideologic, clonarea realizează idealul nemuririi prin multiplicarea teoretic la infinit a persoanei. f) Conservarea prin congelare a organismului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ce amenință viața. Ele sunt „compensări ale unor conflicte” din sfera inconștientului colectiv, de care umanitatea suferindă are nevoie. Miturile medicale sunt „explicațiile” date acestor „conflicte”, iar utopiile medicale sunt „soluțiile consolatoare”. Prin aceasta, atât miturile explicative, cât și soluțiile utopice au un rol medico-psihologic și psihoprofilactic esențial în normarea valorică a modului de viață al membrilor comunităților social-umane. Așa cum viața unei comunități umane se desfășoară nu numai conform legilor, ci și potrivit moravurilor și cutumelor, trebuie să acceptăm existența, dincolo de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
critice contemporane, CNT, 1947, 25; Tonegaru, îngr. Manuel Bandeira, Rio de Janeiro, 1957; D. Țepeneag, Un poet al nonconformismului, R, 1966, 3; Ion Oarcăsu, Prezențe poetice, București, 1968, 94-100; Piru, Panorama, 168-171; Nicolae Manolescu, „Steaua Venerii”, CNT, 1969, 39; Rusu, Utopica, 38-52; Constantinescu, Scrieri, V, 120-124; Piru, Varia, II, 441-443; Poantă, Modalități, 258-262; Cultura, știința și arta în județul Galați, Galați, 1973, 267-268; Tomuș, Istorie, 145-153; Barbu, O ist., 58-60; Negoițescu, Analize, 288-291; Vartic, Spectacol, 100-105; Manu, Eseu, 89-94; Simion, Scriitori
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
Nulti stepen poezije, ed. bilingvă, postfață Mircea Tomuș, Timișoara, 1998. Repere bibliografice: Georgescu, Păreri, 207-215; Călinescu, Aspecte, 288-301; Felea, Dialoguri, 262-263; Micu-Manolescu, Literatura, 143-145; Oarcăsu, Opinii, 196-201; Simion, Orientări, 154-173; Oarcăsu, Oglinzi, 237-242; Felea, Reflexii, 88-99; Martin, Generație, 11-23; Rusu, Utopica, 101-116; Cristea, Interpretări, 82-87; Doinaș, Diogene, 91-96; Felea, Poezie, 132-137; Ion Lotreanu, Caligrafii critice, București, 1971, 189-213; Martin, Poeți, II, 181-195; Negoițescu, Lampa, 131-149; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1971, 457-466; Sorianu, Contrapunct, 68-76; Doinaș, Poezie, 151-216, passim; Grigurcu
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
provincial, munca de redacție, precum și meditații asupra artei și scrisului. Cartea nu este construită riguros epic, ci în versete numerotate, de treizeci - patruzeci de rânduri, așezate în ordinea cronologică a desfășurării conținutului. Celălalt roman, tot cu un caracter autobiografic, Nunta utopică (1993), este reconstituirea unei farse făcute de autor sub dictatură, acțiunea desfășurându-se pe două planuri. Primul „relatează” o nuntă fictivă, la care sunt invitați potentații zilei din Timișoara, iar cel secund evocă existența dramatică a autorului în lagărele de
URECHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
Doina Micu, Timișoara, 1977; Eminescu, Timișoara, 1979; Ulcioare de Horezu, Timișoara, 1982; Toamna poetului, Timișoara, 1986; Pescarii de pe apa de argint, Timișoara, 1989; Orașul martir Timișoara, Timișoara, 1990; Premiul Nobel pentru singurătate, Timișoara, 1991; Mofturi de privighetoare, Timișoara, 1992; Nunta utopică, Timișoara, 1993; Poezii alese, pref. Eugen Dorcescu, Timișoara, 1998; Nod în papură, îngr. și pref. Mugurel Jula, Timișoara, 2001. Repere bibliografice: Micu-Manolescu, Literatura, 148; M.N. Rusu, Damian Ureche, LCF, 1966, 6; Ion Cocora, „Invitație la vis”, ST, 1967, 10; Dumitru
URECHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
35-47; Crohmălniceanu, Cronici, 210-223; Micu, Romanul românesc contemporan, București, 1959, 48-53; Damian, Direcții, 198-210; Ion Lungu, Itinerar critic, București, 1965, 237-242; Micu-Manolescu, Literatura, 207-209; Negoițescu, Scriitori, 325-332; Valeriu Cristea, „Al optzeci și doilea”, GL, 1967, 12; Piru, Panorama, 320-330; Rusu, Utopica, 90-95; Mircea Iorgulescu, „Oglinda retrovizoare”, RL, 1970, 37; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 523-524; Corbea-Florescu, Biografii, I, 246-252; George, Sfârșitul, I, 260-267, III, 203-210; Ardeleanu, Opinii, 23-31; Sânziana Pop, Propuneri pentru paradis, Iași, 1975, 201-209; Roxana Sorescu, Eliberarea de vechile obsesii
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
Cuvântul”, 2000, 12; Gheorghe Azap, Între vot și dezbatere, VTRA, 2001, 6-7; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 271-273; Andrei Bodiu, Un estet singuratic, OC, 2003, 157; Nicolae Oprea, Un poet al orașului, „Ziua literară”, 2003, 57; Paul Aretzu, Doi utopici, R, 2003, 3-4; Dan Perșa, „Ritualul melancoliei”, TMS, 2003, 7; Bogdan-Alexandru Stănescu, „Un sat numit România”, „Ziua literară”, 2003, 69; Dan Bogdan Hanu, Soft și hard melancolia, CL, 2003, 10; Andrei Terian, Resursele imaginarului, PSS, 2003, 10-12. A.Tr.
VACARESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290400_a_291729]
-
care nu mor pur și simplu, ci dispar de cele mai multe ori. Rug și flacără (1977), într-o oarecare măsură singura excepție de la genul mitic-parabolic anticipat în nuvele și povestiri, este cel mai apropiat de romanul realist-istoric, dar permițându-și evadări utopice. Interpretând liber biografia revoluționarului pașoptist Alexandru Bujor (devenit aici Alexandru Bota), autorul urmărește cronologic evenimente cunoscute, fantazând însă pe marginea lor, ca în pasajul cel mai insolit al cărții, dedicat inițierii masonice. Patriot ardelean, plecat să se înroleze în legiunile
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
CNT, 1967, 51; Corneliu Bărbulescu, „Studii și articole de literatură română veche”, GL, 1968, 3; I. D. Lăudat, „Studii și articole de literatură română veche”, IL, 1968, 9; G. Mihăilă, „Studii și articole de literatură română veche”, VR, 1968, 11; Rusu, Utopica, 96-100; Mihai Ungheanu, „Atitudini”, RL, 1970, 43; Emil Manu, „Spre noi înșine”, SPM, 1972, 6; Stănescu, Poeți și critici, 227-231; Doina Curticăpeanu, „Neagoe Basarab și Învățăturile către fiul său Theodosie”, ST, 1973, 9; Al. Dobrescu, „Neagoe Basarab și Învățăturile către
ZAMFIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
sau implicite, V. țintește polemic excesul stilistic, „metafora și tropii”, care „te împiedică de miezul/ Cugetării să te-apropii”. Deși rebel, el nu este un nihilist. Pune în stare de tensiune o continuă și pătimașă căutare a lirismului, căruia încearcă, utopic, să-i circumscrie teritoriul. Uneori ajunge la tulburi și tulburătoare presimțiri ale inefabilului și realizează o tăietură disociativă între poet și om: adevărata poezie ar fi aceea trăită; cea scrisă devine doar expresia amânată și esențializată a trăirii, care își
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
cu cele paleolitice, a neglijat total contextul descoperirilor. prezentismul: teoriile fondate pe comparatism implică o anumită contracție a timpului, o perspectivă anistorică, deoarece comparațiile apropie o societate paleolitică și una actuală; omogenizarea: aceste teorii au elaborat o vedere omogenă și utopică a vânătorilor-culegători din Paleoliticului superior, considerându-le o simplă extensie a „prezentului etnografic”. Toate aceste critici au fost foarte bine rezumate de M. Conkey (1984): rezultatul tuturor acestor teorii a fost de a crea o imagine utopică omogenă a Paleoliticului
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
vedere omogenă și utopică a vânătorilor-culegători din Paleoliticului superior, considerându-le o simplă extensie a „prezentului etnografic”. Toate aceste critici au fost foarte bine rezumate de M. Conkey (1984): rezultatul tuturor acestor teorii a fost de a crea o imagine utopică omogenă a Paleoliticului superior, considerat ca o perioadă de înflorire a artei și simbolismului. Noi ne regăsim practic în acest trecut, prin descrierea grupelor Paleoliticului superior printr-o analogie decontextualizată cu vânătorii-culegători actuali, considerați ca structuri ecologice, amorfe social și
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
îngr. și postfața trad., București, 1977; Nikolaus Berwanger, Trăiesc printre rânduri, pref. trad., București, 1981. Repere bibliografice: Petroveanu, Pagini, 273-276; Nicolae Manolescu, „Pietre kilometrice”, CNT, 1963, 16; Georgescu, Păreri, 240-243; Felea, Dialoguri, 226-237; Felea, Reflexii, 116-121; Sorianu, Glose, 134-137; Rusu, Utopica, 203-207; Nicolae Manolescu, Poezia sentimentală și ironică, CNT, 1970, 26; Ion Pop, „Orologiul”, ST, 1970, 8; Constantin, Despre poeți, 116-119; Felea, Poezie, 138-144; Sorianu, Contrapunct, 100-102; Caraion, Duelul, 155-159; Ciobanu, Panoramic, 52-59; Grigurcu, Teritoriu, 219-225; Călinescu, Fragmentarium, 121-123; Poantă, Modalități
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]